10,090 matches
-
acasă. Nici una, nici alta, iese mama în livadă și-ncepe să mă strige. Unde ești, Răduță dragă, c-au venit fetele să mergeți la scăldat? Nici urmă de mine. A intrat în camera și i-a spus tatei, mai în glumă, mai în serios, că s-a pierdut fata. Tata, oricât de absorbit ar fi fost de politica din jurnal, când veni vorba de fata lui preferată, lăsă totul baltă și ieși în ogradă. Mă strigă și mă strigă, dar degeaba
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să nu spună nimănui cele întâmplate. După masă, mama i-a povestit cumătrului Tărâță cele întâmplate. De rușine, omul a început să lăcrimeze, iar mama sa, Verona, continua să-i ia partea, motivând c-a fost doar o joacă, o glumă. Nu trebuie luată în serios. A pedepsit-o pe Doca tatăl său, că n-a mai trecut pe la noi o bună bucată de vreme. Fiind singură la părinți, cu pământ destul, a făcut până în cele din urmă o partidă neașteptată
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Tu, Doamne! Închinarea..." A înlemnit cu cămașa în cap, care numai vroia să iasă... Și fără a-și da seama, se adresă preotului: Dar bine, bine, pe mine nu mă mai ajută nimeni? Badea Forman, care era un om de glume, îi răspunse: Cum să nu? Te ajutăm numaidecât! I-a tras cămașa și femeia a rămas ca Eva, în fața lor. A îngenuncheat și a rămas stană de piatră în mijlocul camerei. Badea Ion i-a dat repede cămașa nouă și catrința
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Pregătea în paralel friptura, mujdeiul și mămăliga pentru pomana porcului. Curățau ceapa, usturoiul și răspundeau la solicitările măcelarului, care era cel mai "șef" în ziua aceea. Tata venea cu sticla cu țuică și se mai încălzeau, mai spuneau câte o glumă, câte un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părinților mei. După vreo 2-3 ore, mama ne aducea pe arie plăcinte, must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne făceam că n-am auzit bine sau n-am înțeles tâlcul lor. Timpul trecea, de muncit se muncea, dar și... somnul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
partea ei și-a vecinei noastre Verona. Ele au găsit câte-un păpușoi roșu și l-au atârnat de grinda șurii, la vedere. N-au vrut însă să se retragă, motivând că încă nu le este somn. Atmosfera cu muncă, glumă și poveste s-a încins și râsetele se auzeau până în uliță. Eu, de oboseală, fiind și cea mai mică muncitoare, am adormit în pănușile moi. Nu mai știu ce a fost! Am visat ceva sau am avut un coșmar, c-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în părul meu des și ondulat, mama nu s-a îndurat să mi-l taie pentru a-mi bandaja rănile. Mi-a spălat cucuiele cu apă oxigenată, le-a dezinfectat cu alcool sanitar și apoi mi-a zis, ca-n glumă: Lasă, n-o sa-ți iasă mintea din cap, din cauza lor! Altădată să ai mai multă grijă când mergi la nuci! Bine, mamă! I-am răspuns supărată. Și deodată mi am înjghebat un plan de răzbunare în minte: voi alunga toate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe oiște, a revenit pe jiț. Ca printr-o minune, caii au făcut o smuncitură puternică și în galop am ajuns pe celălalt mal al râului. Ce ușurată am respirat! Bădița a observat emoția de pe fața mea și mai în glumă, mai în serios, mi-a zis: Ei, cum a fost? Am tremurat puțin? M-am lipit de el simțindu-l aproape și ochii îmi exprimau mulțumirea și aprecierea. Mi-era ca un părinte. La internatul liceului m-a ajutat la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
că, nu era toamnă să nu merg cu tata, cu sacii, la măcinat. Era o plăcere pentru mine. Mă plimbam prin toată moara, descoseam morarii cu întrebări și nu o dată ajungeam acasă albă, din cap până-n picioare. Mama spunea în glumă, că, mă face morăriță, dar mă și lăuda pentru că-l ajutam pe tata la saci. Știam bine cum se prind la ulucurile prin care venea făina, știam să leg sacii strâns, să nu curgă nimic pe jos și multe din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dăm huța pe cumpăna fântânii. Zis și făcut. S-a suit el primul. A urmat Vasile și-apoi noi, fetele. Văzând că ei au alunecat fără nicio greutate și au aterizat în iarbă râzând, m-am urcat și eu. Din glumă, Vasile a mișcat cumpăna și eu am aterizat brusc peste știubeiul fântânii. Capacul s-a mișcat și un picior a atins apa, care era la nivelul maxim. Am țipat și Maria m-a apucat de mâini, să mă tragă spre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
gospodar cu căruța până la gârlă și urca obosită pe ulița noastră, pe jos. Auzi fanfara cântând și nu se putea dumiri, unde este hora. O nevastă mai isteață, ieșită la poartă, a oprit-o și i-a zis, mai în glumă, mai în serios: Grăbește-te, doamna Mărioara, ca să mai prinzi un joc, la mata în ogradă! Te vor întâmpina cu un marș, că așa-i frumos! Mamei, nu-i venea să creadă ce-a auzit. Cum să-i facă Silvestru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cursă costă foarte scump. Băieții care trag ricșa sunt atletici, îmbrăcați în tricouri, purtând pantaloni scurți sau lungi, dar cu o croială adecvată încât să nu-i incomodeze când plimbă clienții. Băieții cu ricșe sunt tineri, veseli și puși pe glume. În timpul plimbării, ei discută cu clienții dându-le informații utile, fiind foarte buni ghizi. M-am plimbat și eu, din curiozitate, în zona templelor din Asakusa. După cum am mai spus, hotelul în care ne cazăm la fiecare călătorie, Blue Wave
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ora 6 : 00. Alex și Iulică îmi coboară bagajele de la etajul patru până la mașină. Elena și Alexia dorm, dar mi-am luat rămas bun, de cu seară. Geamantanul meu portocaliu și burduhănos este încărcat până la refuz. Cristi mă întreabă, în glumă, dacă duc România cu mine. Tot în glumă îi răspund și eu: doar o mică parte din ceea ce reprezintă țara vin și obiecte tradiționale. Pe drum le-am explicat băieților, care mă tot întrebau ce am în geamantan, felul în
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
bagajele de la etajul patru până la mașină. Elena și Alexia dorm, dar mi-am luat rămas bun, de cu seară. Geamantanul meu portocaliu și burduhănos este încărcat până la refuz. Cristi mă întreabă, în glumă, dacă duc România cu mine. Tot în glumă îi răspund și eu: doar o mică parte din ceea ce reprezintă țara vin și obiecte tradiționale. Pe drum le-am explicat băieților, care mă tot întrebau ce am în geamantan, felul în care am întocmit lista cu suveniruri pentru Cristina
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fericiți. Surprins, Alex mă privește, întrebător, cu imenșii săi ochi albaștri în care se scaldă stelele. Da, da! Zic eu! Te-am ajutat să vii în lumea asta. Frumoasă lume! spune el râzând. Nu știu dacă a zis-o în glumă sau în serios. Oricum, sunt o mamă fericită. Fără copii, viața mea n-ar fi avut sensul pe care-l are azi. Micul dejun a fost deosebit de bogat și gustos, de parcă cei de la hotel l-au pregătit, special, pentru Alex.
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Într-un hohot de râs de se cutremurau pereții. — Ți-ai ieșit din minți, femeie? murmură el printre hohote. Cine ți-a băgat În cap prostia asta? Bastardă, ai? Crezi că eu... Ha, ha, ha, asta-i cea mai bună glumă pe care-am auzit-o În ultima vreme... Doamna Rishawa Își ascuți urechile și puse mâna pe un pocal de bronz pe care-l trânti cu zgomot la pământ, ju când scena cu o naturalețe care ar fi făcut cinste
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Au apărut niște fotografii neautorizate ale castelului pe internet, care n- au plăcut cuiva; îmi pare rău, reveniți peste vreo lună”. N-avea rost să insist, omul își făcea datoria, dar n-am putut să nu mă întreb mai în glumă, mai în serios, dacă nu mă atinsese puțin și pe mine blestemul?! Paznicul părea să regrete sincer că pedalasem degeaba până acolo. Binevoitor, zicea că lângă biserică este înmormântată soția lui Cuza (eu știam altfel). Chiar dacă nu era potrivit, având
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
aproape incontinuu. Noroc că nu i-am dat atenție, și noroc de vale, că mult n-a mai putut fugi după mine. După ce am scăpat de el, la un fel de bufet am luat covrigei Liliput și un suc. În glumă, l-am apostrofat pe vânzător că aveau câini răi pe acolo, la care el m-a consolat că dacă nu m-a pișcat, e bine. În această a doua parte a drumului treceam prin sate frumoase, cu (lucru care mă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
m-a întristat și m-a dezamăgit, punându-mă serios pe gânduri. De aceea ziceam că, dacă ar fi să dau un titlu acestor rânduri, cel mai nimerit ar fi acela de "Amintirile unui ortodox ratat", ceea ce de fapt lăsând gluma la o parte ar fi în consonanță cu întreaga mea viață, deoarece nici una din aspirațiile mele n-a prins substanță. Vise. Atât. Mulți chemați, puțini aleși. (Matei 22:14) Singura persoană care m-a consolat după "eșecul" meu lamentabil a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a trăit "binișor", după cum vorbesc actele doveditoare: adică 930 de ani; iar pe fiul său NOE -, "tatăl nostru de-al doilea", adică "măștihoiul" sau tatăl "vitreg", l-ai blagoslovit cu 950 de ani... Oho-ho! Dar știu c-a trăit, nu glumă! Doar pe bietul AVRAM l-ai coborât la 175. Dar de ce, Doamne, că doar ți-a fost cu totul supus și ascultător, gata-gata, să-și căsăpească progenitura de dragul Tău... Noroc de berbecul ăla rătăcit pe-acolo, care-și prinsese coarnele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Premiul Nobel pentru literatură la vârstă de 82 de ani, pot să sper și eu că voi reuși o confirmare a premiului OPERA OMNIA pe care tocmai mi l-a decernat USR, filiala Arad. (Acum, înțelegi că a fost o glumă, vizavi de Nobel.) Nimic nu e nefiresc în faptul că scriitorul îți dorește notorietate, certificare publică, glorie (de ce nu?). Aș dori să precizez, totuși, că financiar vorbind, premiile literare acordate de USR , sunt foarte mici. Cred că este aproape imposibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
obligația de a urma un liceu de matematică-fizică pentru că liceele "bune" aveau toate acest profil (nu mai era "uman") și o facultate tehnică. M-ar fi atras dreptul sau filosofia, dar să le faci în comunism nu era decît o glumă proastă. M-am descurcat bine cu studiile și am avut noroc să-mi decopăr o anumită vocație pentru învățămînt care m-a salvat. Pe de altă parte însă, am avut șansa de a crește într-o familie numeroasă, grijulie, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aminte? (zâmbește ușor) Fiecare clipă petrecută cu Nichita era minunată, era frumoasă. Atât în momentele de grație când dicta poeme și avea opinii, păreri literare, cât și în zilele mai obișnuite, când Nichita era un om firesc, avea umor, spunea glume ca orice ploieștean care se respecta, era, desigur, un om normal. A.B.Se spune că Nichita Stănescu era un bărbat foarte frumos... Da. Nichita era un bărbat foarte frumos. Eu l-am cunoscut mai bine, din '79-'80, când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de viteze și volanul. Ne așezăm 8 persoane În jurul unei mese rotunde. Doamna ne invită să facem rugăciune. Toți apleacă capul și Împreunează mâinile, stau În reculegere. Apoi doamna taie mărunt friptura soțului, Îi Înșurubează furculița și Începem prânzul. Facem glume, În amintirea felului cum am făcut cunoștință cu doamna. Eram invitați la o recepție, mulți doctoranzi și străini la departamentul de economie agrară. Recepția avea loc În sala mare de seminar. La intrare fiecare era invitat să ia câte o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sitar la Iași, a fost național-țărĂnist, creștin-democrat deci. A.M.P. : Nu știam că a fost creștin-democrat. V.A. : În cartea de convorbiri cu domnul Coposu publi‑ cată în 1992, îi spuneam la un moment dat domnului Coposu, așa mai în glumă, că în anii ’30 PNȚ-ul era un fel de pepinieră de cadre a PCR-ului. A început să râdă. Nu a fost numai el. A mai fost și Victor Dușa, de exem‑ plu, pe care l-am cunoscut după
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]