13,290 matches
-
sau a unui pericol, a situației provocatoare dă naștere pragului de amenințare sau de frustrare, care se traduce prin sentimentul de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului; la acest prag se produce o intensificare a motivației și a tensiunii emoționale, care poate determina o schimbare în orientarea comportamentului: de la rezolvarea problemei (a sarcinii) către sine, în vederea păstrării integrității psihice; c) atunci când nu se obține, prin reacțiile comportamentale adoptate, o schimbare a situației obiective, se ajunge la pragul de stres propriu-zis
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
comportamentului: de la rezolvarea problemei (a sarcinii) către sine, în vederea păstrării integrității psihice; c) atunci când nu se obține, prin reacțiile comportamentale adoptate, o schimbare a situației obiective, se ajunge la pragul de stres propriu-zis, identificat cu perceperea pericolului, în care starea emoțională atinge intensitatea anxietății sau a panicii; în acest stadiu sporirea solicitării psihice afectează în sens negativ relațiile cu semenii, atitudinea față de sine însuși, ceea ce se observă din tendința spre rigiditate a răspunsurilor, din incapacitatea de valorificare a experienței proprii
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
care îl au copiii la o viață autonomă, la idealuri personale, la alegerea unei profesiuni, atât timp cât aceasta nu încalcă normele etice, este o greșeală gravă și este cu atât mai gravă, cu cât se apelează necontenit la șantajul emoțional, distrugându-se personalitatea copilului și înlocuind-o cu cea a părintelui. Prin contrast, există părinți care nu acordă atenție pregătirii elevului pentru școală, alții fiindcă minimalizează dificultățile activității de studiu (de exemplu: când elevii cer ajutor la unele lecții nu
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
afectează relația institutor/profesor-elev La ceea ce primește elevul din familie se adaugă ceea ce îi dă televizorul, cinematograful, strada, grupul de prieteni, dar, mai ales, școala. Prin normele și constrângerile pe care le implică, școala poate genera, pentru elevii cu reactivitate emoțională crescută, numeroși factori frustranți și anxiogeni. Integrarea în ritmul de lucru al clasei, aprecierile nedrepte sau prea severe ale institutorului/profesorului, trecerea de la o treaptă de învățământ la alta etc., toate acestea pot constitui prin efortul de adaptare pe carel
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
mai mică. Condiționările negative iau adesea forma nerecompensării frustrante (de exemplu un elev slab care depune eforturi pentru a-și îmbunătăți randamentul școlar se demobilizează dacă eforturile lui nu sunt răsplătite, recompensate (laude, încurajări). De cele mai multe ori, pedepsele produc reacții emoționale negative cu efecte pe termen lung. Pentru că nu sunt ascultați de copii, pentru că aceștia nu se conformează stilului institutorului/profesorului unele cadre recurg chiar la metode fizice. Cercetările lui Irwin Hyman demonstrează că și o singură experiență dură de acest
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
ș i de cunoaș terea educatorului de către elev, de efortul de autocunoaș tere al cadrului didactic, precum ș i de actul de autocunoaș tere al elevului însuș i. Este necesar ca educatorii să fie sensibili la trebuințele sociale și emoționale ale elevilor, să empatizeze cu aceștia, să le răspundă într-un mod pozitiv și să le arate că au încredere în ceea ce fac ei. Odată cunoscute cauzele frustrării unor școlari, se întrezăresc și posibilitățile dezamorsării acestor situații. Condiția majoră este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sistematic și organizat, nu sporadic și la întâmplare; trebuie orientată științific, arătându-i-se greșelile de educație ce decurg din lipsa de informare psihopedagogică. Una din cauzele frecvente ale scăderii randamentului activității școlare, ale inadaptării afective a elevilor, este oboseala emoțională, datorată fie unei supraprotejări a acestora de către părinți, fie unei supraîncărcări și suprasolicitări în planul activității de învățare și al disciplinei. Supraprotejarea determină, în special, întârzieri apreciabile în maturizarea personalității copilului în formare, care va ajunge să simtă nevoia permanentă
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
afectivă, calmul, armonia și seninătatea atmosferei generale a familiei sau a colectivului de elevi, sporesc eficiența muncii de învățare și măresc disponibilitatea elevilor pentru a realiza colaborări de ordin intelectual. Este cunoscută, de altfel, funcția dinamogenă a afectivității, un tonus emoțional însoțind orice activitate psihică. Fenomenele de dezadaptare emoțională a elevului dezvăluie o discordanță între solicitările școlii și ale familiei, pe de o parte, și posibilitățile\capacitățile acestuia, pe de altă parte. Tensiunea afectivă astfel creată își caută supape diferite de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
familiei sau a colectivului de elevi, sporesc eficiența muncii de învățare și măresc disponibilitatea elevilor pentru a realiza colaborări de ordin intelectual. Este cunoscută, de altfel, funcția dinamogenă a afectivității, un tonus emoțional însoțind orice activitate psihică. Fenomenele de dezadaptare emoțională a elevului dezvăluie o discordanță între solicitările școlii și ale familiei, pe de o parte, și posibilitățile\capacitățile acestuia, pe de altă parte. Tensiunea afectivă astfel creată își caută supape diferite de descărcare (de exemplu refuzul de a învăța, întâlnit
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nuința de a identifica și depăși prin efort personal eventualele obstacole. Educatorii, în colaborare cu familia, trebuie să aibă în vedere permanent dezvoltarea unei conduite responsabile, formând obișnuința elevului de a-și pregăti conș tiincios lecțiile ș i cultivând stări emoționale pozitive, stimulatoare. În acest sens, este absolut necesară folosirea unei metodologii adecvate vârstei, axată pe diferenț ierea activităț ilor ș i sarcinilor care trebuie să fie accesibile ș i stimulative. În procesul activității școlare este foarte important să se creeze
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
propriilor posibilități de reducere a tensiunii psihice și învățarea unor strategii alternative de adaptare flexibilă la conflict și frustrare. Aceasta, deoarece este știut că eficiența adaptării implică un răspuns adecvat sub raportul conținutului și al intensității menit să înlăture conflictul emoțional, care dă naștere tensiunii nervoase și împiedică desfășurarea armonioasă a conduitei. b) Reconsiderarea și, implicit, reorganizarea modului de a privi atât relațiile cu colegii, părinții și profesorii, cât și felul de a munci, de a te relaxa. Se știe că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nervoase și împiedică desfășurarea armonioasă a conduitei. b) Reconsiderarea și, implicit, reorganizarea modului de a privi atât relațiile cu colegii, părinții și profesorii, cât și felul de a munci, de a te relaxa. Se știe că în condițiile unei tensiuni emoționale, examinarea lucidă a situațiilor, evaluarea adecvată a avantajelor și riscurilor este dificilă; elaborarea de noi tehnici adaptative, de răspunsuri raționale pe măsura cerințelor/solicitărilor este îngreunată. c) Reexaminarea și reevaluarea propriului comportament, restructurarea atitudinilor noastre față de semeni, înlăturarea tendințelor iraționale
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
printre ramurile sale. Oamenii nu-l sădesc în apropierea caselor, căci, la vreme de furtună, plopul este primul trăznit de fulger, amintindu-ne astfel de pedeapsa pe care cei răi și nechibzuiți o vor primi. V. 4 Test pentru inteligență emoțională (varianta pentru copii ) (adaptat de Mihaela Roco după varianta pentru adulți) Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacția ta la următoarele scenarii. Răspunde pe baza a ceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
unui simț al măsurii în atitudinea și exigențele preconizate față de copil. Copilul cere timp, răbdare, calm, echilibru între sobrietate și bună dispoziție, între dragoste și sinceritate. Frustrarea care apare în relațiile institutor/profesor-elev, elev-elev sunt îndepărtate prin crearea unui climat emoțional pozitiv în procesul de învățământ. Fără să se facă în acest scop nici un rabat exigenței sau concesii gratuite, institutorii/profesorii care sunt calzi, afectuoși și binevoitori se impun stimei elevilor.. Un institutor/profesor bun, care, datorită culturii și măiestriei sale
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
generațiilor și dovezile de forță dintre cei vii. Noaptea, când se profilează la lumina slabă a unui foc de paie o "mască" africană dintre cele mai secrete, care își ridică maxilarele terifiante spre cer, ea exercită asupra inițiaților un efect emoțional. Dansul său se pierde în alternanța apariției și dispariției, apropiatului și îndepărtatului, plecării și întoarcerii. Coregrafia rituală se folosește de instabilitatea formelor: apariția este abia zărită, ca o halucinație, chiar ca o fantasmă. Experiența adeptului nu este niciodată numai vizuală
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care se prezintă pentru îngrijiri stomatologice se obține prin folosirea judicioasă a premedicației în cadrul unei bune preanestezii și a utilizării competente a tehnicilor de anestezie loco-regională. Durerea este privită ca un fenomen subiectiv sau ca o percepție a unor experiențe emoționale sau senzitive neplăcute, asociate cu un injuriu actual sau potențial. Durerea poate fi percepută sau experimentată de un individ doar atunci când impulsuri certe ajung la nivelul “minții conștiente” și sunt interpretate ca fiind dureroase . Practica stomatologică este legată de durere
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cum un pacient echilibrat psihic, stăpân pe reacțiile lui emotive, poate deveni anxios, neliniștit, suspicios sau agitat, definind condiții de lucru improprii îngrijirilor stomatologice de calitate, de durată sau de mare finețe. Durerea este definită ca o „experiență senzorială și emoțională dezagreabilă” în urma unor injurii tisulare veritabile sau potențiale . Sensibilitatea dureroasă generează un șir de manifestări individuale ce pot influența comportamentul pacientului în funcție de tipul, intensitatea și durata agentului traumatizant. De altfel, percepția durerii și cea a stres-ului nu este deloc
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cursul desfășurării planului de terapie stomatologică. Principalul scop al acestor măsuri constă în menținerea debitului sangvin de la nivel coronarian la valori normale, apropiate celor anterioare manoperelor stomatologice sau chirurgicale. Descărcarea de catecolamine endogene (adrenalina sau noradrenalina ) , ca urmare a stressului emoțional negativ sau a unui nivel ridicat al anxietății sau introducerii exogene , prin aport suplimentar de adrenalină din soluția anestezică, pot determina o modificarea a nivelului perfuziei sangvine la nivelul arterelor coronare. Această scădere a perfuziei coronariene poate determina o hipoxie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
debitului sangvin ( ca rezultat al hipotensiunii) , pe fondul unei vechi suferințe ( cunoscute sau nu ) poate determina un accident coronarian. Măsurile profilactice pe care medicul stomatolog trebuie să le ia când tratează astfel de pacienți vizează următoarele aspecte : Se evită stressul emoțional și utilizarea anestezicelor loco-regionale cu adaos de substanțe vasoconstrictoare (Adrenalina) care sunt deosebit de periculoase la pacienții cu maladii coronariene. Ele favorizează apariția spasmului și vasoconstricția coronariană prin creșterea cantității de catecolamine endogene și exogene Infarctul miocardic în ultimele 2-3 luni
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
stomatolog trebuie să aibă grijă , să pretindă și să verifice ca acești pacienți să aibă asupra lor medicația obișnuită antianginoasă, vasodilatatoare Chiar pentru intervențiile dentare de rutină , pacientul este obligatoriu bine premedicat cu anxiolitice sedative , tranchilizante minore pentru diminuarea stressului emoțional negativ Clinic ea se manifestă prin: • debut brusc • dureri retrosternale sau iradiate spre axilă, partea ulnară a brațului stâng, gât, mandibulă cu durata de la câteva secunde la maxim 20 minute • senzație de presiune sau constricție toracică . dispnee • palpitații (tulburări de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
praf, fum, temperaturi scăzute etc.) declanșează un bronhospasm la pacienții cu un sistem bronșic hiperreactiv, precum și la bolnavii bronșitici cronici. În acest tip de astm bronșic , obstrucția predomină la nivelul bronhiilor mari. În astmul bronșic indus prin efort sau stări emoționale , patogenia este mai complexă, bronhospasmul putând fi declanșat de hiperventilație, hipocapnie, hiperreactivitate vagală, eliberarea de mediatori spasmogeni dar și de tulburarea echilibrului dintre activitatea receptorilor alfa- adrenergici și beta-adrenergici. Concentrația crescută a mediatorilor chimici primari (histamina etc.), în plasma bolnavilor
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
față de medicul curant și de terapia propusă. Grija aceasta profesională aparent simplă, nu este atât de ușor de realizat deoarece în afară de cunoștințe teoretice, practice și pricepere, ele trebuie acompaniate de un interes clar pentru pacient ca persoană cu sentimente, trăiri emoționale, nevoia de comunicare și de afectivitate . Capacitatea înăscută de a înțelege și de a reacționa instinctiv este un dar de neprețuit al clinicianului. De-a lungul timpului au fost acumulate multe cunoștințe științifice despre oameni și personalitatea lor, îmbogățindu-se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
sau ca un sentiment, sursa acesteia găsindu-se în afara domeniului conștienței. Anxietatea este desprinsă de concret și întotdeauna proiectată în viitor, din această cauză ea este mai mult potențială decât actuală, mai mult gândită decât trăită. Anxietatea este o stare emoțională neplăcută, având ca manifestare subiectivă frica sau expresia unei alte emoții strâns înrudită cu aceasta - trăiri direcționate spre viitor care apar fie în absența unui pericol recognoscibil, fie în prezența unui pericol (a unei amenințări) dar cu o intensitate cu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
înrudită cu aceasta - trăiri direcționate spre viitor care apar fie în absența unui pericol recognoscibil, fie în prezența unui pericol (a unei amenințări) dar cu o intensitate cu totul disproporționată față de emoția care i-a dat naștere. Anxietatea este răspunsul emoțional la o situație care se anunță periculoasă sau numai simbolic periculoasă. Ea este intangibilă alertând organismul la pericole posibile care nu sunt clar definite. Cu alte cuvinte, anxietatea se prezintă ca o reacție la un potențial pericol necunoscut. Dacă anxietatea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
precordială, laringiană sau toracică, palpitații, tahipnee, tahicardie, oscilații ale valorilor presiunii arteriale etc.) ea se numește angoasă deoarece ea se manifestă pregnant în stomatologie și de aceea a fost denumită “ angoisse dentaire” Frica în comparație cu anxietatea poate fi considerată ca răspuns emoțional real. Ea reprezintă o reacție subiectivă sau obiectivă la un pericol cunoscut, sursa acesteia găsindu-se în domeniul conștienței. Anxietatea dentară este asociată în principal cu un comportament negativist iar sursa primară o constituie durerea sau frica de durere. Mai
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]