9,080 matches
-
de reținut Ruga de bolnav și Ante mortem), al lui Alexandru Călinescu și N. Milcu, ftizici și ei, întîiul cântăreț de marasme provinciale, al doilea poet setos de viață în forma unui panteism discret în care domină vegetalul cu miros delicat (salcîmi, chiparoși, plopi). ESENINIȘTII Esenin a avut o înrîurire apreciabilă mai ales la poeții de mică cultură proletară. G. Lesnea face în acest spirit un abuz de metafore supărător, Virgil Carianopol dă imagismului bombastic un ton de bravadă plebeiană. Doar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vară de la Grenoble, cu refuzul căsătoriei. Victima nu dă expresie tragică accidentului ei dintr-o mândrie de fată modernă, dar se vede că, femeie ca oricare alta, nu pricepe concepțiile libere ale camaradului seducător. Anișoara Odeanu scrie și versuri, delicate, întemeiate pe un feeric caligrafic: În care drum din Nord trece omul blond Cu plete arzând în amurgul de scrum al nopții polare, Ce urși morocănoși, adormiți sub zăpadă, S-au ridicat la cântecul lui în două picioare? ALȚI SCRIITORI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
TR, 1976, 49; Popa, Dicț. lit. (1977), 595; Iorgulescu, Scriitori, 262-263; Dumitru Dinulescu, Proza lui Tudor Vasiliu, LCF, 1979, 9; Tudor Rotaru, „Note de căsătorie”, RL, 1979, 17; Artur Silvestri, „Cele mai frumoase nerozii”, LCF, 1981, 39; George Pruteanu, Monstrul delicat, CL, 1986, 2; Tania Radu, Nostalgii psihedelice, FLC, 1986, 10; Popa, Ist. lit., II, 1009. N. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290461_a_291790]
-
intim fiind sufocat de un exterior apăsător, agresiv, contra căruia singura terapie rămâne „spunerea”, cuvântul. Starea de criză prefigurată deja în acest volum va deveni tema predilectă a celui din 1994, Negru pur, în care F. propune poezia sensibilă și delicată a singurătății asumate prin fuga de înregimentare în banalul cotidian. Se produce o schimbare radicală a discursului, poeta apelând la imagini provocatoare, șocante, fără a ocoli însă confesiunea melancolică și lirismul discret. Această sensibilitate tipic feminină, pe care a încercat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
Londra, pe când frații nu dispuneau încă de teren pe care să se poată construi, nici de o capelă. Al treilea era fratele Jocelyn din Cornhill, cleric, originar din orașul Londra, un tânăr cu un caracter extraordinar de bun, nobil și delicat. După ce a îndeplinit mai multe sarcini în orașul său, s-a dus în Spania, unde a și murit. Cel de-al patrulea a fost fratele Ioan, cleric, un tânăr de circa optsprezece ani, cu un caracter bun și o conduită
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
încât nu putea să trăiască fără numeroase haine și încălțări, însă ulterior a devenit mai puternic tocmai datorită lipsei acestora. Când fratele Aymon s-a reîntors de la capitulul general în care fusese ales ministru provincial, temându-se pentru constituția sa delicată, s-a gândit că, dacă ar fi ajuns dincolo de Alpi, nu ar mai fi trebuit să se teamă de nimic. S-a întâmplat,însă, că tocmai acolo unde era mai îngrijorat în legătură cu sănătatea sa, să fie mai rezistent, în timp ce ajuns
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să vedem dacă pune în practică ceea ce învață cu cuvintele. Mergeți și invitați-l la cină». 8. A fost condus, așadar, la curtea împăratului, la cină, aproape cu forța și fără voie, și i-au fost puse în față feluri delicate și diferite mâncăruri calde condimentate cu vin din belșug, dar el, ca de obicei, a gustat puțin, aproape nimic. După cină, chiar dacă era deja târziu, motivând că afară se făcuse frig, a spus că voia să se întoarcă acasă, dar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
extreme, între care rămâne, fără îndoială o gamă întreagă de posibilități reale. Înainte de a ne cufunda în cercetarea unor asemenea "posibilități reale" între care să includem cazul ovidian, am vrea să aruncăm o privire la cât de dificilă și de delicată era apărarea sa în ochii împăratului: poetul era mereu în situația de a irita involuntar, chiar și mai mult, susceptibilitatea împăratului cu lamentările și insistențele lui. De fapt, dacă și-ar fi recunoscut pe deplin orice vină, ar fi trebuit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
exilului, ci numai aceea a relegării toate acestea fiind lucruri de care se temuse, pentru că le merita. Mai mult, poetul a fost cruțat de oprobiul unei condamnări pe cale legală din partea senatului sau din partea organelor judiciare competente toate acestea fiind considerații delicate pe care Ovidiu nu poate să nu le aprecieze. Și totuși edictum-ul de pedepsire era (numai) in poenae nomine lene, întrucât situarea la mare distanță a locului de exil și asprimea acestuia constituiau de fapt tot atâtea aspecte care agravau
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Împleticită și savuroasă: „Căci intrăm În adîncime Și dă tîlmăciri mulțime.” Primul element al acestei tîlmăciri este el (care de fapt este un eu), Înamoratul reflexiv, atent la opiniile tuturor („Foarte multă văz plăcere/La a tuturor părere”), fire „delicată și subțire”, hotărît să lege capetele firelor și să dea o judecată bună despre natura intimă a lucrurilor; nu Înainte Însă de a cerceta bine: „Nu dă făr’dă cercetare”. Eul (subiectul) cercetător nu se mulțumește cu sfera strimtă a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fireasca-a lor putere Să mîngîie o vedere. Acest dar al frumuseții Cu al apei și-al verdeții Avînd și singurătatea Face rai pustietatea.” În fine, cum arată și versurile de mai sus, nici apa, nici verdeața, nici meditațiile omului delicat și subțire n-ar avea haz de n-ar exista al treilea factor, elementul coagulant, marea miză: frumusețea care se arată sub Înfățișarea unui chip de femeie. Este obiectul terorizant și fascinant de care am vorbit mai Înainte, principiul Însuflețitor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O energie aeriană extraordinară ascunde erosul heliadesc. O parte, o fază a erosului. Cea de Început, de dinaintea stabilizării lui. Căci, vom vedea deîndată, Heliade este În poezia erotică mai moralizator decît oriunde. Simțul (plumbul) datoriei se afirmă pe acest teren delicat mai hotărît decît În alte domenii. Discursul Îndrăgostit al lui Ion Heliade Rădulescu este, În esență, un discurs moral, antipatic moral, plin de sfaturi și de restricțiuni. Într-o Elegie din volumul Meditații poetice (1830), el se adresează deja soției
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a inocenței. Toate comparațiile merg, cînd este vorba de femeie, În direcția unei virginități fundamentale. Iată portretul din Esmé, portretul feminității caste: „Ca mărgăritarul albă, Și cu părul de ebin, Ochi de foc, și mînă dalbă, Gura, grațios rubin; Naltă, delicată, fină, Dar cu brațul rotunjior, SÎnul ei, sîn de vergină, Unde dulci mistere zbor;” Celelalte portrete reprezintă variațiuni ale modelului de mai sus. În Sclavele de vînzare, Bolintineanu Încearcă să particularizeze feminitatea În funcție de rasă. Dificil. Fiecare femeie este, În felul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spirit sănătos terestru. Zborul nu este propriu-zis o temă și nu angajează o mitologie lirică din care să deducem un simț uranic, o dorință mai adîncă de pierdere În spațiile cosmosului. Cerul este și pentru Alecsandri un fastuos decor pentru delicate gesturi intime. Sprijinită de pieptul răpitorului, Trestiana zîmbește, din văzduhuri, „ca un vesel meteor”, iar Făt-Frumos, Într-o beatitudine totală, „duce raiului din stele al pămîntului odor”. Răpire simbolică, voiaj pur literar, mesaj fără conotații. Alecsandri iubește și el, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sfînt și mai alin Ca mama cu prunc la sîn? Ce-i mai drag și mai plăcut. Ca pruncuțul nou-născut?...” Călătorind la Milano, dedică damelor italiene un poem În trei părți (Coroana vieței) În care aduce laude Înfrățirii dintre amorul delicat și iubirea de patrie. Nimic, zice poetul, nu-i mai sublim, mai ferice: „Decît sfînta legătură, decît sfînta Înfrățire Ce unește-amorul gingaș cu a patriei iubire.” În altă parte, Alecsandri condamnă celibatul, deși biografii lui semnalează faptul că poetul a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe care intenționează s-o facă soției. Poemul ce sugerează această dulce violență se cheamă Mergînd către preaiubită și merită a fi citat ca document de curaj erotic Într-o epocă În care curajul este să păstrezi tăcere asupra lucrurilor delicate. Conachi nu-și mai ascunde impaciența: „Aleargă, suflet’, aleargă, La soțîia ta cea dragă, Căci te-așteaptă cu dor mare, Ca să-i duci a mea suflare. GÎndule, mergi și-i vestește Că iubitul ei sosăște, Spune-i să se descernească
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
abstractă. Vorbește și el de „nur osebit”, de „rumenețea” care este semnul știut al sensibilității, Însă criteriile lui de valorificare nu rămîn pe acest plan. Femeia care provoacă pasiunea erotică este „nostimă” la mers, are „cătare” bună, glas „mieros”, este delicată, are adică, un ce, determinabil. Pann dă realului ce este al realului. Idealitatea Îndelungată Îl obosește. 6. Chin, foc, mîhnaciune mare, năcaz mare, durere otrăvită, lacrimi curgînd pîrău și Încă o dată, de zece, de o sută de ori foc hrănit
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fie totală, drept recompensă pentru credulitatea sa, de candidat etern la încornorare, Bizu primește un post de universitar, fiind preferat în locul lui Raicu (știind ce i se cere în schimb, cinicul carierist nu acceptase, totuși, rușinosul troc). În acest moment delicat (lovitură de teatru!) intră din nou în scenă Rosina, care aduce dovezi concludente ale duplicității Dianei (apelase la o agenție de detectivi). În cele din urmă, printr-o altă neprevăzută răsturnare de situație, minciuna e demascată, iar onoarea bietului agronom
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de contextul istoric (i.e. de rasă, de timp și de variațiile percepției individuale), drept pentru care arta, oricât de valoroasă ar fi, se vede supusă unui inevitabil proces de eroziune, păstrând intact numai scheletul intelectual, și acela reconstituibil printr-un delicat procedeu de arheologie culturală. Transformarea pare ireversibilă, fiindcă, afirmă apologetul modernizării, "o dată cu scurgerea vremii elementul inefabil, partea intimă a operei de artă ce se adresează sensibilității, elementul de sugestie a limbii, fondul sufletesc mistic se anulează aproape cu desăvârșire"78
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe genunchi, mângâindu-l, sărutându-l pe gură cu desperare", până când, dominatoare, femeia îi poruncește răspicat: "-Sunt a ta; ia-mă!", iar poetul se conformează cu resemnare, nevoit să accepte, finalmente, inevitabilul 178. Odată consumat actul fatal, femeia cu trup delicat, "feciorelnic încă", și piele mătăsoasă, "dulce la pipăit și sărutat", "își puse capul mic pe pieptul lat și păros și începu să plângă ușor", satisfăcută că-și împlinise dorința, și nicidecum îngrozită de gândul că ar fi păcătuit cu ceva
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cântarea patriei (Burebista, Bicaz etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
atât de numeroasă de arcuri, ziduri, columne, turnuri, săgeți și pietre oscilante. Se apreciază la peste 2000 numărul total al arcurilor din Utah, din care cca.90 au dimensiuni mari. Ele sunt dezvoltate pe gresii, iar cel mai cunoscut este Delicate Arch - simbolul statului Utah. Geneza acestor arcuri naturale din Podișul Colorado este legată în primul rând de condițiile create de litologie, nu numai de suprafață ci și de adâncime. Astfel, sub depozitele mezozoice (în special triasice) din zonă există un
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
de autor a lui Gelu Teampău, este o carte de antropologie culturală cu un subiect rar abordat în România, însă deosebit de incitant și interesant. Este scrisă plăcut și cu nerv. Gelu Teampău ne oferă o carte specială, cu o temă delicată, complexă și dificilă. Reușește finalizarea cu brio a acestui proiect acedemic, fapt pentru care merită din plin atenția, interesul și aprecierile noastre. Terorismul românesc - un fractal în spațiul Hilbert 1. Preambul Jean Servier este profesor la Universitatea de Litere și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
numai străină, dar și ostilă. Lucrul a fost de nenumărate ori băgat În seamă, poeții au luptat Împotriva rămășițelor formaliste și fenomenul este azi pe cale de dispariție. Dar un arsenal poetic nu se naște de la o zi la alta. Armele delicate pe care poeții noștri le descopere acuma, se pregătesc cu Încetul, au nevoie de foc puternic și mâini pricepute a le Învârti Înăuntru până să capete Înfățișarea utilă dorită. Principalul este ca strâns atașați la evenimente, poeții să devină, din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lumi noi, ar fi inferioară poeziei exprimând putregaiul moral al burgheziei În descompunere, mai mult chiar, lasă să se Înțeleagă că este necesar mult timp Încă până când poeții noștri vor atinge «amețitoarele Înălțimi» ale unor Arghezi, Blaga și Barbu! «Armele delicate pe care poeții noștri le descoperă acuma, se pregătesc cu Încetul, au nevoie de foc puternic și mâini pricepute a le Învârti Înăuntru, până să capete Înfățișarea utilă dorită». După R. Petrescu, deci, poeții noștri de abia acum «descoperă» poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]