10,921 matches
-
cumpărare, intervenții, etc., vor fi trimiși în Transnistria la muncă grea, sau în ghetouri, împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Deasemenea vor fi trimiși în ghetourile din Transnistria, fără alt ordin, evreii care vor avea relații intime cu sătencile. Pentru acest motiv, comandanții de detașamente rămân răspunzători de asigu rarea unei severe supravegheri a evreilor ce au sub ordine la lucru. 8. - Rog dispuneți de urmare și raportați de executare, cunoscând că prezentul ordin a fost transmis
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
lucru prin înșelăciuni, cumpărare, intervenții, etc., vor fi trimiși în Transnistria - la muncă grea sau în ghetouri - împreună cu Românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Deasemenea, vor fi trimiși în ghetourile din Transnistria, evreii care vor avea relații intime cu sătencile. În acest scop, Corpurile de Armată (Comand. Teritoriale), vor înainta Marelui Stat Major, tabele nominale de evreii și românii care vor cădea în aceste greșeli, pentru a fi trimiși în Transnistria. Pentru celelalte abateri, sunt supuși sancțiunilor prevăzute
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cumpărare, intervenții, etc., vor fi trimiși în Transnistria la munca grea sau în ghetouri, împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Deasemenea vor fi trimiși în ghetourile din Transnistria fără alt ordin, evreii cari vor avea relații intime cu sătencele. Pentru acest motiv Comandanții de detașamente rămân răspunzători de asigurarea unei severe supravegheri a evreilor ce au sub ordine la lucru. Pentru celelalte abateri sunt supuși sancțiunilor prevăzute în legile și regulamentele militare. Deasemenea vor fi trimiși în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mai sus, vor fi trimiși în Transnistria la muncă grea, sau în ghetouri, împreună cu românii cari se vor preta la astfel de acte. Deasemenea vor fi trimiși în ghetourile din Transnistria, fără alt ordin, lucrători evrei, cari vor avea relațiuni intime cu femeile. Procesele Verbale cu actele doveditoare în cauză, se vor întocmi pe loc iar sancțiunile se vor aplica imediat. III. Lucrătorii evrei vor executa lucrul zilnic, cu bucata. Cei care nu vor termina lucrul zilei, nu vor primi hrana
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cumpărare, intervenție, neprezentare la chemările făcute pentru munca obligatorie, părăsire fără voie a lucrului etc. - nu anunță cercului de recrutare schimbarea domiciliului, fie în oraș, fie dintr’un oraș în altul, chiar dacă au aprobarea Ministerului Afacerilor Interne; - vor avea relațiuni intime, cu româncele. În cazul când bărbații infractori nu se prezintă de bună voie sau nu sunt descoperiți de către organele polițienești, vor fi trimise în Transnistria familiile lor. Vor fi de asemenea trimiși în Transnistria și românii, cari vor înlesni sustragerile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în 6 bărăci demontabile și 50 corturi date de Bat. 4 Ad-tiv. f) La Det. Serv. Drumuri Bârlad sunt cartiruiți în satele Crivești și Priponeștii de Sus, la locuitori câte 2 - 5 la fiecare locuință, astfel că sunt în contact intim cu populația românească, aceasta din cauză că Serv. Drumurilor nu are material pentru a construi barăci sau corturi și nu se găsesc în aceste sate nici case izolate. Cu Nr. 601019/1942 s’a dat din nou ordin Garnizoanei Bârlad și Serv
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din soldă. - Se atrage serios atenția în special ofițerilor și subofițerilor că sunt pasibili în caz de abateri vădite de C.M. - și pierderea gradului. 7. Se va interzice accesul streinilor în Sector pe teren și în cantonament și a contactului intim al evreilor cu populația civilă etc. 8. În concluzii - Vă ordon a vă conforma întocmai ordinului de față precum și tuturor ordinelor date anterior de Batal. care în general sunt asemănătoare cu ordinele date de zona F.N.B. 9. Repet: Se vor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Copitele erau doar copite obișnuite, iar orașul neschimbat. Animalele se scurgeau, asemenea unui râu, pe străzile pavate, întortocheate. Nu le conducea nimeni. Nu era nici un animal în frunte. Înaintau cu privirile plecate, într-o tăcere desăvârșită. Grebenelele tremurau ușor. Amintirea intimă ce le lega, de altfel indestructibilă, era greu de perceput cu ochiul liber. Au coborât dinspre nord, au trecut podul vechi spre malul de sud și acolo s-au întâlnit cu cele care veneau dinspre est. Au înaintat de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mănunchi de salată verde. Am ieșit pe balcon ca să pot privi de la o distanță mai mare aranjamentul de pe televizor. Nu știu ce să zic, dar parcă n-aveau nimic în comun clamele cu craniul. Sau cine știe? Poate exista undeva o legătură intimă și secretă de care nu-mi dădeam eu seama. M-am așezat pe pat și le-am privit îndelung. Nu-mi stârneau deloc imaginația. Doar timpul se scurgea fără să-mi dau seama. Au trecut prin apropiere o ambulanță și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dintre eleve, Hortensia Keminger, se căsătorește în 1885, dar mariajul se desface după trei ani; fosta doamnă Davila va avea un rol în viața, sfârșită tragic, a lui A.I. Odobescu. În 1898 se îndrăgostește de Ana Pherekyde și un Journal intime e martorul tristeților și nădejdilor lui cotropitoare. Având, cum s-a spus, teatrul în sânge, era fatal aproape să ajungă în fruntea Teatrului Național (1905-1908, 1912-1914). Inițiativele lui sunt ale unui reformator, la curent cu experiențele recente din teatrul apusean
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
e valorizată complet abia mai târziu, în versurile din volumul Leagăn de cântece. În cele 122 de catrene duble, simbolismul de suprafață este părăsit pentru un lirism mai decantat, în care adorarea eternului feminin se împletește cu o simțire mai intimă a naturii. Cizelarea poeziilor atinge de multe ori perfecțiunea, dar constanța atitudinilor dă impresia de repetiție, de saturație și chiar de registru minor. Această atracție spre arabesc coexistă încă din anii 1915-1916 cu o alta, spre construcția monumentală. Fascinat de
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
conforme cu omogenitatea psihologică a copilului. Scaunul de pânză al actorului (1985) face să se întâlnească cele două vocații ale lui D., cea de scriitor și cea de actor. Micul volum, în format de buzunar, este „un amestec de jurnal intim, literatură satirică, opinii despre teatru și mai ales despre cinematografia română” (Valentin Silvestru). Umorul stă alături de amintire, fanfaronada inteligentă de duioșia sfioasă, totul în forma unor mici bijuterii de vervă și stil. SCRIERI: Șugubina, București, 1977; La noi, când vine
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
să-l găsească pe cântăreț în dispoziția de a-i spune „forma întreagă - cea prototipică”), elaborarea unor norme metodologice (folosește racordajul folcloric încă din anii 1926-1927, fiind încurajat de Ov. Densusianu), completarea culegerilor cu un erudit aparat critic, care denotă intima cunoaștere a bibliografiei, și examenul critic neîndurător aplicat culegerilor improvizate. Când îi anchetează pe cei 12 600 de informatori (cifră nemaiatinsă de cineva), pune accentul pe aspectele originare, primitive ale folclorului vrâncean. Predilecția pentru folclorul tradițional vine de la Densusianu, care
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
Statuie, Copac). Acestei ipostaze reflexive ce naște interogații despre condiția omului și a poetului, Coloană de-a lungul (1971) îi adaugă o tonalitate nostalgică, impresionantă prin sinceritate (Autoportret, Printre, Amurg de toamnă). În volumele ulterioare, Zăpezi fără întoarcere (1973), Ritualuri intime (1978) și Scutier la umbra clipei (1982), meditația devine mai gravă, tulburătoare întrebări sunt puse cu o luciditate resemnată, răspunsurile au „poleiul îndoielii”, tăcerile semnificative iau locul credinței orgolioase în puterile omului (Etcetera, Minune). Poetul este obsedat de vulnerabilitatea ființei
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
și strămoși. SCRIERI: Moartea calului troian, București, 1968; Coloană de-a lungul, București, 1971; Zăpezi fără întoarcere, București, 1973; Scut de etern, București, 1974; Scrisoare în sat, București, 1975; La stema țării, București, 1977; Cu inima curată, București, 1977; Ritualuri intime, București, 1978; Îngândurat ca pietrele munților, București, 1979; Scutier la umbra clipei, București, 1982; Pentru eterna vatră românească, București, 1983; Fabule cu sau fără morală, București, 1984; De veghe la anotimpuri, București, 1985; Drumeț în calea lupilor (în colaborare cu
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
în sat”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8313; M. N. Rusu, „Scrisoare în sat”, AFT, 1976, 3; Cornel Moraru, „Cu inima curată”, FLC, 1977, 30; Voicu Bugariu, Expresivitate și elocință, RL, 1977, 47; Iorgulescu, Scriitori, 57-58; Baltag, Polemos, 243-247; Cornel Moraru, „Ritualuri intime”, FLC, 1978, 50; Ioan Adam, Ritualul confesiunii, T, 1979, 4; Laurențiu Ulici, Sentimentul locului, CNT, 1979, 32; Mircea Popa, Patosul militant al poeziei, TR, 1979, 39; Șerban Cioculescu, „Îngândurat ca pietrele munților”, FLC, 1979, 45; Zaharia Sângeorzan, Fascinația originilor, RL
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
raporturile dintre personaje și fără a excela prin calități stilistice sau analitice, romanul rămâne agreabil la lectură datorită ritmului susținut al povestirii și al acțiunii, ca și acurateții dialogului, frecvent utilizat. Motivul central, dragostea, prilejuiește incursiuni interesante în universul uman intim, înfățișate cu măsură, echilibru și discreție. După încă o încercare romanescă, Una din noi e de prisos (1946), iscălită Catrinel, în 1957 D. semnează un alt roman, Jurnalul Aurorei Serafim, povestea unei femei care, după o dezamăgire în dragoste, se
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
lirico-epică, dar cu tentă reflexivă, povestea pierderii și recâștigării iubirii, desfășurată ca un proces al regăsirii de sine: părăsit inexplicabil de Marina, Andrei încearcă să înțeleagă misteriosul ei gest și să-și explice eșecul romanticei lor iubiri. Rememorând, cu ajutorul jurnalului intim și al caietelor speciale dedicate fetei, secvențele poveștii de dragoste, Andrei constată că trecutul se transformă continuu, pe măsură ce se îndepărtează. Astfel se produce o a doua despărțire, locul Marinei este luat, treptat, în sufletul lui Andrei de o altă iubire
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
scape de repatrierea forțată în Basarabia. În 1946 G. intră în clasa I a Școlii Normale „Andrei Șaguna” din Sibiu, după care, din 1949, urmează cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din același oraș. Este arestat în mai 1952, pentru un jurnal intim „codificat”. A absolvit liceul în 1953 la Făgăraș. În 1954 intră la Școala de Literatură „Mihai Eminescu” din București, dar în noiembrie 1956, după revoluția din Ungaria, va fi arestat și condamnat la doi ani de închisoare, urmați de alți
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Este vorba despre punctul terminus al unei lungi anchete asupra genezei modernității - nu numai literare, dar și, implicit sau nu, al revizitării presupozițiilor și concluziilor formulate, În anii ‘60-‘70, În aceeași chestiune. Antoine Compagnon, ultimul mare discipol și prieten intim al lui Barthes, opune ideii de modernitate vehiculată În anii 1960 cea a unei modernități „antimoderne” ilustrată În special de reacționarii secolului al XIX-lea (de la De Masitre la Baudelaire) dar și de unele voci mai mult sau mai puțin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mi-o sugă; moțăia cu sexul meu În gură. În general, o penetram dimineața, la trezire. Avea orgasme mai potolite, mai stinse, atenuate parcă de o perdea de oboseală; cred că o iubeam din ce În ce mai mult.” Slalomul printre felii de viață intimă redate În atare registru realist este marcat de multe ancraje În societatea franceză contemporană: insecuritatea zonei de banlieue pariziană (autorul a fost acuzat aici de discurs “securitar”), cursuri de turism internațional, politică și religie, panseuri-pusee Împinse În interstițiile narațiunii, de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vedere genetic, separați Însa prin experiențe de viață diferite despărțiți adică prin soluții de continuitate, dar coalizați de o aceeași memorie individuală. Sintagma centrală acestei vechi tehnici de autrentificare este le récit de vie, căreia i se redă, alături de motivația intimă, valoarea epistemică: "Întelesei atunci de ce eminențele cenușii, și chiar simplii martori ai unui eveniment istoric ale cărui determinații profunde au rămas ignorate de marele public, resimt la un moment dat nevoia de a-și elibera conștiința, de a așterne pe
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dorința individului de a se expune, În momentul În care noțiunea de tabu este pe cale de a se istoriciza. și vorbește chiar despre mobilul acestei dorințe: exsită astăzi o disperare a expunerii direct proporțională cu rezerva de ascuns a realității intime sau nu. Pentru a expune ceva, trebuie ca ceva ascuns pînă În momentul expunerii să existe. Or, literatura este una dintre practicile expozitive care permite fabricarea a cît mai multe realități Învăluite, de dezvăluit. Problema autoficțiunii este alta: e ușor
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Schelele), publicat la Minuit. Este editura care-i lansează tot În deceniul zece al secolului trecut pe Laurent Mauvignier, Tanguy Viel sau Eric Laurrent, scriitori despre care am văzut că scriu o literatură cu tematică personală, bazată pe transcrierea evenimentelor intime În stare să bulverseze vieți - din punctul de vedere exclusiv al cîte unui personaj. Abia Începînd de la a doua carte, romanul Agar-agar, publicat șase ani mai tîrziu la editura Stock (unde vor apărea, cu o excepție, celalte romane ale sale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ale registrelor de voci, repetiții, cutie de viteze Eric Holder le Întrebuințează pe toate cu măsură. și o face mai ales În Unguroaica, o “amuletă” mică, cel mai bun roman holderian fără Îndoială, unde prospețimea și cvasi-ermetismul unei scriituri altminteri intime, timide chiar, pun umărul la povestea unei fascinante familii de nobili maghiari imigranți. Vera Ferenczi, mezina, se detașează printr-o apariție fragilă și demonică totodată, decupată din albumul sublim al marii literaturi ruse de sfîrșit de secol XIX. Familia Ferenczi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]