9,140 matches
-
fotografiei. - Nu, a spus. Asta făceau revistele, jurnalele și agențiile pe cont propriu. Pe mine nu mă privea. - Chipul Înfrângerii. Foarte potrivit. Ce-ți amintești dumneata din acea zi, domnule Faulques? Despre Înfrângerea aia? Îl privea curios. Poate cu o curiozitate prea formală, de parcă Întrebarea ar fi fost mai motivată de interes decât de politețe. Pictorul de război a dat din cap. - Îmi aduc aminte de casele care ardeau și de ceata dumitale care se retrăgea din luptă. Și prea puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
jos și pe treptele scării În spirală, care ducea la catul de sus al turnului. - Întotdeauna dormi sus? Pictorul de război l-a privit bănuitor, fără să răspundă, și celălalt s-a schimonosit batjocoritor. — E o Întrebare nevinovată, a spus. Curiozitate față modul dumitale de viață. — Era chiar să comit impertinența de a te Întreba dacă dormi singur, a adăugat Markovic. Locul acesta se numește golful Arráez, și aici se ascundeau corsarii berberi. Amplificate de megafoane, vocea femeii și muzica au
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care acoperă tot peretele interior, la care lucrezi de aproape un an. E mare păcat că nu poate fi vizitată, dar Înțeleg că preferi să fii lăsat În pace. Chiar și așa, a adăugat privindu-l cu și mai mare curiozitate, mi-ar plăcea să văd Într-o zi această pictură. Faulques a șovăit un moment. De ce nu, și-a spus. Era o femeie plăcută. Compatriotul ei, Rembrandt, n-ar fi șovăit s-o picteze ca pe o burgheză cu cărnuri
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
armă și bubuiturile, iar soldații care mergeau În jurul ei strângeau din dinți și strângeau armele În mâini, lăsându-se tot mai jos pe măsură ce se apropiau de creastă, ea Începuse să privească jur-Împrejur, la chipurile din apropiere, cu imensă și neîndurătoare curiozitate; ca și cum căuta răspunsuri tăcute la Întrebări care Își puteau găsi o soluție În zori incerți ca aceia, printre laviurile unei acuarele cosmice În care fiece siluetă, inclusiv cea proprie, era o sumă de linii mizerabile. Atunci șrapnelurile mortierelor Începuseră să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de original. Pictorul de război a analizat ce voia ea să spună. — Da, a răspuns În cele din urmă. Poate că-i așa. S-a uitat la mare, apoi iar la ea și a văzut că-l studia cu aceeași curiozitate ca și pe terasa barului. A mai văzut și că Își machiase discret ochii și gura. Gânditor, și-a Întors privirile spre păduricea de pini, Întrebându-se pe unde umbla Ivo Markovic. Apoi a condus-o pe Carmen Elsken În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
el e gata, În orice clipă, să moară. Sedus de proiectul suicidar, uită și de misticismul său cultural și scrie, fără ca mâna să-i tremure: „Pentru mine, care nu sunt deloc mistic, sinuciderea va fi cel puțin o rugăciune trăită. Curiozitatea mea când, la Chartres, am crezut că am fost ucis: În sfârșit, voi ști”. La el, virilitatea și ascetismul sunt mai mult decât simple atribute ale existenței: sunt adevărate valori culturale. Cu toate profețiile Îndeplinite, fericit că a avut dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a lucrurilor pe care le detestă - „ca rasist și ca naționalist”! - se află „francezul mediu, omul brun, scund, din Centru și din Sud”, precum și „oribila Marsilie”. Masochist și În ceea ce privește Franța, și În legătură cu sine, el substituie reveriei mistica, iar vitalității „o curiozitate crescândă pentru moarte”, ca, În ultimii ani, să ajungă la confuzul sentiment, de a „cunoaște moartea prin viață”. În visele sale, el se proiectează drept omul unei singure dorințe, al unei singure ocupații, al unei singure pasiuni și aproape al
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 9. (2) Pierre Reboul, loc. cit., p. 10. (3) Jean Beauverd, „Problématique de l’intime”, in Intime, intimité, intimisme, Université de Lille, 1976, p. 1. (4) Ibidem, p. 19. (5) Charles Baudelaire, Curiozități estetice, Editura Meridiane, București, 1971, p. 123. Traducere de Rodica Lipatti, prefață de Ludwig Grünberg. Traducătoarea spune „ceea ce este tainic În creier”, expresiv, Însă mai puțin relevant decât În originalul francez. (6) Jean Beauverd, loc. cit., p. 29. (7) Raphael
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Distanța impusă de către cititor se anulează odată cu cea dintâi notație de jurnal. Scrierea acestuia inversează până și tipul de relații Întreținute de scriitor și cititor, deturnând Însăși semnificația de adâncime a subiectivității. Jurnalul intim nu dă răspunsuri, chiar dacă satisface multe curiozități. El stabilește un anumit protocol al Întrebărilor. Dă relații despre locul unde se găsesc răspunsuri la Întrebări. Și Întrebări la răspunsuri. Mai mult, jurnalul determină și genul de Întrebări pe care le poate formula cititorul. El instaurează un raport hipnotic
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a acordului gramatical. Mai persistă încă greșelile de ordin gramatical prin folosirea incorectă a unor cazuri și timpuri, acorduri gramaticale între subiect și predicat ca și cele cu privire la pluralul substantivelor. În general și sub aspect semantic este limitat, dar afișează curiozitate și interes pentru stăpânirea operativă a noi cuvinte și sensuri. Sintetizând constatările noastre din practica desfășurată se poate conchide următoarele: 1. În dizartrie este tulburată în general motricitatea și în special motricitatea organelor fono articulatorii. 2. Parezele sunt de nivel
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
factorii psihologici, cât și de cei pedagogici căci cunoașterea și afectivitatea sunt strâns legate. În general activitatea școlară încununată de succes întărește, consolidează factorul afectiv. La debilul mintal, după 3-4 ani de școală, tocmai când ar trebui să treacă la curiozitatea epistemică se observă o schimbare radicală în atitudinea față de învățătură. În locul plăcerii apare dezinteresul sau chiar atitudinea negativă. Și această schimbare nu apare brusc. Ea este condiționată și de mediul familial și de eșecul la învățătură, pe măsură ce programa devine mai
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
individualității subiectului trebuie să existe o deplină concordanță, să se respecte o anumită succesiune a etapelor corectării, o metodologie adecvată. Folosirea mijloacelor didactice adecvate: planșe, obiecte, desene, oglinda logopedică, diapozitive, truse logopedice, aparate audio, jocuri și jucării etc. vor incita curiozitatea și atenția vizual auditivă. Constituind elemente de noutate și de diversitate, acestea întrețin tonusul afectiv și determină o atitudine activ participativă și utilă în exercițiile fono-articulatorii. Logopedul trebuie să probeze răbdare, dragoste de copil și de profesie, suficient tact pedagogic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
convulsiilor. Exemple: se mișcă de pe un picior pe altul, închid des pleoapele, dau din mână etc. Toate acestea tulbură cursul logic al ideii, apare incoerența vorbirii, cât și un caracter primitiv al stilului limbii ca și timiditate în exprimare. O curiozitate este că în condiții de zgomot mare, bâlbâiala dispare deoarece se sustrage atenția de la bâlbâială. Se recomandă înlăturarea condițiilor care agravează bâlbâiala: atitudinea celor din jur (ironia, compătimirea, intimidarea, bătaia, neînțelegerea, oboseala); supraîncărcarea; vorbirea în inspirație. Metodica corectării Dezvoltarea capacității
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu el”17. 6.6. Jogging virtual!? Ca și titlul subcapitolului anterior și titlul acestui subcapitol ar face ca cititorii să-și pună mari semne de întrebare având la bază atât o primă reacție de mirare, cât și una de curiozitate, ambele justificate de dorința cunoașterii argumentelor care ne-au determinat să aducem în discuție acest aspect. Dar, tehnologia și descoperirile științifice, interesul unor companii de a profita de „comoditatea” unei anumite categorii de oameni, tendința societății contemporane de a da
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de familie. De aceea, copiii au învățat să răspundă la aceste întrebări prin minciuni. După cum observă du Boulay (1974:74), "copilul este inițiat în tainele minciunii încă de la o vîrstă fragedă, deoarece nesinceritatea este necesară pentru a păzi familia de curiozitatea și răutatea comunității". Apoi, mai există și minciuni spuse pentru că este absolut necesar, pentru a lua apărarea unui prieten sau unei rude. Du Boulay descrie o minciună pe care a spus-o ea însăși. În comunitatea în mijlocul căreia a lucrat
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
societății a consumului de tutun și alcool; c) diminuarea supravegherii copiilor de către părinți, precum și lipsa de responsabilitate și implicare a unora dintre ei; d) presiunea socială a anturajului la nivelul grupurilor de elevi și tineri; e) accesibilitatea primelor doze și curiozitatea de a testa drogurile, fapte care determină utilizarea ulterioară a acestora pentru consum, nu numai pentru experimentare; f) extinderea rețelelor de trafic la nivel național și internațional; g) îmbunătățirea situației financiare la nivelul unor grupuri sociale; h) situația economică precară
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
între propoziția subordonată circumstanțială de scop/ finală să iei cartea de pe raft și propoziția regentă Vino aici (termen regent verbal: vino). NOTĂ. Atributul se raportează la un regent de tip nominal 134 (substantiv, pronume, numeral): Privirea fetiței exprima veselie și curiozitate. (atributul substantival genitival fetiței are ca termen regent substantivul privirea); Fiecare dintre copii primește câte un premiu. (atributul substantival prepozițional dintre copii are ca termen regent pronumele nehotărât fiecare); Doi dintre ei au întârziat. (atributul pronominal prepozițional dintre ei are
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propozițiile subordonate atributive din textele de mai jos: (a) "Suspinele lor o treziră pe Wendy, care se ridică în capul oaselor. Nu intră în panică văzând un necunoscut care bocea în camera lor; tot ce simți era doar o plăcută curiozitate." (J. M. Barrie, Peter Pan) (b) "când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că făce a vânt și vreme rea, sau când țiuia tăciunele, despre care se zice că te vorbește cineva de rău, mama îl mustra acolo
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cercetătorilor cu experiență, societății civile și celor cu putere de decizie, guvernaților și guvernanților este suficient de dificilă Încât să constituie În sine o temă de reflecție. Din necesitatea de a crea un instrument adaptat pieței românești, dar și din curiozitate În ceea ce privește posibilitățile actualei generații de cercetători, nu am dorit să reproducem structura unui anumit manual occidental clasic În disciplină. De altfel, așa cum arătam În argumentul nostru, piața manualelor de studii de securitate se află pretutindeni Într-o criză profundă generată
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pe care îl întreține cu autorii "săi". De fiecare dată, el va încerca exercițiul dificil care constă, pe de o parte, în a nu înăbuși experiențele de pe teren prin ceea ce știe deja; pe de altă parte, de a-și stimula curiozitatea datorită culturii sale antropologice. Acest exercițiu, practicat pe o durată semnificativă, deosebește "terenul" de reportaj. De vreo douăzeci de ani, numeroși autori își pun întrebări asupra acestui curios gen literar care este etnografia. În general, ei privilegiază explicația prin contextul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vieții postmoderne: cea a turistului.... Turistul e extrateritorial, dar el își trăiește extrateritorialitatea ca pe un privilegiu, ca independență, ca dreptul de a fi liber, liber să aleagă, ca o permisiune de a restructura lumea. Tocmai capacitatea estetică a turistului curiozitatea, nevoia de amuzament, dorința și abilitatea de a trăi prin experiențe noi, plăcute și plăcut de noi e ceea ce pare a avea o libertate aproape totală de organizare a spațiului din lumea turistului. (Bauman, 2000: 262) Din punct de vedere
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
numeroase. Oricum, într-o sinteză de ansamblu, ele nu pot fi chiar total ignorate. Simple fișe, desigur. Nimic mai mult decât fișe. Dar reale. 6. Unde poate fi clasată și o altă situație ca aceasta, de un insolit total? O curiozitate a epocii. în disperare de cauză, suntem constrânși să aducem în discuție, cu toată modestia, și exemple personale. Capitolul Autonomia literaturii, scos de cenzură din vol. Hermeneutica ideii de literatură (Cluj, Dacia, 1987), a apărut totuși integral, prin grija prietenului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
stările de spirit colective. Are un anumit instinct al esențialului și caracterizării sintetice. în noul climat, el poate trece deci cu ușurință de la ficțiune la realitate. Mai ales când are și destul simț critic, spirit de observație, practica vieții și curiozitate reală pentru viața socială și politică. Pe aceasta scriitorul actual și-o asumă pe diferite trepte de integrare și expresie. Cu atât mai mult cu cât vălul metaforico-simbolic de camuflaj ideologic din trecut a fost ridicat. Ca orice intelectual adevărat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
expresie. Cu atât mai mult cu cât vălul metaforico-simbolic de camuflaj ideologic din trecut a fost ridicat. Ca orice intelectual adevărat, el rămâne, în continuare, nu mai puțin un izolat. Legăturile sale politice sunt slabe și efemere. Dar atenția și curiozitatea continuă să-i rămână puternice. Rolul scriitorului este de a fi o conștiință a epocii, un reper al societății civile. Dacă îi acceptăm sau nu toate ideile și, mai ales, dacă le punem în practică are mai puțină importanță. încă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de colportaj și a cărților populare, de mare dezvoltare începând din secolul al XIX lea, corespunde necesităților foarte largi ale publicului cititor, ce nu sunt niciodată predominant estetice. Cei mai mulți citesc din plăcere, din nevoia de a-și omorî timpul, din curiozitate, avizi de noutate și din alte reacții psihologice perfect legitime. Un tip de literatură nu anulează însă pe celălalt și, de fapt, nici nu-l contestă. Dar există riscul evident, mai ales în epocile tulburi, încă nestabile, cum este și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]