10,713 matches
-
o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând-o la un plan filosofic mai amplu, înscriind-o într-o paradigmă care abia acum pare să capete consistență. Logica terțului inclus și ideea nivelurilor de realitate Basarab Nicolescu consideră ideea terțului inclus drept "cheia de boltă a filosofiei lupașciene"630. Cu toate acestea, crede
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în cadrele conceptuale ale fizicii clasice: discontinuitatea, inseparabilitatea, cauzalitatea globală, indeterminismul, dualismul undă-corpuscul etc.632. Basarab Nicolescu crede că cel mai amplu impact al revoluției cuantice a fost punerea în discuție a conceptului de Realitate și, mai ales, a dogmei filosofice oficiale a existenței unui singur nivel de Realitate. Deși existența mai multor niveluri de Realitate a fost afirmată de diferite tradiții și civilizații mai vechi și a fost sugerată de unii filosofi moderni, abia prin revoluția științifică de la începutul secolului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în vedere gândirea desfășurată pe parcursul secolului al XX-lea, tematizarea blagiană a antinomicului devine deosebit de semnificativă. Prin implicațiile și deschiderile sale, ea ne apare drept un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat și poate fi integrată într-o mișcare de idei oarecum similare, idei ce se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de idei oarecum similare, idei ce se acumulează pe parcursul secolului și converg spre o nouă paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
paradigmă de gândire. Punctul comun al acestora este încercarea de depășire a limitelor raționalității clasice, de extindere a ideii de raționalitate. 5.1. În contextul filosofic al timpului Spuneam că tematizarea blagiană a antinomicului este un răspuns la anumite căutări filosofice și științifice ale timpului în care s-a afirmat. "Stilul gândirii blagiene în termeni antinomici afirmă în acest sens unul dintre principalii comentatori actuali ai lui Lucian Blaga se manifestă ca necesară depășire a stării de criză a modului de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-lea și al XX-lea"673. a) Una dintre coordonatele pe care putem așeza această orientare a lui Blaga către antinomic este opoziția dintre raționalism și intuiționism, o "tensiune specifică a începutului de veac"674 XX. Ca reacție la raționalismul filosofic și științific al secolelor anterioare, se propunea în acea perioadă o întoarcere la natură, la complexitatea vieții, la abordarea inconștientului, a necunoscutului, la viața sufletească, intuiție, magie, mit, la fenomenul originar 675. Blaga se va angaja și el în explorarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Putem lesne recunoaște aici ideea lui Blaga despre formula antinomică sau paradoxală ca expresie a misterului potențat. Se pare că iraționalul revine destul de mult în gândirea secolului al XX-lea. El apare, în diferite ipostaze și însoțit de diferite atitudini filosofice, pe tot eșichierul reflecției și chiar în domeniile cele mai tari ale cunoașterii, în matematică, fizică și logică. Este privit ca obstacol și motiv de renunțare la rațiune, dar și ca refugiu sau punct de spijin. Prilejuiește rezolvări de probleme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de discurs în marginea științei sau la acela de demers care recurge la metode științifice. Orientarea pozitivistă a filosofiei era puternic reprezentată la începutul secolului al XX-lea698. Ca reacție la acest curent scientist sau pozitivist, apar în acea perioadă proiecte filosofice care, neuitând lecția pozitivistă, încearcă o reafirmare a metafizicii. Mircea Florian identifică trei astfel de inițiative: metafizica inductivă, metafizica intuiționist-iraționalistă și metafizica problemelor 699. Metafizica inductivă, înfiripată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (având ca exponenți
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din fizică legată de descoperirea dualității undă-corpuscul și de formularea unor teorii care acceptau structura antinomică a luminii era pentru Lucian Blaga un motiv serios de regândire a teoriei cunoașterii. El va recunoaște mai târziu acest lucru, într-o autoprezentare filosofică, spunând că a văzut în aceste situații din știința timpului o reactualizare a gândirii dogmatice, fapt ce l-a determinat o dată în plus să urmărească sensul epistemologic și metodologic al acesteia și să încerce să acrediteze ideea unei cunoașteri cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
provocând transformarea conceptului de cunoaștere însuși, a intelectului și structurilor sale logice. Dar nu numai prin metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii întâmpină Blaga aceste situații de limită din gândirea contemporană. Metafizica censurii transcendente nu este altceva decât o construcție filosofică menită să convertească limitele cunoașterii în acte constructive, integrând pozitiv condiția paradoxală și aparent tragică a omului. De fapt, se pare că întreaga filosofie a lui Blaga, ca "filosofie a misterului", "care admite o zonă imposibil de redus la discurs
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
orice încadrare... forțată a complexității în categorii fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată lungimea sa. Dincolo de o amplă problematizare, acest lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia. Din fenomen patologic și marginal, acesta devine unul normal și chiar semnificativ. În acest sens, urmărind situația paradoxului (aici fiind inclusă și antinomia) în secolul al XX-lea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
715. Alți autori întăresc această observație. Din formă a imposibilității și limită a gândirii, paradoxul devine factor stimulator și chiar cale a acesteia 716. Din expresie a falsului, iraționalului și nonsensului, ajunge să fie privit ca o structură a adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
716. Din expresie a falsului, iraționalului și nonsensului, ajunge să fie privit ca o structură a adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei reorientări a gândirii contemporane. În același areal de preocupare, metoda antinomiei transfigurate poate fi interpretată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de gândire ce cuprindea toate domeniile și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga consideră că și transcendentalismul kantian deveniseră insuficiente, improprii chiar. Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar deconstructive, față de carteziansm, kantianism, pozitivism și logicism (...). Blaga edifică un sistem filosofic ce se dorea de orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea carteziano-kantiano-pozitivistă și care se fundamenta pe noile modalități de cunoaștere și creație născute în secolul al XX-lea"724. Pe această direcție, tematizarea sa poate fi integrată într-o mișcare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea carteziano-kantiano-pozitivistă și care se fundamenta pe noile modalități de cunoaștere și creație născute în secolul al XX-lea"724. Pe această direcție, tematizarea sa poate fi integrată într-o mișcare mai largă de idei filosofice oarecum similare, ce traversează întreg secolul XX și în care există o convergență către o transformare fundamentală a modului de gândire, către o nouă paradigmă. Această mișcarea de idei se compune din variate încercări de regândire a condițiilor cunoașterii și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concert de gândire înnoitoare. Mai mult decât atât, prin poziția în timp, se poate spune că el anticipează unele dintre elementele acestei mișcări de idei, putând fi catalogat printre precursorii unei posibile noi paradigme. 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă Mă voi referi la câteva idei și proiecte filosofice din spațiul de gândire occidental al secolului al XX-lea, cu care consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că el anticipează unele dintre elementele acestei mișcări de idei, putând fi catalogat printre precursorii unei posibile noi paradigme. 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă Mă voi referi la câteva idei și proiecte filosofice din spațiul de gândire occidental al secolului al XX-lea, cu care consider că tematizarea blagiană a antinomicului consonează sau intră în sinergie. Printre acestea se află și proiectele celor doi filosofi români din spațiul francez, Ștefan Lupașcu și Basarab
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complementarității avea să devină un program distinct de interpretare a teoretizării în domeniul fizicii cuantice, cu consecințe revoluționare pentru gândirea fizică 740. Postulatele sale indică o schimbare radicală a principiilor cunoașterii științifice din acest domeniu 741. Din punct de vedere filosofic, ideea complementarității inaugura ceea ce a fost considerat o "nouă dialectică", un mod de gândire ce "se deosebește profund de modul clasic de a gândi. Rațiunea clasică construia realul cu idei compatibile care se implicau reciproc, dialectica lui Bohr vrea să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acceptarea acestor opoziții"742. Tocmai datorită acestui specific, ideea complementarității a devenit suport pentru multe idei ce țintesc depășirea paradigmei clasice de gândire. În acest sens, ea este asociată cu nașterea unei noi paradigme culturale, "holist-complementariste", menită să înlocuiască "patternul filosofic cartezian-kantian-analitic produs de revoluția științifică copernicano-newtoniană", de factură analitică, pozitivistă, reducționistă 743. În această perspectivă sunt interpretate filosofiile care încearcă depășirea opoziției dintre interpretările extreme ale unor teme, așa-numitele post-isme și beyond-isme, foarte numeroase în a doua jumătate a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cât și structura, atât substanța cât și funcția..."745. În această nouă paradigmă sunt incluse și o serie de concepții ale unor filosofi români interbelici și postbelici, care dovedesc un caracter integrator-dialectic, holist-complementarist, autoarea vorbind chiar despre "prezența unei matrici filosofice holist-complementariste tipice în spiritualitatea românilor"746. Sunt amintiți, în acest sens, O. Onicescu, I. Barbu, C. Noica, C. Rădulescu-Motru, St. Lupasco, Șt. Odobleja, N. Georgescu-Roegen, Mircea Eliade. Cred că ar trebui inclus aici și Petre Botezatu, care a făcut din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vor duce la punerea în discuție a conceptului clasic de științificitate și la regândirea ideii de raționalitate. Unul dintre filosofii care vor urmări îndeaproape aceste transformări din cunoașterea științifică a primei părți a secolului, angajându-se de timpuriu în resemnificări filosofice novatoare, este Gaston Bachelard. În acest sens, el vorbea în 1934, exact în aceeași perioadă cu Blaga și Lupașcu, despre un "nou spirit științific"763. Ceea ce caracterizează, în opinia sa, acest nou spirit științific este situarea într-o complexitate de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideea kantiană a unei critici a rațiunii, refăcând, într-un alt context, demersul dual al acestuia: de respingere a rațiunii, față de metafizica dogmatică, respectiv de apărare a rațiunii, față de acuzele scepticismului 823. Miza criticii sale este depășirea celor două poziții filosofice extreme care se înfruntă la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui următor, modernismul și postmodernismul. "În pragul secolului al XXI-lea, asistăm la lupta dintre titanii modernității și opozanții lor postmoderniști. Pledoaria modernității pentru unitatea cunoașterii, fundamentată pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a gândi" care să depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității în rezolvarea contradicțiilor recalcitrante la nivel teoretic". Pentru Schrag, ideea antinomiei transfigurate așează confruntarea dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei noi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în metoda blagiană a antinomiei transfigurate un instrument care, împreună cu noțiunea propusă de el, ar putea contribui la depășirea crizei în care se află filosofia la sfârșitul secolului al XX-lea, confruntată cu antinomia dintre cele două perspective culturale și filosofice de care vorbeam. "Prin noțiunea noastră de raționalism transversal cum comunicare, suntem în măsură să facem diferența dintre logosul universal al modernității și antilogosul postmodernității, folosind resursele unei rațiuni extinse, ce poate să acopere diferențele de credințe și perspective, convergând
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]