9,278 matches
-
Iași, unde a fost și înmormântat. Numele său de botez era Gheorghe. Era fiul boierului moldovean Teodor Călmașul, fost vornic al Câmpulungului. A fost fratele lui Ioan Teodor Callimachi (1690-1780), mare dragoman la Constantinopol în perioadele 1741-1751 și 1752-1758 și domnitor în Moldova (7 august 1758 - 11 iunie 1761), și unchi al domnitorilor Grigore Callimachi (11 iunie 1761 - 29 martie 1764 și 3 februarie 1767 - 14 iunie 1769) și Alexandru Callimachi (6 mai 1795 - martie 1799). S-a călugărit la Mănăstirea
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
Constantinopolului și apoi mitropolit al Salonicului (1745-1760). În februarie 1760, mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a demisionat din funcție și s-a retras la Mănăstirea Putna, refuzând să dezlege afurisenia rostită de el la adresa dării văcăritului. Ca urmare a acestui eveniment, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) i-a cerut patriarhului Constantinopolului să aprobe mutarea în scaunul de mitropolit al Moldovei a fratelui său, , care îndeplinea pe atunci funcția de mitropolit al Tesalonicului (1745-1760). La începutul păstoririi mitropolitului Gavriil, în Moldova au domnit
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
A doua donație, ca importanță, constă în 67 de pânze, aparținând atât unor cunoscuți maeștri români cât și celor mai importante școli de pictură europene și provine de la avocatul colecționar Ioan Movilă (1846- 1904), descendent dintr-o veche familie de domnitori și boieri ai Moldovei. În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: ""După o
Pinacoteca București () [Corola-website/Science/325746_a_327075]
-
a fost îngropat sub o movilă la Haugar, în stâmtoarea Karmsund, în apropierea bisericii din Haugesund, o zonă care mai târziu avea să se numească orașul Haugesund. Zona din apropiere, Karmsund, a fost locul tradițional de înmormântare a mai multor domnitori norvegieni. În timp ce în diferite istorisiri este găsit faptul că Harald a avut de la 11 la 20 de copii, poemul skaldic contemporan, Hákonarmál, spune că fiul lui Harald, Haakon, avea să întâlnească doar opt frați atunci când ajungea în Valhalla. Numai cinci
Harald I al Norvegiei () [Corola-website/Science/325785_a_327114]
-
pierde domnia în favoarea lui Gheorghe Ștefan, Hîncu, împreună cu un grup de lăpușneni, fuge la turci. Pașa din Silistra însă, primind bani de la noul domn al Moldovei, îl prinde pe Mihalcea Hîncu și îl trimite în lanțuri la Gheorghe Ștefan. Totuși, domnitorul îl iartă pe Hîncu, făcându-l armaș al doilea (însărcinat cu paza temnițelor și aplicarea pedepselor). În 1660, pe timpul lui Ștefăniță Lupu, Mihalcea Hîncu este deja serdar (comandant de oști, îndeosebi de călărime), fiind trimis de domnitor, în fruntea unei
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
Gheorghe Ștefan. Totuși, domnitorul îl iartă pe Hîncu, făcându-l armaș al doilea (însărcinat cu paza temnițelor și aplicarea pedepselor). În 1660, pe timpul lui Ștefăniță Lupu, Mihalcea Hîncu este deja serdar (comandant de oști, îndeosebi de călărime), fiind trimis de domnitor, în fruntea unei oști de 1000 de oameni, să lupte alături de turci împotriva principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea. Pe 22 mai 1660, oastea otomană, împreună cu moldovenii și muntenii, îl zdrobește pe Rákóczi la Gilău, acesta retrăgându-se rănit
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
pe Ștefăniță Lupu în luptele pentru tronul Moldovei împotriva lui Constantin Șerban. Pe 9 decembrie 1671, se răscoală lăpușnenii și orheienii conduși de boierii Mihalcea Hîncu și Apostol Durac. Printre motivele principale ale răscoalei se numără fiscalitatea excesivă impusă de domnitorul Gheorghe Duca și de boierii greci. Răsculații ocupă Iașiul, jefuiesc curțile și casele boierești și negustorești, omorând grecii pe care îi prind. Gheorghe Duca fuge peste Dunăre cu câțiva boieri. Se întoarce în scurt timp, primind ajutor din partea turcilor și
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
majoritatea țărilor europene, precum și în mlte alte țări de tradiție juridică europeană: În 1859, Moldova și Țara Românească au ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, unificând cele două țări în „ Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești ” iar noul domnitor a inițiat o serie de reforme sociale, economice și legislative în principat. Prin reforma legislativa au fost elaborate și promulgate Legea Contabilității, Legea Consiliilor Județene, Legea instrucțiunii publice, Codul Penal, Codul Civil, precum și crearea Consiliului de Stat. Fiind cele mai
Codul Civil din 1865 () [Corola-website/Science/325044_a_326373]
-
din Măciuca a cumpărat partea Lădeștilor, toata, pentru 400 aspri.Probabil, etimologia numelui vine de la o familie cu nume primar Ladea sau Ladu. Aceste variante nu au apărut în documente, dar există numele de familie Lădescu, care apare în vremea domnitorului Matei Basarab. La 13 ian. 1634 Domnitorul reda Mănăstirii Bistrița mai multe moșii, printre care sipartea domneasca a vinăriei de la Ocnele Mari, pește hotarele Lădeștilor[Documenta Romaniae Historica Țară Românească vol XXIV doc. nr 89] De altfel,numele patronimic Lădescu
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
pentru 400 aspri.Probabil, etimologia numelui vine de la o familie cu nume primar Ladea sau Ladu. Aceste variante nu au apărut în documente, dar există numele de familie Lădescu, care apare în vremea domnitorului Matei Basarab. La 13 ian. 1634 Domnitorul reda Mănăstirii Bistrița mai multe moșii, printre care sipartea domneasca a vinăriei de la Ocnele Mari, pește hotarele Lădeștilor[Documenta Romaniae Historica Țară Românească vol XXIV doc. nr 89] De altfel,numele patronimic Lădescu, care s-a păstrat până în zilele noastre
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
celelalte sate din com. Lădești, Cermegeștii au fost, dintotdeauna, sat de moșneni, de oameni liberi.Cermegeștii de Sus, se vor numi, mai tarziu, Chiricești. Satul mai apare menționat în vremea lui Matei Basarab v.v, la 13 iunie 1634, cănd domnitorul întărește răcsumpărarea din rumânie a moșnenilor din Oteșani pentru satele Cermegești și Măciuca. Satul CHIRICEȘTI - Fostul sat Cermegeștii de Sus apare sub acest nume în documentul din 2 septembrie 1580.[Documenta Romaniae Historica -Țara Românească vol. XV d/N nr.
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
1795 localitatea era o mahala a satului Ciumagi. Denumirea vine, cel mai probabil, de la numele Păscu, foarte frecvență în zonă.Aparține de com. Lădești după Legea administrativă din sept. 1950. Satul DEALUL CORNII - În documentul din 2 sept.1580 al domnitorului Mihnea Turcitu v.v se spune că„Peste Cerna, spre răsărit,în capul Cornii s-a însemnat un stejar ca semn de hotar”. Denumirea vine de la numele Cornea, probabil proprietarul dealului de lângă sat.
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
ortodoxe dețineau țigani ca robi. În anul 1837, divanul Țării Românesti a dezrobit țiganii care aparțineau statului, colonizându-i în satele boierești. Țiganii au primit pământuri arabile și au fost tratați ca țărani liberi. Câtiva ani mai târziu, în Moldova, domnitorul Sturza a urmat exemplul domnitorului Ghica din Țara Româneasca și în 1844 a prezentat Adunării Obștesti un proiect de abolire pentru țiganii clerului și pentru cei care practicau meserii în orașe. Proiectul a fost votat și, la scurt timp după
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
În anul 1837, divanul Țării Românesti a dezrobit țiganii care aparțineau statului, colonizându-i în satele boierești. Țiganii au primit pământuri arabile și au fost tratați ca țărani liberi. Câtiva ani mai târziu, în Moldova, domnitorul Sturza a urmat exemplul domnitorului Ghica din Țara Româneasca și în 1844 a prezentat Adunării Obștesti un proiect de abolire pentru țiganii clerului și pentru cei care practicau meserii în orașe. Proiectul a fost votat și, la scurt timp după aceea, prințul Bibescu a dezrobit
Antițigănism () [Corola-website/Science/325238_a_326567]
-
feministă Amicul familiei, în care atrăgea atenția opiniei publice asupra situației precare a femeii și a atitudinilor conservatoare privind rostul ei în societate. În urma studierii aprofundate a experienței țărilor occidentale, Constanța Dunca a elaborat și înaintat, în toamna anului 1863, domnitorului țării și Camerei Deputaților, un amplu proiect, în scopul de a contribui la crearea unui sistem educațional modern pentru femeile române (Fiicele poporului); unele din sugestiile sale au fost incluse în legea învățământului din 1864, care prevedea pentru prima dată
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
atestare documentară a unei localități cu numele de Sascut aflată în această zonă datează din 11 aprilie 1639. Acel Sascut era un sat răzeșesc dar, prin pătrunderea marilor familii boierești, satul a devenit o localitate de clăcași. Dafina Buhuș, soția domnitorului Moldovei, Eustatie Dabija, a cumpărat aproape tot satul Sascut. În primele decenii ale sec. al XIX-lea, Costache Aslan, rudă cu domnitorul Moldovei, Ioniță Sandu Sturdza, obține un hrisov domnesc pentru a-și deschide târg pe moșia sa de la Sascut
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
sat răzeșesc dar, prin pătrunderea marilor familii boierești, satul a devenit o localitate de clăcași. Dafina Buhuș, soția domnitorului Moldovei, Eustatie Dabija, a cumpărat aproape tot satul Sascut. În primele decenii ale sec. al XIX-lea, Costache Aslan, rudă cu domnitorul Moldovei, Ioniță Sandu Sturdza, obține un hrisov domnesc pentru a-și deschide târg pe moșia sa de la Sascut, astfel luând naștere nucleul satului Sascut-Târg. Unirea Principatelor și profundele transformări care au urmat au stimulat viața economică în târgul Sascut. Calea
Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/324517_a_325846]
-
Ogrezeni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Giurgiu, Muntenia, România. Localitatea este atestată documentar încă de la 1514 și este menționată într-un act de danie al Domnitorului Neagoe Basarab în care se spune : Localitatea este de asemenea amintită în diverse acte de dobândire a terenurilor. În epoca modernă prima atestare a teritoriului administativ este la 27 mai 1871 când Inginerul Hotarnic Sc.Stravoleanu (echivalentul directorului Oficiului de
Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/324595_a_325924]
-
40 de ani această navă a fost rentabilă, a funcționat cu lemne sau cărbuni și a remorcat în amonte velierele particulare. Avea un echipaj de 2-3 oameni la bord, un mașinist, un cârmaci și un om pentru manevră. În 1834 domnitorul Mihail Sturdza obține consimțământul Porții Otomane pentru a aduce nave cu abur pe Dunărea românească, iar doi ani mai târziu se consemnează prezența a 5 nave cu zbaturi construite la Giurgiu și Zimnicea, care fac curse pe Marea Neagră și Mediterană
Navă cu zbaturi () [Corola-website/Science/324635_a_325964]
-
plătească tributul otomanilor. Ștefan a invadat Valahia în 1473, alungând de pe tron pe Radu cel Frumos, vasalul turcilor, punând în locul lui pe Laiotă Basarab. Sultanul a cerut lui Ștefan să reia plata tributului și să predea orașul Chilia. În fața refuzului domnitorului moldovean, Mahomed a organizat o invazie de pedepsire, care avea însă să se încheie cu înfrângerea de la Vaslui a oastei otomane conduse de Hadâm Suleiman Pașa. Ștefan a căutat să câștige noi aliați, convis că sultanul va dori să răzbune
Propășirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324647_a_325976]
-
fiind proprietatea Mănăstirii Zlătari. Cercetând istoria satului Comoara putem afirma că unele sate se pierd adânc în istoria de început a evului mediu. Prima mențiune documentară este sub numele de Mircești și datează din 14 mai 1441, când Vlad Dracul, domnitorul Țarii Românești, întărește Mănăstirii Glavacioc la Neajlov, ocina lui Berilă în Butești, ocina lui Micu al lui Bail, iar în Teleorman, mirceștii ocina pe care a dat-o Radu Banul. Cu trecerea timpului satul este amintit tot mai des. La
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
puse la dispoziția oierilor din Transilvania și a oilor lor în căutare de pășuni. Primul document descoperit atesta stabilirea lângă Slobozia a unor oieri ardeleni cu turmele lor în mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
să-l credem pe Bogdan Petriceico Hașdeu, satul Râca s-ar fi format pe ruinele unei așezări antice care a dispărut, lăsând doar câteva searbede urme. Primul document care vorbește despre aceste meleaguri este un Hrisov din anul 1525 al domnitorului Vladislav-Voievod pe care Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă ca argument, în favoarea sătenilor, inginerului hotarnic care a hotărnicit moșia Râca-Pasărea, pentru stabilirea vechilor hotare. Existând certuri între localități, Preotul vine cu acest Hrisov și-l prezintă inginerului hotarnic care trasa hotarul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi sub denumirea de Strâmba, iar după 1830-1842 sub numele de Burdea-Căldăraru. Din anul 1864 s-a dat drept loturi sătenilor din cătunele Betegi și Ciuculești din satul Bucov de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, odată cu secularizarea averilor mânăstirești. Satul Bucov (fără Purcărești) este așezat pe Moșia medelnicerului Tudorache Serdarul, cel ce a dat-o prin testament la 1830 Sfintei Mânăstiri de maici Pasărea din județul Ilfov. De la acestă mânăstire a fost
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
mai numeroasă familie din noua așezare. De aici provine denumirea de “Vișina”. În lucrarea “Legende populare din Dâmbovița” scrisă de Alexandru Nicolescu apare o altă variantă a acestei versiuni și anume că Babă Visa ar fi salvat un fiu de domnitor din ghearele turcilor, ascunzându-l în grabă sub poalele fustei. Peste ani, ajungând domn, acesta nu a uitat-o pe Babă Visa și i-a dăruit ei, feciorilor și nepoților acesteia pământ dincolo de pădure, ctitorind așezare nouă, Vișina. Pe hărți
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]