9,602 matches
-
poate ieși din scaun decât prin caterisire. Investiția cu cârja pastorală se face pe viață; și nici boala, nici oboseala, nici descurajarea, nici vârsta înaintată, nici oboseala nu scuză și nu îndreptățesc canonic o demisie"1. Că asemenea "propuneri" sau "inovații" încep să circule prin publicistica noastră, nu este nimic nou. Toate acestea fac parte din "sistemul de sabotare a Bisericii, aplicat cu o perversă stăruință de puterea lumească, prin amestecul politicii în lucrurile dumnezeiești. Pentru boală, vârstă înaintată, oboseală, canoanele
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alții, din dorința firească de afirmare, dar și din „snobism științific” (Pavelcu, 1972), substituie, mai mult sau mai puțin deliberat, creația de idei cu cea expresională. (Nu se au aici în vedere cazurile în care nu există nici un fel de inovație, ci numai compilație.) Trebuie reținut că nu întotdeauna este ușor de trasat linia de demarcație dintre terminologia diferită și ideile diferite. Dar chiar și atunci când este în joc doar invenția terminologică, ea are în general efecte benefice în dinamica științei
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
posibilitatea utilizării tehnologiei sau situația în care trebuie folosită, luați în considerare și resursele necesare în ceea ce privește abilitățile, hardware-ul și software-ul necesare, precum și timpul cerut angajaților. Unul dintre pericolele permanente ale realizării rapoartelor este reprezentat de faptul că tehnologia - inovația - poate împiedica recepționarea mesajului. Spectatorul este distras de efectul vizual în așa măsură, încât mesajul este trecut cu vederea. Tehnologia este seducătoare. Nu lăsați mesajul să se piardă în lumea informaticii. Rezumattc "Rezumat" Multe persoane apreciază calitatea unui studiu realizat
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
extremelor și în căutarea drumului salutar al prudenței care să ofere națiunii ocazia unei evoluții organice. În acest mod, proiectul junimist se cere citit așa cum lau gândit corifeii Junimii. Adică drept un traseu al moderației, echilibrului și compromisului inteligent dintre inovație și conservare. Un traseu liberal-conservator, menit să faciliteze, pe durată lungă, întâlnirea fecundă dintre fondul național și principiile civilizației occidentale. Nimic „ruginit“, nimic „reacționar“ în acest apel la organicitatea și soliditatea construcției sociale. Dimpotrivă - doar încrederea în capacitatea aranjamentelor politice
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
se definește prin deschiderea către guvernă mântul constituțional și delimitarea de o va riantă radicală a reflecției conservatoare, astfel cum este ilustrată de un de Maistre sau de Bonald Acceptând libertatea politică, dar refuzând egalitarismul nivelator, acceptând reformele, dar respingând inovația ambițioasă lipsită de pregătire prealabilă, acceptând autonomia individuală, dar cultivând un sentiment al solidarității organice, acest liberalism conservator pregătește, în planul ideilor și al practicii politice, sinteza pe care se întemeiază, în secolul XX, reflecția, atât de diferită în aparență
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Tocqueville sunt un document ce reconstituie patul germinativ al tulburărilor franceze. În acest context al tentației egalitare, sinteza liberal conservatoare este întruchiparea drumului de mijloc. Abandonând opoziția ireconciliabilă dintre progres și reacțiune, ea oferă calea de întâlnire între tradiție și inovația instituțională. În câmpul semantic al conservatorismului, astfel cum sugerează Virgil Nemoianu, conservatorismul moderat mizează pe domesticirea progresului și pe adaptarea solului național la noutatea momentului istoric. Sinteza liberal conservatoare are rolul de a elimina riscul traumelor politice și de a
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
centralitatea anului 1789: - respingerea raționalismului politic. Guvernarea nu se poate imagina ca un panaceu destinat să soluționeze, o dată pentru totdeauna, problemele complexe ale societății; - opoziția față de revoluție și preferința pentru gradualismul evolutiv; - apelul la luciditate în evaluarea riscurilor pe care inovația necontrolată le poate genera. De aici, invitația la prudență în abordarea schimbărilor sociale și instituționale; - elogiul libertății și al descentralizării locale. Centralizarea guvernării este un semn al avansului unui stat omnipotent, ce anulează, pe durată lungă, orice vocație a autonomiei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
o cutie de rezonanță în cadrul căreia se regăsesc temele centrale ale pedagogiei politice junimiste. Fidel unui proiect politic care se revendică de la 1857, iar nu de la 1848, Maiorescu gândește dezvoltarea României moderne în termenii efortului de limitare a tensiunii dintre inovațiile instituționale și fondul local. Prudența este parte din această filozofie socială ce intenționează să evite saltul în necunoscut și recursul la invocarea șamanică a frazelor. Ca și P.P. Carp, Maiorescu plasează în centrul argumentului său imaginea autonomiei locale. Rați unile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
dintre punctele ei, în dezacord cu pre caritatea instituțională și mentalitară a unei societăți periferice, legea fundamentală de la 1866 este cărămida pe care se cere ridicat edificiul statului român. Prudența conservatoare trimite la un raționament ce descurajează ambiția prometeică a inovației permanente - care este utilitatea unei schimbări, în condițiile în care actului originar de la 1866 ia lipsit durabilitatea susceptibilă de a încuraja producerea efectelor sale? Viziunea junimistă este, în mod previzibil, atentă la sistem și la maniera în care legea fundamentală
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
reformulare a politicii și rezerva față de ela nurile prometeice. Guvernarea se cere adaptată la provocările unei naturi sociale și mentalitare concrete, neputânduse sprijini decât pe un regim al realităților. Inteligența omului politic este de a ști să îmbine gustul pentru inovație cu valorizarea energiilor profunde ale societății. Din această conlucrare între organic și organizat se naște premisa unei creșteri naturale ce evită traumele și hibridizările inutile. Frazeologia este simptomul acestei patologii publice. Și apoi numai o să vedem de acum înainte mișcarea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
altele se lărgesc prin elementul teluric al patriei, toate se transformă în momentul de a fi adaptate și însuflețite pentru trebuințele reale ale poporului român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 123.</ref> Pe acest fundal al adaptării ca alternativă la inovația intempestivă, Constituția de la 1866 este un reper ale cărui potențialități nu au fost epuizate. Invitația maioresciană evidențiază utilitatea prudenței ca formă liberal conservatoare de stimulare a schimbării. Revizuirea de la 1883 amenință să perturbe echilibrul fragil care se poate naște doar
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
liberalcon servatoare europene, pledoaria lui Maiorescu se înscrie, organic, în acest bloc ideologic. Proiectul evocat în cir cumstanțele revizuirii este cel pe care îl evocă vizionar Burke în pragul Revoluției Franceze. O poli tică a moderației, o politică ce reconciliază inovația cu conservatorismul, sub semnul prudenței. Era o vreme când se cuprindeau constituțiile unei țări în plicul de scrisori; era o vreme când un cap genial ca Condorcet trămitea Împărătesei Ecaterina a Rusiei constituția întreagă a Rusiei întro scrisoare și avea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la sămănătorismul lui Iorga și la antisemitismul lui A.C. Cuza, Eminescu poate fi citit, în anumite ocazii, ca un scriitor ce trăiește în umbra imaginarului european post burkean. Politica eminesciană pare să fie 108 gândită în termenii unui compromis între inovație și valorizarea tradiției, iar organicitatea este, invariabil, reperul spre care se îndreaptă Eminescu atunci când se opune radicalismului liberal. Profesiunea de credință eminesciană, atunci când nu alege să exploreze teritoriul profetismului xenofob, se înscrie în prelungirea unei tradiții europene decelabile fără dificultate
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a șasea ediție în lucru dau seama de experiențele epistemologice ale autorilor și revelează aspecte ale comunicării pentru care nici o altă cale de acces nu este disponibilă. Ea trebuie, deci, inventată, iar scriitura celor doi critici este o astfel de inovație, întrucât îmbină armonios, într-un joc cu/al semnificații/lor textuale, povestea Selenei cu propria poveste, povestea pop culturii americane, transformate grație efortului de lărgire a granițelor simbolice prin muzica tejano, forma expresivă prin excelență a culturii mestizo, cu povestea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
studentului său, profesorul Phillip Wander, în calitate de context în care instrumentarul teoretic și metodologic al criticismului retoric se inovează, inclusiv la nivel terminologic. Conceptul lui Black, de "second persona", dar și cel al lui Wander, "construit" în spațiul discursiv deliniat de inovația teoretico-metodologică a celui dintâi, "third persona", sunt, pesemne, mai cunoscute publicului academic de pretutindeni decât înseși numele criticilor retorici care le-au introdus pe scena cercetării. Efect care, cu siguranță, le face cinste fiecăruia dintre cei doi. Să încercăm, în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
discursiv: dacă "first persona" ("persoana întâi") a discursului poate fi inferată din discurs ca "portret" (real sau artificial) al autorului discursului, atunci "second persona" ("persoana a doua") poate descrie, în aceeași măsură revelatoare, "publicul implicat de un discurs"191. Această inovație în zona criticismului merită, după Black, mai multă atenție, din perspectiva folosului pe care îl aduce în cercetare. Astfel, argumentează Edwin Black, teoria retoricii clasice dă atenție fugitivă publicului implicat de un discurs (acestui "second persona"), precizând doar că, în funcție de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
punct de vedere teoretic, metodologic, și terminologic, disciplina, astfel încât, în "formula" sa nouă, aceasta să nu lase pe dinafară, să nu excludă, amuțească sau obnubileze contribuții remarcabile, cum ar fi superbul act de oratorie conținut în adresa de la Coatesville. Marea inovație și marea realizare a criticului Edwin Black, în încercarea sa (mediatoare) de a modela și modera, teoretic și practic, o relație autentică, umană, între critic și demersul discursiv căruia acesta încearcă să îi decripteze sensul, relație în baza căreia însuși
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
nivelul formării educatorilor, a culturii lor pedagogice noi, cu valoare practică efectivă în sensul eficienței, eficacității. Dar sunt semnalate (Taylor, 1979, pp. 119-178) și alte noi direcții de cercetare în curriculum: înțelegerea esenței sale prin studii de caz, aprofundarea perspectivei inovațiilor tehnologice sau studiul realităților din clasa reală, la care să adăugăm și noile paradigme privind esența educației. În fața acestor așteptări specifice societății cunoașterii, curriculumul școlar nu trebuie decât să creeze oportunități prin situații reale, contexte variate, pentru orice educat (Whity
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru că schimbarea de paradigmă în epoca informației, a cunoașterii cere învățare activă, mai ales personalizarea acestei învățări. Și cercetările psihologice confirmă rolul câtorva factori: • al emoțiilor (pe fond neurospihic în activarea conexiunilor, ceea ce în educație înseamnă încurajare, trăire, context, motivație, inovație, pentru a evita insuccesul, frustrarea, pasivitatea, care blochează performanța), • al sprijinirii prioritare a formării și afirmării gândirii critice, pentru a nu adapta pasiv diferite modele și judecăți date, a găsi soluții la viața reală, a lua decizii raționale, • al sprijinirii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de colaborare și comunicare profesională, nu mai are rolul formal clasic, diminuează rolul sarcinilor prescrise în învățare și a responsabilităților rigid formulate și îndeplinite (Harris, 2003). Dar autorul găsește că această soluție întâmpină dificultăți importante în construirea și aplicarea noilor inovații procedurale în clasă, în dezvoltarea profesională a educatorului, pentru că este greu de schimbat mentalități și modalități clasice de lucru în clasă, fiind și recunoscută rezistența manifestată aici. De altfel, există deja abordări diferite ale leadershipului, după accentul pus pe unul
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Criterii Cercetarea calitativă versus cercetarea cantitativă Raportare la complexitatea educației • Procesele complexe se dezvoltă în timp și sunt determinate de numeroase variabile, contexte diferite. • Realitatea educației nu este uniformă și este relativ obiectivă. • Caută semnificațiile faptelor, a acțiunilor educaționale, a inovațiilor metodologice, a proceselor de evoluție a educatorilor, a valorificării rezultatelor cercetării. Scop Înțelegere, descriere, interpretare, dezvoltare. Principii metodologice • Are o abordare complexă, holistică, înțelegere în context. • Domină demersurile inductive, utilizând metode comprehensive pentru a înțelege interiorul, semnificațiile faptelor, acțiunilor, situațiilor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
discurs analitic, justificativ, generalizări teoretice) cu modelul de teorie empirică a practicianului (de tip 2 discurs explicativ, justificativ a propriei practici, fără generalizări). Armonizarea este necesară pentru validarea și acceptarea modelului teoretic în creșterea eficacității practicii, dar și pentru valorificarea inovației practicianului Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Implicarea în actualele transformări ale practicii educative: identificarea problemelor practicienilor, realizarea unei abordări apropiate de realitate, realizarea prin colaborare, valorificarea experienței practicienilor, posibilitatea de a susține transformările. • Cercetarea pedagogică nu urmărește demonstrarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
interpretării realității educative din interiorul ei, de către practicieni, prin apelul la reflecția critică. • Abordarea realizării funcției de formare a practicii educaționale. Problematică • Realizarea aspectelor cunoașterii, învățării în școală. • Criteriile ținutei științifice a proceselor educative practice • Trecerea de la practica tradițională la inovație didactică. • Rolul instituției, al grupurilor în cunoaștere, educație. • Analiza și valorificarea practicilor reale pentru a crea cunoașterea pedagogică: cum este văzută și acceptată această analiză de către practician, pentru a fi critic și obiectiv, cum să sesizeze, să interpreteze și să
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alătură modalități fantastice, expresioniste și autenticiste (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Mircea Eliade). Simbol și comunicare în literatura interbelică (1999) luminează tehnici ale comunicării prin simbol în dramaturgia secolului al XX-lea (Camil Petrescu, Lucian Blaga, Mihail Sebastian ș.a.). Retorică și inovație în proza contemporană (2000) demonstrează caracterul inovator al unor „retorici” prozastice (la Mircea Eliade, Vintilă Horia, D.R. Popescu, Augustin Buzura ș.a.), iar Vocația modernității în literatura contemporană română (2001) dovedește existența unei „vocații a modernității” de la Mihai Eminescu și I.L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Pichi, București, 1987; Nemaipomenitele întâmplări ale fraților Prepe, București, 1990; Studiul textului, București, 1994; Elemente de lingvistică. Comentarii de texte, București, 1998; Simbol și comunicare în literatura interbelică, București, 1999; Expresionism și autenticitate în literatura română, București, 1999; Retorică și inovație în proza contemporană, București, 2000; Arta portretului în proza contemporană. Homer, contemporanul nostru, București, 2001; Vocația modernității în literatura contemporană română, București, 2001; Homer avea dreptate, București, 2002; Serbările mării, București, 2002. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Literatorul”, GL, 1968, 14
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]