9,342 matches
-
23 August. Nicolae Giosan a murit la data de 30 iulie 1990 în penitenciarul Jilava după ce i-a fost administrată o injecție care a avut un efect invers asupra stării sale de sănătate. Unul dintre colegii de celulă cu fostul demnitar comunist, Teodor Mărieș, a declarat: „Eram în ultimele zile de grevă a foamei, pe la începutul lunii august, când în celula ministrului Giosan, din guvernul Dăscălescu, a venit un doctor pentru a-i face o injecție. Doctorul respectiv era oarecum ciudat
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
Țareviciul Alexandru i-a succedat tatălui său pe tronul imperial al Rusiei. El și Maria Feodorovna au fost oficial încoronați ca Țar și Țarină la 27 mai 1883. Alexandru a preferat să se încreadă în sfaturile unui mic grup de demnitari printre care se numărau Pobedonosțev și contele Dmitri Tolstoi, care a devenit ministru de interne în 1882. Ei au încurajat maniera dominatoare de guvernare abordată de împărat. Alexandru era convins că reformele tatălui său slăbiseră monarhia și a adoptat ideologia
Alexandru al III-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/306887_a_308216]
-
30 de ani în 815. În anul 813, partizanii iconoclaști, care fuseseră învinși prin Sinodul al VII-lea Ecumenic din 787, au organizat o manifestare la mormântul lui Constantin V (care fusese iconoclast). Fiind influențat de armată și de unii demnitari iconoclaști, Leon V se hotărî să intervină pentru a aduce Biserica sub autoritatea puterii civile. El însărcină pe lectorul Ioan Morocharzanicos Grammaticus (supranumit “Hylilas”), să adune materialul împotriva cultului icoanelor. În toamna lui 814 are loc la Constantinopol o adunare
Leon al V-lea Armeanul () [Corola-website/Science/306920_a_308249]
-
la circa 100 m sud-vest de incinta actuală. În anul 1530, la vreo 500 m mai spre nord-vest de ruinele vechii biserici, marele logofăt Toader Bubuiog a început construirea unei noi biserici de piatră. Ctitorul acestei biserici era un înalt demnitar politic, deținând dregătoriile de pârcălab de Roman (1516-1523) și mare logofăt al Moldovei (1525-1537). În perioada domniei lui Petru Rareș, el a îndeplinit misiuni diplomatice în Transilvania (1527), Turcia (1528) și Polonia (1532). A fost căsătorit cu Anastasia, fiica logofătului
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
ar fi: instrumente muzicale din Moldova (buciumul, cobza), animale care trăiau în Moldova (lupul, ursul, veverița ș.a.), diferite arme (sulița, arcul și sabia) sau țesături moldovenești (lavița, ștergare, ii). În biserica Mănăstirii Humor au fost înmormântați ctitorii și mai mulți demnitari ai Moldovei medievale. În încăperea mormintelor se află mormintele ctitorilor: marele logofăt Toader Bubuiog și soția sa, Anastasia. Cele două morminte se află în nișe boltite amplasate în pereții sudic și respectiv nordic ai încăperii. Pe pereții de deasupra nișelor
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
înlăturați din conducerea de partid și de stat toți care se opuneau ascensiunii sale. Plenara CC al PCR din aprilie 1968 a făcut o analiză a așa-numitor greșeli comise de partid în trecut și a hotărât reabilitarea unor foști demnitari comuniști (în special grupul lui Lucrețiu Pătrășcanu) care au căzut victimă a epurărilor de la mijlocul anilor 1950. Cum pe vremea aceea Drăghici era ministru de interne, și răspundea direct de arestarea și interogarea comuniștilor acuzați, a fost făcut responsabil principal
Alexandru Drăghici () [Corola-website/Science/308323_a_309652]
-
scăpat cu noroc de execuție. Un semn de cretă, folosit de gardieni pentru a denotă celulă unui prizonier condamnat la moarte, a fost trasat în interiorul camerei, si nu în afara să, ușa fiind deschisă în timpul patrulărilor deoarece Pâine era vizitat de demnitari. Dacă evenimentele se petreceau altfel, acesta ar fi fost executat a doua zi. A reușit să supraviețuiască câteva zile, scăpând cu viața odată cu decăderea lui Robespierre pe 27 iulie 1794 în cadrul reacției termidoriene. Pâine a fost eliberat în noiembrie 1794
Thomas Paine () [Corola-website/Science/308310_a_309639]
-
Alexandru (Francisc) Sencovici (n. 31 iulie 1902, Dej ca "Szenkovits/Szenkovics Sándor" - d. 10 noiembrie 1995, București) a fost un ilegalist și demnitar comunist român de origine maghiară. În anul 1925 a devenit membru al Partidului Comunist din România. În 1928, când bolșevicii unelteau în ilegalitate împotriva statului român, a avut "primul conflict cu autoritățile", fiind prins că răspândea ziarul "Urmașii lui Lenin
Alexandru Sencovici () [Corola-website/Science/308322_a_309651]
-
1967), în Guvernul Ion Gh. Maurer (4) (9 decembrie 1967 - 12 martie 1969). Cu ocazia izbucnirii Revoluției din Ungaria la 23 octombrie 1956, în zonele susceptibile de tulburări - în opinia guvernanților -, datorită ponderii populației de etnie maghiară, au fost trimiși demnitari comuniști capabili să țină sub control eventualele acțiuni de solidaritate cu țara vecină. Alexandru Sencovici a fost trimis la Oradea. La Plenara CC al PCR din 26-27 octombrie 1977, deși nu a fost pe ordinea de zi, la cererea lui
Alexandru Sencovici () [Corola-website/Science/308322_a_309651]
-
(n. 21 august 1919 - d.?) a fost un demnitar comunist român. Fost mecanic-tractorist, a devenit membru a PCR în 1945. A fost membru al CC al PMR, Prim secretar al comitetului PMR al județului Tulcea, Director General al Canalului Dunăre-Marea Neagră, ministru al Construcțiilor și președinte al Comitetului de
Gheorghe Hossu () [Corola-website/Science/308333_a_309662]
-
(n. 23 iunie 1924, Deva - d. 29 mai 1998, București) a fost un inginer minier, om de știință, profesor universitar, doctor docent în științe, și demnitar comunist român. A urmat liceul în Deva (1933-1943), apoi Facultatea de Mine și Metalurgie la Institutul Politehnic București (1943). A continuat studiile la Institutul de Mine din Leningrad (1946-1948), obținând profesia de bază de "inginer mine". A luat doctoratul în
Bujor Almășan () [Corola-website/Science/308328_a_309657]
-
(n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghița, județul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Gheorghe Pană provine dintr-o familie de țărani săraci; la 14 ani s-a angajat ca ucenic la Rafinăria Româno-Americană, din Ploiești, unde a învățat meseria de strungar. A devenit membru de partid în octombrie 1947.A activat
Gheorghe Pană () [Corola-website/Science/308337_a_309666]
-
Revoluției - România anilor '80 văzută prin ochii Securității." 40) Liviu Țăranu (editor), "România în „epoca de aur”. Corespondență din anii '80." 41) Ion Bucur, "Cartea represiunii." 42) Daniela Osiac, "Comitetele Revoluției. 1989." 43) Viorel Domenico, "De cealaltă parte a baricadei. Demnitari comuniști în Revoluția din Decembrie 1989." 44) Adrian Pop & Constantin Corneanu (coordonatori), "Prăbușirea Imperiului sovietic. „Lecții” în retrospective." 45) Alexandru Oșca, "Revoluția Română din Decembrie 1989. Suport pentru curs universitar." 46) Alesandru Duțu, "Cronologie. Revoluția din Decembrie 1989 (ediția a
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
fost lansat volumul Cartea Represiunii. 1989 (autor: lect. univ. dr. Ion Bucur) în prezența membrilor Colegiului Național, ai Consiliului Științific, reprezentanți ai mass-media etc. ● 24 aprilie - la sediul Librăriei Mihail Sadoveanu a fost lansată cartea De cealaltă parte a baricadei. Demnitari comuniști în Revoluția din Decembrie 1989 (autor: Viorel domenico) în prezența președintelui IRRD, a membrilor Colegiului Național, Consiliului Științific, reprezentanți ai mass-media etc. ● 30 mai 2013 - la sediul Librăriei Mihail Sadoveanu a fost lansată cartea Prăbușirea Imperiului Sovietic. „Lecții” în
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
(n. 25 iulie 1932, Stoina, Gorj - d. iulie 2012, București) a fost un demnitar comunist român. A fost membru al CPEX al PCR și viceprim-ministru. A fost responsabilă cu sistemul de sănătate, unde a fost considerată un (în sensul de o) "politruc", ce nu avea o viziune proprie ci mai degrabă impunea linia aberantă
Alexandrina Găinușe () [Corola-website/Science/308374_a_309703]
-
(n. 1931, Valea Mare, județul Vâlcea; d. 21 aprilie 1992, București) a fost un demnitar al regimului comunist din România, specializat în macroeconomie. A fost viceprim-ministru al Guvernului (1982-1986), ministru al afacerilor externe (1986-1989), președinte al Comitetului de Stat al Planificării (1989). Membru al CC al PCR, membru supleant și ulterior membru al CPEX al
Ioan Totu () [Corola-website/Science/308373_a_309702]
-
Ioan Totu a plătit scump pentru asta, fiind condamnat, în primă instanță la cea mai grea pedeapsă: 5 ani și 6 luni închisoare. Instanță de apel anulează, însă, decizia primei instanțe și achita - cu sentința definitivă - întregul lot al foștilor demnitari comuniști. În disperare de cauză, gruparea lui Iliescu forțează procurorul general să atace hotărârea definitivă printr-un recurs în anulare, o cale excepțional de atac, absolut inaplicabila în acest caz. Totuși, recursul în anulare este admis. În timpul procesului Ioan Totu
Ioan Totu () [Corola-website/Science/308373_a_309702]
-
dolari făcută de Bancorex între anii 1994-1996, tot pentru așa zisele importuri strategice de motorină. O anchetă inițiată de procurorii francezi a arătat că o parte din dolarii primiți de Costea au fost virați în conturile din străinătate ale unor demnitari, pe vremea aceea ai PDSR, sau au fost folosiți pentru deplasările sau cazările acestora. Între demnitarii cu cont deschis și alimentat de Costea se afla și Iosif Boda, fost consilier prezidențial al lui Iliescu, coleg cu Costea. Printre persoanele în
Bancorex () [Corola-website/Science/308467_a_309796]
-
anchetă inițiată de procurorii francezi a arătat că o parte din dolarii primiți de Costea au fost virați în conturile din străinătate ale unor demnitari, pe vremea aceea ai PDSR, sau au fost folosiți pentru deplasările sau cazările acestora. Între demnitarii cu cont deschis și alimentat de Costea se afla și Iosif Boda, fost consilier prezidențial al lui Iliescu, coleg cu Costea. Printre persoanele în conturile cărora au ajuns banii lui Costea se numără Adrian Năstase (prim-vicepreședinte PDSR), Viorel Hrebenciuc
Bancorex () [Corola-website/Science/308467_a_309796]
-
revolta împotriva Egiptului. Amneris surprinde privirile pe care le schimbă Radames cu Aida, devenind bănuitoare. Ea promite să o lovească fără milă pe această sclavă dacă se va convinge că este într-adevăr rivala ei. În fața regelui și a marilor demnitari este introdus solul, care aduce vești despre prăpădul provocat de năvălitorii etiopieni porniți spre Theba. Radames este numit comandant suprem iar Amneris îi înmânează steagul care va trebui să-l însoțească în luptă. Cu toții îi urează să revină învingător. Aida
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
Zdrobită de furia și amenințările fiicei faraonului, ea va trebui să-și urmeze stăpâna la sărbătorirea întoarcerii învingătorilor. În fața zidurilor cetății Theba poporul face o primire entuziasmată armatelor învingătoare. Își face apariția și faraonul, urmat de sacerdoți și de înalți demnitari. Radames primește din mâna lui Amneris cununa triumfului, iar faraonul îi promite să-i îndeplinească orice dorință. În rândurile prizonierilor care sunt aduși, se află și Amonasro, pe care Aida îl recunoaște imediat, dar el îi atrage atenția, pe ascuns
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]
-
de mai multe date privind administrația centrală: trezoreria "Casa cea Roșie"("per-deser"). „"Casa faraonului"” ("per-nesut")-un departament ce se afla sub controlul direct al faraonului avea menirea de a administra proprietățile personale ale faraonului, având funcționari proprii ca "însoțitorul" (înalt demnitar), "controlul" sau "servitorul". Începe dinastia a II-a când Hotepsekhemwy ar fi câștigat scaunul de domnie, după o perioadă de conflicte politice cu conducători efemeri.El a construit un templu în apropiere Buto pentru zeul Horus și a fondat "Capela
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Sighetul a devenit o închisoare pentru oponenții regimului. La început aici au fost încarcerați elevi, studenți și țărani din Maramureș, unii din care încă mai locuiesc în Sighet. În noaptea de 5/6 mai 1950, peste o sută de foști demnitari din întreaga țară au fost aduși la penitenciarul din Sighet. Printre aceștia se găseau miniștri, politicieni, academicieni, economiști, ofițeri, istorici și jurnaliști. Unii dintre ei au fost condamnați la pedepse grele iar alții au fost închiși fără nici un fel de
Închisoarea Sighet () [Corola-website/Science/303037_a_304366]
-
atribuit(col. III.15) conține numia anii de domnie:„..., 4 ani“. Manethon(Fr. 14) a precizat că a condus Egiptul timp de 7 ani. Locul lui între suveranii dinstiilor IV și V este precizat și de o inscripție al unui demnitar(Netjer-nesut-pu) care prezintă și o listă regală: Din timpul domniei sale datează și primul decret regal(udj-nesu) al Regatului Vechi, descoperit în templul mortuar al lui *Menkaure; documentul este o stelă boltită, foarte fragmentară din care se pot recostitui numai câteva
Shepseskaf () [Corola-website/Science/303050_a_304379]
-
înalt. Contrar dinastiei a patra, oficialitățile cu rang înalt nu mai erau restricționate să provină din membrii familiei regale. Guvernul și administrația au fost reformate, aceasta formând o birocrație mai eficientă prin care regele putea controla țara. Deoarece numărul de demnitari a crescut, s-au scris mai multe documente și de aceea se cunosc mai multe date despre dinastia aceasta decât cea anterioară. Pe plan arhitectural nu numai ca au fost notate clădirile templelor solare, dar a fost studiat și standardul
A V-a Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/303068_a_304397]