9,562 matches
-
un cocoș celui ce rămâne capul familiei. Hainele mortului se dau celui care l-a spălat. Se mai dau oi, fiindcă lâna oilor ține apă mai mult timp și mortului nu-i va fi sete. Inainte de a porni spre groapă, se dau „coci” copiilor de pomană. Primul coc copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
-i va fi sete. Inainte de a porni spre groapă, se dau „coci” copiilor de pomană. Primul coc copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și un colac de pomană. Când se ia sicriul din car, se dă bici boilor să fugă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și un colac de pomană. Când se ia sicriul din car, se dă bici boilor să fugă, pentru a nu rămâne cu „amorțelile” mortului în picioare. Sicriul este lăsat în groapă și după ce a aruncat preotul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
poată mortul întoarce acasă. La groapă groparii primesc un vas și un colac de pomană. Când se ia sicriul din car, se dă bici boilor să fugă, pentru a nu rămâne cu „amorțelile” mortului în picioare. Sicriul este lăsat în groapă și după ce a aruncat preotul pământ cu cazmaua în formă de cruce, oamenii aruncă câte o mână de pământ ca să-i ușureze sufletul. Unele femei pun pământ în hainele rudelor apropiate, fără ca acestea să știe, pentru a-l uita mai
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a-l uita mai ușor pe mort. In timpul înmormântării femeile din familie poartă părul despletit pe spate. Dacă printre ele sunt și „fete în păr” - tinere nemăritate - femeile se grăbesc să le împletească părul în momentul coborârii sicriului în groapă, ca acestea să nu rămână nemăritate. In groapă se aruncă bani cu care mortul va plăti vamă duhurilor rele, ca să nu-l trimită îndărăt acasă. Până nu de mult mortul era bocit de către femei, rudele cele mai apropiate, începând cu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
timpul înmormântării femeile din familie poartă părul despletit pe spate. Dacă printre ele sunt și „fete în păr” - tinere nemăritate - femeile se grăbesc să le împletească părul în momentul coborârii sicriului în groapă, ca acestea să nu rămână nemăritate. In groapă se aruncă bani cu care mortul va plăti vamă duhurilor rele, ca să nu-l trimită îndărăt acasă. Până nu de mult mortul era bocit de către femei, rudele cele mai apropiate, începând cu prima dimineață după deces, la răsăritul soarelui. Bocitul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
îndărăt acasă. Până nu de mult mortul era bocit de către femei, rudele cele mai apropiate, începând cu prima dimineață după deces, la răsăritul soarelui. Bocitul era repetat și în următoarele două dimineți, apoi pe tot parcursul drumului de la casă până la groapă. Groparii rămân să aranjeze mormântul, iar ceilalți se întorc acasă împreună cu preotul care face întâi „feștanie” în toată casa, apoi „sfințește bucatele”. Din mâncarea sfințită de preot se pune puțin pe masă, să rămână peste noapte, ca să aibă mortul ce
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sinucidere, mortului i se face „slujbă întoarsă” de înmormântare, începându-se de la sfârșit, de către preot, seara. Dacă mor copii nebotezați, nu sunt îngropați de preot ci de cea mai bătrână femeie din sat, care rostește doar o scurtă rugăciune la groapă. Sicriul acestora se lasă cu capacul nebătut în cuie, ca să „fie liberi” la picioare, pentru a nu se face din ei strigoi(Ileana Copil). Obiceiurile calendaristice se caracterizează prin manifestări mai ample, îndeosebi în perioada sărbătorilor de iarnă. Indată ce
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
ani în urmă a văzut o astfel de flacără. A înfipt un cuțit în pământ până la plăsele și a pornit spre locul respectiv. Acolo a dat peste un om foarte solid, îmbrăcat cu o „bitușe”, așezat pe o piatră lângă groapa unde se aflau banii. „Paznicul” l-a întrebat ce caută și i-a spus să-și caute de drum. Locuitorului i s-a tăiat graiul, nemaiputând vorbi, nici face vreun gest. Cu greu s-a întors spre casă, dar nu
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
greu s-a întors spre casă, dar nu mai știe cum a ajuns, doar că după această întâmplare a zăcut la pat câteva săptămâni. Oamenii care a doua zi s-au dus la locul cu pricina, n-au gasit nicio groapă decât piatra pe care afirma cel bolnav că stătuse ciudatul paznic. In dimineața zilei de Paști e bine să iei apă din izvor înainte de răsăritul soarelui, într-o cofă în care se pun bani de aur sau argint. Dacă te
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
cu prăvăliile aflate de-a lungul drumurile principale care străbăteau localitățile. Condițiile istorico-geografice specifice au făcut ca până pe la 1850, principala formă de locuință să fie bordeiul îngropat sau semi-îngropat. Un diplomat francez descria casele din Câmpia Brăilei ca fiind "gropi în pământ, câteva mizerabile împletituri de nuiele cu chirpici, acoperite cu pănuși de porumb. De câțiva ani, din motive de siguranță, casele au ieșit din pământ, dar tot construite din nuiele și chirpici." Aceeași situație va fi confirmată câțiva nai
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
se află în colecția E. Orosz (bibl. Orosz, E., SzDÉ, III, 1902, p.59). În colecția Gh. Mureșan, (Baia Mare) se află un topor de piatră șlefuită din neolitic găsit de verii săi din Gura Vlădesei (Ionac Vasile și Mihai) în Groapa Malului deasupra drumului în anii 1970. Se apreciază că zona este locuită încă din neolitic, o așezare E-neolitică fiind semnalată la confluența Văii Căpâlniței cu Valea Mautii. Vestigiile unei vetre de foc au fost găsite la cca 8 m
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
a redus substanțial suprafețele de pășunat. Gospodării țărănești au împânzit locurile și urmele trudei lor de veacuri se mai văd și azi prin răzoarele ce se întind peste tot pe Maotea, coborând pe la Pilei, Motrici, Rupturi, Solnici, Motroapa, Poieni și Gropi pe de altă parte venind din Valea Căpâlniței în jos pe la Văbiști, Hăgaie, Podirei și Barcuri. ”Biserica de lemn din Căpâlna” ridicată inițial în Groapa Bisericii, poza din 1930 de pe ultima locație ( Wikipedia) 1660 - Se construiește biserica de lemn din
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
se întind peste tot pe Maotea, coborând pe la Pilei, Motrici, Rupturi, Solnici, Motroapa, Poieni și Gropi pe de altă parte venind din Valea Căpâlniței în jos pe la Văbiști, Hăgaie, Podirei și Barcuri. ”Biserica de lemn din Căpâlna” ridicată inițial în Groapa Bisericii, poza din 1930 de pe ultima locație ( Wikipedia) 1660 - Se construiește biserica de lemn din ”Groapa Bisericii” după inscripția ce se găsea la intrare. Ea a funcționat ca biserică parohială până în anul 1930, când a fost înlocuită de biserica de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
pe de altă parte venind din Valea Căpâlniței în jos pe la Văbiști, Hăgaie, Podirei și Barcuri. ”Biserica de lemn din Căpâlna” ridicată inițial în Groapa Bisericii, poza din 1930 de pe ultima locație ( Wikipedia) 1660 - Se construiește biserica de lemn din ”Groapa Bisericii” după inscripția ce se găsea la intrare. Ea a funcționat ca biserică parohială până în anul 1930, când a fost înlocuită de biserica de zid actuală. Biserica a dispărut puțin după documentarea ei de către Atanasie Popa, cel care ne-a
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții Gheorghe, Indrei, Costan, se întinde de-o parte și de alta a drumului de țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe podețul numit ”Groapa Bisericii” pe șes iar în 1825 a fost urcată pe podișul de sub Coasta Măzărichii. În același timp sub Hagău domeniul Gherla a construit o mică curte domnească, clădire care începând cu 1906 a devenit școala din sat. 1848 La război
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
393 păsări de curte, 18 coșnițe de albine; 240 de meri, 84 peri, 3 cireși, 2 vișini, 13 piersici, 675 pruni, 9 nuci, 3 culturi de muri și căpșuni; În 1900 hotarul satului cuprindea următoarele terenuri: "Șes, Sub Margine, Chiriac, Groapa dosului, Sub Cetățea, La Gardul Țarinii, Poeni, Dosul lui Vereș, Pe Poduri, Valea Lupului, Pe Sor" (Petri Mor, Szilagy varmegye monographiaja). 1896: Farkasmezö, Lupoi᾽a, 325 locuitori, (pag. 114) 1900: Farkasmezö, 77 case, 317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Urmele unor turnuri de apărare și semnalizare s-au descoperit în mai multe puncte: în versantul "Osoiul Ciontului", la o înălțime de 800 m, aproape de vârf (în partea nordică de locul numit "La Oroiești"), în "Coasta Lată", deasupra locului numit "Groapa Muierilor", iar altul în locul "Sub Groapa Muierilor. Din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de "Din jos de băi" provin materiale arheologice dacice (secolul al II-lea î.Hr. și secolul I î.Hr.), iar din locul "Calea Bodiei", o spadă medievală
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
semnalizare s-au descoperit în mai multe puncte: în versantul "Osoiul Ciontului", la o înălțime de 800 m, aproape de vârf (în partea nordică de locul numit "La Oroiești"), în "Coasta Lată", deasupra locului numit "Groapa Muierilor", iar altul în locul "Sub Groapa Muierilor. Din punctul cunoscut de localnici sub denumirea de "Din jos de băi" provin materiale arheologice dacice (secolul al II-lea î.Hr. și secolul I î.Hr.), iar din locul "Calea Bodiei", o spadă medievală. Începând cu anul 1876, satul Meseșenii
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde și-a luat și numele de Ostrov. La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniți cu turmele de oi din Transilvania. Această parțială transhumanță se poate dovedi prin gropile de forma rotundă existente pe teritoriul ostrovean, unde se crede că au fost construite bordeie. Au fost găsite cărămizi și pământ ars din vatra focului. În 1848, din cauza inundațiilor, populația a fost nevoită să se retragă, formând un “mic sat
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
depărtare de circa un km de acesta. Așezare de tip davă, ea a fost fortificată cu un val de pământ și un șanț în față, datată fiind în perioada sec. IV-II a. Ch. Au fost descoperite aici numeroase locuințe, precum și gropi menajere. În acestea, s-a descoperit un foarte bogat inventar constand în ceramică, unelte din fier, arme și obiecte de podoabă, două tezaure precum și o diademă princiară din aur. În prezent, comuna se află în plină dezvoltare economică și socială
Comuna Bunești-Averești, Vaslui () [Corola-website/Science/301868_a_303197]
-
Gura Caliței (în trecut, Lacu lui Băban) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bălănești, Cocoșari, Dealu Lung, Groapa Tufei, Gura Caliței (reședința), Lacu lui Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari. Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Lacu lui Băban", făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și avea în compunere satele Lacu lui Băban (denumit și Constandoiu), Gura Caliței, Groapa Tufei, Poenile, Bălănești și Cocoșari, cu o populație totală de 1617 locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 150 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în plaiul Râmnicul din același
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]