9,091 matches
-
de naționalitatea lor, În comparație cu numai 58% din tineretul britanic și 65% din cel german 42. Majoritatea americanilor privesc aceste cifre ca pe un semnal pozitiv al vitalității republicii. Mulți europeni se Întreabă dacă America este pierdută În trecut. În epoca globalizării, În care loialitatea față de o țară anume devine mai puțin importantă În definirea identității individuale și colective, faptul că americanii rămân cu atâta pasiune credincioși modelului politic convențional al statului-națiune, ne pune În mod clar de partea geopoliticii tradiționale și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de asemenea poziții. Alt 11 septembrie ar putea schimba Însă lucrurile Într-o clipită. Dacă visul european, pe cale de apariție, poate să ofere o viziune alternativă mai capabilă să acomodeze schimbările tumultoase care au loc În lumea de astăzi, de la globalizarea economiei și creșterea șomajului la răspândirea terorismului religios, rămâne de văzut. Vom explora visul, dintr-un număr de puncte de vedere și perspective, În capitolele care urmează, În speranța că Îi vom Înțelege mai bine potențialul de a deschide o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pietruite cu macadam ale Europei de mai bine de două decenii; acum, distribuitorii europeni spun că vor să vadă dacă granițele sunt transparente În ambele direcții”26. Este surprinzător cât de puțină atenție este acordată companiilor europene În discuțiile despre globalizare. La protestele antiglobalizare, la Întâlnirile Organizației Mondiale a Comerțului (WTO), adunările Băncii Mondiale și Întâlnirile la vârf G8, atenția publică este concentrată În general pe mașinațiunile diavolești ale companiilor transnaționale americane. Chiar și În foruri politice mondiale, concentrarea este aproape
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Totuși viziunea noastră asupra lumii, cu toate că ar părea straniu, este ancorată Într-o anumită perioadă de timp de mult depășită În istoria europeană. Pe scurt, visul american este un vis foarte vechi care devine din ce În ce mai irelevant În noua eră a globalizării. În următoarele patru capitole vom retrasa schimbările, filosofice și instituționale, care au dus la apariția epocii moderne, pentru a Înțelege mai bine trecutul Europei și visul american care a crescut din el. A ști ce lasă În urmă Europa, este
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
obține bunăstarea lui materială, chiar fără să vrea, el crește bogăția generală, bunăstarea celorlalți și a societății În general. Aceste două puncte de plecare diferite și complet opuse, pentru a defini securitatea au dus la două rute diferite În epoca globalizării. Revoluția calculatoarelor și a softurilor care le operează, Internetul, revoluția comunicațiilor fără fir, schimbarea istorică de la o era a energiei centralizate, bazată pe combustibili fosili, la un viitor descentralizat, bazat pe energia obținută din hidrogen, răspândirea biotehnologiilor și, În curând
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
model al rețelei pentru organizarea comerțului și a schimburilor. Între timp, statul-națiune face loc din ce În ce mai mult pentru forme de guvernare regionale și globale, care sunt mai adaptate să asimileze noile realități tehnologice și schimbările În conștiința umană care caracterizează era globalizării. Pentru a Înțelege mai profund experimentul care se desfășoară acum În Europa, trebuie să facem un pas Înapoi și să contemplăm cum și de ce știința modernă, economia de piață și statul-națiune au apărut În Europa În urma ultimei mari transformări În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
orchestral. Facilitează Întâlnirea rețelelor de angajament, care includ statele-națiune, dar se extind În exterior către organizațiile transnaționale, și, În interior, atât către guvernele municipale și regionale, cât și către organizațiile societății civile. Uniunea Europeană este răspunsul la un anumit soi de globalizare - unul pe care vizionării perioadei de după cel de-al doilea război mondial nu l-au anticipat. Între 1945 și sfârșitul anilor ’80, lumea a fost divizată În două blocuri politice puternice, Statele Unite ale Americii și URSS. Fiecare dintre ele a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
naționale. Uneori, agendele OSC-urilor etnice sunt complementare cu cea a Uniunii Europene, dar alteori ele sunt În contradicție. Cu toate ca mottoul Uniunea Europeană este „unitate În diversitate”, subculturile europene sunt de multe ori insulare, xenofobe și Înfricoșate de efectul europenizării și globalizării asupra comunităților lor. Dacă OSC-urile orientate pe drepturi umane universale sunt mai cosmopolitane și seculare, subculturile locale pot adeseori să fie defensive și reacționare și mai interesate În a ridica ziduri decât În eliminarea acestora. Dificultatea În cazul multor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
probabil că Își vor vedea culturile ca pe niște „proprietăți care trebuie apărate” afundându-se În felul acesta și mai adânc În vechea mentalitate a lui „al meu versus al tău”. Pe de altă parte, În măsura În care ei văd europenizarea și globalizarea ca pe modalități de a se elibera de vechiul jug al statului-națiune și de a obține mai multă independență, manevrabilitate și acces spre lumea exterioară, ar putea să ajungă să-și privească cultura mai mult ca „pe un dar care
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care se Întinde de la nivel local la arena transnațională. Dacă Uniunea Europeană poate facilita convergența acestor interese diferite În rețele de guvernare europene, scena va fi pregătită pentru un nou soi de politică mai adaptată unei lumi În plin proces de globalizare. Succesul visului european depinde, În mare măsură, de abilitatea de a transforma identitatea culturală, drepturile universale ale omului și guvernarea europeană Într-o relație compatibilă și nu Într-una conflictuală. Noul parteneriat dintre Uniunea Europeană și OSC se va dovedi dificil
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politica culturală A administra diversitatea culturală este suficient de dificil, chiar dacă ar fi vorba numai despre o problemă de acomodare a agendelor concurețiale ale diverselor subculturi europene. Situația este exacerbată Însă de creșterea semnificativă a culturilor imigranților din afara Uniunii Europene. Globalizarea fluxurilor de capital creează noi diviziuni. Săracii acestei lumi sunt forțați să migreze oriunde se duce capitalul. Este o problemă care ține de căutarea locului de muncă. În Europa, companiile sunt dornice să recruteze mână de lucru mai ieftină (venită
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lumea de astăzi. Deoarece există numai două sute de state-naționale teritoriale, recunoscute de legea internațională, marea majoritate a acestor popoare distincte au statut de minoritate În propriile țări sau rătăcesc prin lume În căutarea unui loc unde să se stabilească 45. Globalizarea și fluxurile financiare, comunicațiile și transporturile au accelerat curenții globali de forță de muncă. Lumea trece printr-o mare perioadă migratoare, În care indivizi și popoare Întregi, pornesc la drum, urmărind drumul capitalului. Milioane de ființe umane se află În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și o ideologie comună? Răspunsul la aceste Întrebări Începe odată cu capacitatea noastră de a regândi noțiunea de spațiu și timp politic Într-o lume globală. Dacă am discutat diversele aspecte ale reorientării spațio-temporale care au loc ca o consecință a globalizării, două chestiuni adiționale merită analizate. Trăind În spații multiple și În timp profund Pentru Început, Într-o lume alcătuită Într-o măsură crescândă din diaspore culturale, spațiul politic este mai complex. Împrumutând din ideea lui Hedley Bull a unui aranjament
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
șapte americani ar putea vota sau candida la o funcție ori chiar ar putea servi În forțele armate În altă țară. Noțiunea de cetățenie se află Într-o schimbare profundă pentru a se adapta cerințelor unei lumi aflată pe calea globalizării. În acum faimosul său eseu Citizenship and Social Class, publicat În 1950, T.H. Marshall (filosof politic britanic) a schițat trei etape În istoria cetățeniei și a drepturilor și obligațiilor pe care aceasta le implică. Cetățenia, a scris el, a conferit
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unei anumite țări cu toate limitele și constrângerile politice care Însoțesc afilierea teritorială În era globală. Cetățeanul Uniunea Europeană este primul din lume căruia i se garantează drepturi universale, Întărite de lege. Exemplul Uniunea Europeană va fi probabil urmat de alții, pe măsură ce globalizarea impune o extindere concomitentă a drepturilor, care să includă drepturile universale ale omului și constrângerile legale necesare. Sociologul Gerard Delanty argumentează că noua cetățenie deteritorializată ar putea fi o modalitate de a regrupa multitudinea de interese și agende În competiție
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fi exploatată. Fiecare „lucru” poate fi posedat și folosit fără alte consecințe. Există numai oportunități, niciodată responsabilități, deoarece lucrurile există singure și, prin urmare, nu au legături unele cu altele. Noua viziune a științei care apare ca urmare a globalizării este foarte diferită. Devenim din ce În ce mai conștienți de legăturile Între toate aspectele vieții pe Pământ. Natura este văzută ca o multitudine de relații simbiotice, toate implantate Într-un Întreg mai mare, din care sunt parte integrală. În această nouă viziune a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a devenit noul „oraș de pe deal”. Lumea Întreagă privește acest nou și grandios experiment În guvernare transnațională, În speranța că ar putea oferi un ghid, foarte necesar, pentru direcția În care umanitatea trebuie să se Îndrepte În lumea pe cale de globalizare. Visul european, care pune accentul pe includere, diversitate, calitatea vieții, sustenabilitate, joc profund, drepturi universale ale omului, drepturile naturii și pace, este din ce În ce mai atrăgător pentru o generație dornică să fie conectată la nivel global și, În același timp, implantată la
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reformă fiscală de la sfârșitul acestui secol nu au reușit să reducă semnificativ nivelul ridicat al fiscalității existent În multe țări ale lumii, și În special În Uniunea Europeană, ceea ce explică existența unor presiuni pentru reducerea acesteia, manifestate În special În contextul globalizării. În acest sens, se observă că produsele realizate 108 Samuelson P.A., Nordhaus W.D., Economie Politică, Ed. Teora, București, 2000 p. 373 și 381 109 Idem, p. 380 119 În țările cu un grad Înalt de fiscalitate, care cuprind În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de fiscalitate, care cuprind În prețul lor un nivel ridicat de impozite și contribuții sociale, devin necompetitive față de produsele realizate În țările cu un nivel scăzut al fiscalității, care pot avea prețuri mai mici. Ca urmare, În condițiile În care globalizarea asigură libera circulație a bunurilor, a forței de muncă și a capitalurilor, efectele menținerii unui nivel ridicat al protecției sociale și al fiscalității pot fi dezastruoase pentru dezvoltarea economică. În aceste condiții, mai ales În Europa, statele dezvoltate, confruntate cu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
pentru a câștiga Încrederea potențialilor investitori. Dinamica mediului economic și social actual presupune un proces de adaptare continuă a tuturor agenților economici la cerințele clienților și celorlalți parteneri de afaceri. Pentru a-și asigura competitivitatea și 342 dezvoltarea În condițiile globalizării, Întreprinderile trebuie să-și Îmbunătățească permanent rezultatele activității și să țină cont de constrângerile diverse, mai ales de cele de natură fiscală, pe care le analizăm. După cum s-a precizat anterior, fundamentarea structurii financiare reprezintă primul demers pe care-l
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ridicată comportă o serie de „amenințări” la adresa economiei reale (rigidizarea evoluției și restructurării ofertei interne; ascunderea unei părți din activitatea economică și deci evaziune fiscală etc.). Totodată, procesul obiectiv de adâncire a interdependențelor, ce caracterizează, atât integrarea europeană, cât și globalizarea ca fenomen de anvergură mondială, se Înfăptuiește Într-o lume compusă din economii naționale, Între care există mari inegalități sub aspectele nivelurilor de dezvoltare, dimensiunilor, potențialului economic și puterii. În condițiile unor asemenea disparități, globalizarea ca proces global de adâncire
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
atât integrarea europeană, cât și globalizarea ca fenomen de anvergură mondială, se Înfăptuiește Într-o lume compusă din economii naționale, Între care există mari inegalități sub aspectele nivelurilor de dezvoltare, dimensiunilor, potențialului economic și puterii. În condițiile unor asemenea disparități, globalizarea ca proces global de adâncire a interdependențelor nu trebuie Înțeles În sensul instaurării unui sistem universal de dependențe reciproce și egale 255, deoarece schimburile economice aparținând Între categorii diferite de țări nu reprezintă de regulă un sistem echilibrat de relații
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
E., Relații economice internaționale, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2006, p. 20 424 interdependențele dintre economiile dezvoltate și cele slab dezvoltate, dintre economiile mari și economiile mici, dintre cele bogate și cele sărace, Îmbracă forme contradictorii. Acest proces de globalizare s-a aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul dezbaterilor economice, ecologice, sociale, politice, culturale, etc., manifestându-se În toate domeniile vieții colectivităților umane. Una dintre interpretările date globalizării se referă la liberalizarea economică, „dezarmarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Îmbracă forme contradictorii. Acest proces de globalizare s-a aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul dezbaterilor economice, ecologice, sociale, politice, culturale, etc., manifestându-se În toate domeniile vieții colectivităților umane. Una dintre interpretările date globalizării se referă la liberalizarea economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene care conduc la dislocarea sistemului național, al cărui infrastructură este axată pe națiune, iar motorul Întregului proces devine capitalul
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene care conduc la dislocarea sistemului național, al cărui infrastructură este axată pe națiune, iar motorul Întregului proces devine capitalul investițional internațional Împreună cu societățile transnaționale. Pe acest fundal, globalizarea economică se manifestă ca un proces istoric, fiind considerat rezultatul inovațiilor și al progresului tehnologic, ce presupune, În prim plan, creșterea continuă a integrării economiilor lumii, datorată În special fluxurilor comerciale și financiare. Dar, pe un plan mai larg, globalizarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]