9,565 matches
-
ce poate fi considerată reprezentativă pentru toate celelalte cărți ale autorului. Titlurile capitolelor sunt incitante, nu se încearcă simplificarea intrigii, ci, dimpotrivă, complicarea ei cu cât mai multe amănunte, adaugate treptat firului epic inițial. Printre elementele care particularizează și conferă farmec narațiunii sunt și numeroasele figuri de plan secund, ciudate, uneori comice, dar întru totul plauzibile și justificate în economia textului. La fel - pitorescul limbajului, care nu ocolește nici argoul, și ritmul alert al succesiunii evenimentelor sau suspansul omniprezent. Toate aceste
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
un eveniment esențial pentru biografia lui spirituală: la 15 martie 1960, în închisoarea de la Jilava, primește botezul, devenind creștin ortodox. „Atunci - scrie el mai târziu - n-am mai șovăit și toate aprehensiunile și subtilitățile mele mintale au dispărut ca prin farmec. Eram sigur că nu voi mai rezista 12 ani și că voi muri în pușcărie. Nu voiam să mor nebotezat. Domnul din nou mi-a venit în ajutor”. A fost botezat în celula 18 „de pe secția a doua”de ieromonahul
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
infernală, o coloană de trupuri fiind angajată într-un marș unde fiecare rămâne închis în propria lui durere. În altă carte, o biografie, Părintele Alexie, preotul lui Dumnezeu (2002), T. asamblează documentul istoric cu amintirile celor care au cunoscut direct farmecul iradiat de biserica Bucur din București, pe vremea când aici slujea preotul Alexie Bârcă. SCRIERI: Singurătatea lui Vlad Țepeș, București, 1995; Coloana, București, 2000; Ultimul Constantin, București 2000; Părintele Alexie, preotul lui Dumnezeu, București, 2002. Traduceri: E. Segal, Doctorii, București
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
ultimă instanță, Spiritul Vieții - căci în același timp viața însăși este amenințată de salvarea pe care bodhisattva se pregătește să o ofere lumii. Atunci, femei nenumărate îl înconjoară pe ascet, străduindu-se în van să-l ispitească cu goliciunea și farmecele lor. În cele din urmă, învins, Măra declară: „De șapte ani îl urmăresc pas cu pas. Nu-l pot prinde în greșeală pe Iluminatul desăvârșit, Cel care se apără de orice. Sunt ca pasărea care zboară după o piatră, crezând
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lui Indra pentru a-i predica doctrina mamei sale. În ceea ce privește ultima perioadă a vieții Iluminatului, izvoarele menționează un episod semnificativ: reîntors la Vaiśălī, Cel Preafericit se odihnește în pădurea sacră de la Căpăla și de trei ori îi laudă lui Ănanda farmecul acestui loc și frumusețea atât de felurită a continentului indian, adăugând că, dacă este rugat, Buddha poate trăi o eră cosmică întreagă sau restul unei ere. Dar de trei ori Ănanda tace și Maestrul îi cere să se îndepărteze. Atunci
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înainte de a începe să predice, apoi și-a reluat viața firească. Ambii au fost ispitiți de cel viclean, Măra, respectiv diavolul. Lui Buddha i s-a oferit stăpânirea asupra lumii și apoi a fost ispitit în zadar prin intermediul goliciunii și farmecelor a numeroase femei. Iisus a fost și El pus la încercare de diavol cu ajutorul celor trei tipuri fundamentale de ispite: pofta de plăcere, reprezentată prin nevoia de hrană, pofta de putere, ilustrată de ajutorul pe care i l-ar fi
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
tău “ Portretul fizic sugerează trăsăturile morale ale tânărului. "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", cu ochi adânci ca ai Vitoriei și nu prea vorbăreț, dar când "întorcea un zâmbet frumos ca de fată", cu mustăcioara abia mijită, emana timiditate și un farmec deosebit care stârnea admirația mamei. Inteligent, el își cunoaște bine mama, observă toate schimbările care se petrec cu dânsa și, deși sfios și supus, el îi ghicește toate gândurile. Devenirea sa ca bărbat se face o dată cu veghea din râpă a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cale un scandal menit să-l anihileze pe Cațavencu. În încăierare, acesta își pierde pălăria în care era ascunsă scrisoarea, și, devenit inofensiv, este nevoit să accepte patronajul lui Zoe. În final, toată lumea se împacă, micile pasiuni dispar ca prin farmec, iar Dandanache este ales în "unanimitate". Piesa este remarcabilă, în primul rând, prin arta compoziției.Tehnica este cea a amplificării treptate a conflictului. Scriitorul crează un conflict fundamental (pierderea scrisorii), care dă unitate operei; dar si altele secundare (cuplul Farfuridi-Branzovenescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și în atitudinea, unică în felul ei, a ciobanului moldovean în fața morții, atitudine ce impresionează și dă farmec și valoare întregii creații. Atitudinea sa se desprinde din dispozițiile testamentare pe care i le transmite mioarei năzdrăvane, și nu din faptele sale, deoarece baladei îi lipsește deznodământul și nu știm cum ar fi reacționat păstorul moldovean în cazul în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
6 septembrie 1881), în care aflăm, printre altele și următoarea constatare de bun-simț, valabilă și astăzi: „Ar fi prea absurd să credem că chiar realizarea celei mai dorite forme sociale ar fi în stare să facă să dispară, ca prin farmec, toate mi zeriile sociale“. Tot lui îi aparțin, desigur, și alte tălmăciri, nesemnate, 6 studiu introductiv printre care Părinții nihilismului de Victor Tissot, precum și o scurtă relatare despre al doilea Congres național al studenților universitari români, întrunit la Pitești în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și o lucrare intitulată: Despre peștii electrici și pseudoelectrici. Ziarul Deutsche Zeitung vine în București cu articolul intitulat Säbel Ministerium. Reproducem din el câteva pagini foarte interesante mai ales față de felul în care s-au desfășurat evenimentele până astăzi: „Căldarea farmecelor orientale ne aduce în fiecare zi câte-o nouă surprindere. La București s-a instalat un minister Florescu. Portofoliile de Interne, Finanțe și Lucrări Publice sunt în mâinile militarilor. Trei generali sunt chemați să decidă în România lupta dintre liberalii-naționali
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în ceea ce-l privește, nici nu-și dă seama cît de fidel!, mină de susceptibilități, depozit de orgolii. A devenit gînditor și ceva mai rezonabil cînd i-am declarat că nici eu nu recunosc în el întotdeauna pe omul cu farmec și umor (cum pretinde), relaxat (deși afectează relaxarea), stăpîn pe sine în toate împrejurările (de-ar fi să-mi amintesc numai episoadele cu „izbucniri ale glandelor” la care eu însumi am fost de față). Nu fără o alintare de superioritate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de ani (ESPLA, 1960), amintirile Aristizzei Romanescu, nu la mijloc, unde ar fi trebuit (căutam informația dacă a fost în turneu în orașul nostru), ci la ultimul capitol: „Sînt momente în care ajung să cred că mi-a făcut cineva farmece; altfel cum se explică că eu, entuziasta de altădată, m-am întors de unde am plecat: nu mai pot suferi teatrul. De abia dacă mă mai atrage, din cînd în cînd, cîte un artist mare, și chiar atunci, nu cu focul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se vede - n-a dus-o! De aci a început autoelogiul: Pristanda redivivus! Aproape inevitabil, ședințele de acest gen sînt false, căci un minim de calcul îți arată că e aproape exclus a vorbi altfel decît „de bine”. Ca prin farmec, incidentele care alcătuiesc viața noastră de zi cu zi au fost uitate. * G. ne-a informat ce-a zis, la instruire, primul-secretar. Are aerul că i-a fost confirmat modul în care își exercită autoritatea: „Unii stau pe margine, nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din Fălticeni din 1937, pentru terminarea liceului la București. Soarta m-a „selecționat” pentru neurochirurgie, deși eu mă visam medic internist la Spitalul Stamate, având exemplu pe Dr. V. Dimitriu. Pentru mine dragul meu oraș natal a rămas plin de farmec: oameni 13 Sofia Ionescu (n. Ogrezeanu), vede lumina zilei În Fălticeni, la 20.IV.1920. Urmează Liceul de fete „Principesa Elena” În orașul natal; ultimele două clase (1937-1939) la școala Centrală de fete În București. Licențiată a Facultății de Medicină
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Cu puțină grijă se poate ajunge la Centenar. Avem exemple! Vă felicit pentru noile titluri obținute destul de târziu (mai bine mai târziu...). De curând sunt și eu asaltată cu câteva „promovări”, la 83 de ani! Îmi vin În minte ce farmec aveau deniile și sărbătorile religioase la biserica Adormirea. Cu alese sentimente și aprecieri. Vă urez la mulți ani, Paște fericit cu realizările dorite. Dr. Sofia Ionescu P.S. Am să vă mai scriu despre Raul Verdeanu, admirația pt. Adinel Vartan, despre
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am plimbat alaltăieri, la Malnaș și lacul Sf. Ana. A fost un drum minunat de frumos, nu atât de lung ca până la Fălticeni. Lumea deja e plecată din stațiuni climaterice, i-a speriat frigul și ploaia. Peisajul, tot Îngălbenit, are farmecul lui coloristic, dar totuși strecoară În suflet, un sentiment de tristeță!? Vara aceasta ne-a oprit să facem excursii mai multe; vizitatorii nu țin cont de ploaie și frig. Au admirat splendoarea așezării Brașovului. Prea devreme am Început focul la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de eminența cenușie Vasile Toporan - replică fălticeneană a lui 594 vă așteptăm să ne vizitați, Împreună cu soția Dvs., să vă plimb prin frumoasele locuri ale Brașovului (...). De obicei, vremea e frumoasă până În noiembrie (la Brașov, n.n.). și decorul ruginiu are farmec. Colonel Ciuntu m-a rugat să vă transmit și din partea familiei, distinse salutări și urări de sănătate (...). Cu distinsă stimă și recunoștință, soției și Dvs. Maria Kalmicov 33 Brașov, 20 octombrie 1975 Mult stimate Domnule Dimitriu, Cer scuze pentru Întârzierea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
În suflet o mică rază de recunoștință, din partea mea! Într-adevăr, scrisorile Dvs. au o formă literară plăcută, cari meritau o evidențiere. Între timp, mulți intelectuali de aci, au cetit monografia mea, mai bine zis romanul Dvs. scris cu mare farmec literar și au pus Întrebarea: de ce acest roman n-a fost publicat pentru 130 În presă au apărut unele articole. Am publicat și eu un articol: Eroi suceveni În războiul pentru independență, „Zori Noi”, Suceava, Anul XXXI, nr. 8598, duminecă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tatii și corespondența sau fotografii cu Moș Ghiță Kirileanu. Cu anticipate mulțumiri și cu cele mai alese sentimente de stimă, Despina Teodorescu acum În jur de 90 de ani. Fuga lui Creangă pe plută, povestită de Moș ștefan, are un farmec deosebit. 1004 6 București, 30 mai 1975 Mult stimate domnule Dimitriu, Pentru Început, vă mulțumesc din tot sufletul că mi-ați trimis - și așa de repede - albumul cu mănăstirile din Nord. Privindu-le, am retrăit cu mintea anii copilăriei și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
datori colegilor din țară, rămași izolați și necunoscuți În crispata lor tenacitate creatoare sub dictatură. Am petrecut Împreună o seară sau două În Storkwinkel În compania unui Bănulescu afectuos și Înțelept, franc, dar și reticent cu măsură, de un particular farmec exotic și o delicată politețe, o civilitate cărturărească, aș zice. Când văzuse cartea pe care o citeam nu și-a ascuns mirarea și nici eu nu mi-am putut, la rândul meu, stăpâni uimirea față de uimirea sa. „EPISTOLAR? Asta citești
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ponderosul, Nasul În coate). Jocul burlesc diminua doar momentan asprimile militante. Diavolul cu limba ascuțită se alinta În tabieturi și siestă și lentori, Întârzia În sinuozități și delicii boierești. Setea de absolut se ondula domestic, se pacifica, o clipă, prin farmec și senzualitate și umor. Pe mine mă numea Nordman, elogiu Bucovinei, dar și săgeată la Pactul Nord-Atlantic, de care, mai În glumă, Îmi asocia „liberalismul englez”. Pe Cella o numea Simoneta (după Simonetta Vespucci, evocată În Cartea Fiului). Poreclele noastre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
firește, și pe sine În cele două treimi. Contribuise decisiv nu doar la „reabilitarea” unor importanți scriitori puși la index de cenzura primului deceniu comunist, ci și la lansarea și impunerea „generației 60”, În frunte cu Nichita Stănescu. Scrisese cu farmec, inteligență și participare despre „promoția 70”, Radu Petrescu, MHS, Virgil Duda, George Bălăiță, despre mine Însumi. Îi admira pe Mircea Cărtărescu și pe confrații săi din desantul „În blugi”. M-am plâns, cândva, de excesele și insuficiențele scrisului. „Cum, adică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când Începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! Și, Doamne, frumos era pe-atunci.” G. Călinescu vorbește, În cazul Creangă, de o experiență de viață „condensată În forme nemișcătoare, tuturor cunoscute” (s.n.), Încât opera literară n-ar mai fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
bolile, demagogia, rapacitatea, atâtea triste fețe ale realității? Asemănările dintre sisteme dialoghează, ca și deosebirile, Într-un mod deloc simplu și deloc liniștitor pentru viitorul lumii de azi. * Forfota nocturnă de pe Kudamm, veselia burlescă din jurul pieței Wüttemberger sau de la Europa-Center. Farmecul patrulaterului de la Savigny Platz. Colțul parizian de stradă și grădiniță din fața cinematografului Kurbe. Pitorescul getto-ului oriental din Kreutzberg. Liniștea distantă În care domnesc vilele din Grünewald. Trenul și vaporașele care hașurează orașul. Cadrul firesc al existenței zilnice. Un peisaj interior
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]