9,028 matches
-
1982), "Ziua Z" (1984), "Cucoana Chirița" (1986), "Trenul de aur" (1986) și "Chirița în Iași" (1987). S-a născut la 7 iulie 1925, în orașul Deva . A absolvit Institutul de Arte Plastice din București în 1952, obținând calificarea de pictor-scenograf. Ileana Oroveanu a lucrat ca pictoriță și creatoare de costume de teatru și film, debutând în cinematografie cu realizarea costumelor din filmului "După concurs" (1955). A participat la realizarea costumelor din filme istorice precum "Columna" (1968), "Cucerirea Angliei" (1982), "Vlad Țepeș
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
personaj, afirmând într-un interviu acordat criticului de film Adina Darian în noiembrie 1981 și publicat în revista Cinema nr. 11 din același an că "„haina nu face pe om dar poate face un personaj”". Vorbind despre scopul profesiei sale, Ileana Oroveanu a afirmat următoarele: "„Deseori actorul a fost ales de regizor după ce văzuse schița de costum, iar alteori un actor dorit inițial a fost schimbat. Oricine știe să se îmbrace, mai bine sau mai rău, dar pictorul de costum are
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
are menirea să creeze prin veșminte personaje. El este cel ce definește prin haină nu numai particularități psihice și de caracter în evoluția lor ci și amprenta pe care o pune mediul social, ambianța epocii asupra personajelor”". Pictorița de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1975 și în 1979. Ea a murit în iulie 2005. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
România (ACIN): în 1975 și în 1979. Ea a murit în iulie 2005. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că Ileana Oroveanu a imprimat profesiei sale criterii de rigoare și autenticitate. "„Se pot regăsi în costumele create de Ileana Oroveanu note de personalitate creatoare pe care le putem rezuma în câteva enunțuri: imprimarea prin costum a unor date morale și de
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că Ileana Oroveanu a imprimat profesiei sale criterii de rigoare și autenticitate. "„Se pot regăsi în costumele create de Ileana Oroveanu note de personalitate creatoare pe care le putem rezuma în câteva enunțuri: imprimarea prin costum a unor date morale și de caracter, transformarea unor imagini-simbol de tip costum de epocă în imagini evocative de spațiu spiritual sau, și nu
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
de a urzi note de umor și pitoresc obiectiv în stiluri diverse de expresie, de la costumul de epocă la cel popular, de la cotidianul răvășit de incidente și tragedii umane la spațiul ecranizărilor după autori celebri (Caragiale, Rebreanu).”" Creatoarea de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ilenei Oroveanu la 1 decembrie 2000 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, "„pentru realizări artistice remarcabile și pentru
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
de la cotidianul răvășit de incidente și tragedii umane la spațiul ecranizărilor după autori celebri (Caragiale, Rebreanu).”" Creatoarea de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Președintele României Emil Constantinescu i-a conferit Ilenei Oroveanu la 1 decembrie 2000 Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, "„pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii”".
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea). Dar punguța s-a pierdut și cocoșelul n-a găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe), care era îndrăgostit de o fată (Anca Mihăescu), fata circarului fioros (Jorj
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
în punguță două pietre în loc de cei doi bănuți de aur. În acel moment, zmeul intră în castel și-l aduce pe Făt-Frumos bătut (deși în toate basmele zmeul era cel bătut de Făt-Frumos), după ce i-o răpise mai înainte pe Ileana Cosânzeana. Zâna îi eliberează pe cei doi prizonieri și-l acuză pe zmeu că a schimbat basmul. Ea le cere banii celor doi tâlhari păguboși, muzicantului și circarului, dar banii nu se aflau la aceștia. La trecerea celor șapte zile
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
s-a căsătorit cu un român din Oltenia, doctor șef al județului Slatina, Paul Păunescu) și din 1946, pentru mulți ani la rând la Liceul Șincai din București. Soțul Anei a murit cu patru luni înainte de nașterea singurului lor copil, Ileana Costea, a doua nepoată de fată a lui Sterie, care este profesor de inginerie automatizată la o universitate de stat din California și locuiește din 1973 în Los Angeles. Sterie Ciumetti era fiu de păstor și primul din familia lui
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
Melodii, melodii". În aceste secvențe apar actorii Constantin Tănase, Grigore Vasiliu-Birlic, Ion Talianu, Toma Caragiu, Emil Botta, Niky Atanasiu, D. Iordănescu Bruno, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru, Ion Finteșteanu, Colea Răutu, Jean Georgescu, Ștefan Mihăilescu-Brăila, Ștefan Ionescu, Draga Olteanu-Matei, Margareta Pogonat, Ileana Stana Ionescu, Margareta Pîslaru, Vasilica Tastaman, Mariela Petrescu, Radu Beligan, Violeta Andrei, Marin Moraru, Florin Piersic, Rodica Tapalagă, Jorj Voicu, Sergiu Nicolaescu, Iurie Darie, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu și alții. Filmul "" a avut parte de un succes la public, fiind
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008 și 2012. În prezent, președintele Asociației Italienilor din România - RO.AS.IT. este Ioana Grosaru. Predecesorii săi au fost: Iuliano Valentin (mandatul 1992 - 1996), Marilena Tomov (mandatul 1996 - 2000) și Ileana Stana Ionescu (mandatul 2000 - 2004). Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. a luat ființă în urmă cu douăzeci de ani, la inițiativa unor etnici italieni care au dat un anunț într-un ziar local. Obiectul de activitate constă în
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
este un film românesc din 1975, regizat de Sergiu Nicolaescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Vladimir Găitan, Ileana Popovici, Marga Barbu, Mircea Albulescu și Sergiu Nicolaescu. Subiectul filmului este reprezentat de realizarea și montarea unei elice românești la un mineralier ce urma să fie lansat la apă. În ciuda tuturor obstacolelor birocratice, Mihai Coman (interpretat de Sergiu Nicolaescu), directorul
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
din documentație, demonstrându-i că pot fi produse 155 de tone prin reducerea unor timpi. Ajuns acasă după o zi epuizantă, Coman are parte de o petrecere surpriză organizată cu prilejul zilei sale de naștere de către tânăra sa cumnată Corina (Ileana Popovici), sora Ilenei (fosta sa soție), care venise în vizită pentru două săptămâni. Ea absolvise recent Facultatea de Filozofie. La acea petrecere, actrița Clara (Marga Barbu) și doctorul Mircea (Aurel Giurumia) constată că Mihai Coman pare foarte obosit, el fiind
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
-i că pot fi produse 155 de tone prin reducerea unor timpi. Ajuns acasă după o zi epuizantă, Coman are parte de o petrecere surpriză organizată cu prilejul zilei sale de naștere de către tânăra sa cumnată Corina (Ileana Popovici), sora Ilenei (fosta sa soție), care venise în vizită pentru două săptămâni. Ea absolvise recent Facultatea de Filozofie. La acea petrecere, actrița Clara (Marga Barbu) și doctorul Mircea (Aurel Giurumia) constată că Mihai Coman pare foarte obosit, el fiind bolnav de inimă
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
este o comedie muzicală românească din 1978, regizată de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Florin Piersic, Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Dem Rădulescu, Ileana Stana Ionescu și Jean Constantin. "" este un film de vacanță care prezintă o poveste de dragoste pe litoralul românesc al Mării Negre în anii '70, având ca pretext realizarea „comenzii 201” de către o uzină metalurgică din Constanța. El a fost unul
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
și pe inspectorul de la centrală. Inginerul Răducanu o duce acolo și pe Ioana, fără a-i spune fetei că el este directorul uzinei. Din lipsă de spațiu, Misică îi mută prin diferite camere. În acea noapte sosește neanunțată și Elvira (Ileana Stana Ionescu), soția inspectorului. A doua zi, directorul Răducanu se duce la uzină și-i predă inspectorului Ionescu dosarele privind comanda 201. El îi prezintă fabrica ziaristului Toma a cărui valiză fusese iarăși încurcată cu cea a Ioanei. Alecu se
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
Călinescu cosar Olga Tudorache Olga Tudorache mama lui Andrei Octavian Cotescu Octavian Cotescu Profesorul universitar "Balaurul" Vasilica Tastaman Vasilica Tastaman Mitică Popescu Mitică Popescu Mihai Mereuță Mihai Mereuță pensionarul Sasu Coca Andronescu Coca Andronescu Amelia Adina Popescu Adina Popescu Mihaela Ileana Stana Ionescu Ileana Stana Ionescu Maria, soția lui Firu Constantin Rautchi Florian Pittiș Florian Pittiș motociclistul Radu Constantin Cojocaru Constantin Cojocaru băiatul studios Olga Bucataru Silvia, soția lui "Balaurul" Boris Ciornei Jeana Gorea soția lui Sasu Teofil Vâlcu soțul Provincialei
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]
-
Tudorache Olga Tudorache mama lui Andrei Octavian Cotescu Octavian Cotescu Profesorul universitar "Balaurul" Vasilica Tastaman Vasilica Tastaman Mitică Popescu Mitică Popescu Mihai Mereuță Mihai Mereuță pensionarul Sasu Coca Andronescu Coca Andronescu Amelia Adina Popescu Adina Popescu Mihaela Ileana Stana Ionescu Ileana Stana Ionescu Maria, soția lui Firu Constantin Rautchi Florian Pittiș Florian Pittiș motociclistul Radu Constantin Cojocaru Constantin Cojocaru băiatul studios Olga Bucataru Silvia, soția lui "Balaurul" Boris Ciornei Jeana Gorea soția lui Sasu Teofil Vâlcu soțul Provincialei Dionisie Vitcu Dionisie
Serenada pentru etajul XII (1976) () [Corola-website/Science/330601_a_331930]
-
artistică al celui mai prestigios ansamblu din Țara Oașului Ansamblul Folcloric Oașul Negrești Oaș În anul 2008 a fost actriță în filmul „Trupa de show” alături de Jean Constantin, Daniela Vitcu-Hanțiu, Nelu Bălășoiu, Florin Pretorian, Radu Niculescu, Nidia Moculescu, Eugen Ungureanu, Ileana Șipoteanu, Camelia Clavac, Alexandru Jula. Regia filmului a fost semnată: Dumitru Cucu, scenariul Dumitru Lupu, imaginea Silviu Stan și Ciprian Caragea, montajul Mihai Condrea, iar directorul filmului Dumitru Lupu. În anul 2014 joacă în spectacolul de teatru „Woyzeck Transylvania”, adaptare
Maria Tripon () [Corola-website/Science/330698_a_332027]
-
la „Școala de ofițeri de rezervă de artilerie” din Craiova și comandant al acesteia. A fost căsătorit cu Maria Sergescu, profesoară de limba franceză (soră a matematicianului Petre Sergescu), cu care a avut două fete: Maria, profesoară de matematică și Ileana, inginer. s-a născut la 19 mai 1893 în satul Drăgotești, comuna Fântâna Domnească (actualmente Prunișor), județul Mehedinți. Ștefan Hălălău a fost fiul lui Mihai Hălălău și al Anicăi (născută Pantazescu), descendenți de moșneni împroprietăriți de Mihai Viteazul. Urmează primele
Ștefan Hălălău () [Corola-website/Science/330779_a_332108]
-
Bilger, Amaury du Closel, Peter Csaba, Lawrence Foster, Gerd Schaller, Neil Thomson, Gian Luigi Zampieri, Jin Wang ș.a. S-a remarcat prezența unor soliști români de prestigiu din țară și din străinătate: Cristina Anghelescu, Dana Borșan, Dana Ciocârlie, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaș, George Crăsnaru, Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu, Valentin Gheorghiu, Daniel Goiți, Dan Grigore, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Silvia Marcovici, Mihaela Martin, Horia Mihail, Eugenia Moldoveanu, Mariana Nicolesco, Adina Nițescu, Aurelian Octav Popa, Liviu Prunaru, Ion Ivan Roncea, Eugen Sârbu, Georgeta
Orchestra de Cameră Radio () [Corola-website/Science/330099_a_331428]
-
expoziției de litografie bucureșteană contemporană și de gravură românească contemporană, la Galeria „Căminul artei”, unde Iacobescu expune gravură. Ia parte, în 1994, la tabăra de creație organizată de pictorul Ion Vasai, la Moinești, județul Bacău, împreună cu Suzana Fantanariu, Angela Tomaselli, Ileana Micodin, Ala Jalea Popa, Horea Mihail, Ilie Boca, Ion Salisteanu ș.a.e În 1997, participă la expoziția de grup 2nd International Triennial of Graphic Art - International Triennial of Graphic Art, de la Bitola, iar în mai 2000, la Simpozionul „Gravură românească
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
care intenționează să doneze o parte din lucrării bibliotecii. , chiar dacă pierdut de timpuriu, cu puțin timp înainte, s-a regăsit printre alte figuri, ca: Mihaela Apostol, Dan Erceanu, Ștefan Câlția, Marcel Chirnoagă, Magda Isacescu, Ibrahima Keita, Romeo Liberis, Rodica Lomnasan, Ileana Micodin, Elvira Micos, Mircea Nechita, Marina Nicolaev, Ioana Panaitescu, Dodi Teodorescu Romanati, Mihaela Todoran, Cristian Tarba sau Clarette Wachtel. De asemenea, în lunile septembrie-octombrie 2002, are loc, din nou, o expoziție colectivă de grafică, „G7”, la Galeria HAG, cuprinzând lucrări
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
Panaitescu, Dodi Teodorescu Romanati, Mihaela Todoran, Cristian Tarba sau Clarette Wachtel. De asemenea, în lunile septembrie-octombrie 2002, are loc, din nou, o expoziție colectivă de grafică, „G7”, la Galeria HAG, cuprinzând lucrări realizate de 7 artiști: Rodica Lomnasan, Carmen Paraschivescu, Ileana Micodin, Popa Ala Jalea, Ion Atanasiu, Mircea Nechita și Ștefan Iacobescu, iar în lunile noiembrie-decembrie 2003, are loc o expoziție personală de grafică, la Galeria Sabina & Jean Negulescu. I se face un catalog și o expoziție retrospectivă, post mortem, în
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]