15,723 matches
-
aglutinanta, SVO (datorită contactului cu limbi indo-europene) latină, chirilica (Rusia) 214. latină LM; neolatina O Vatican; pătrunderea italicilor în peninsula în două valuri successive (latino-falisco-siculă = "italica occidentală" după 1500 i.C. și osco-umbriană = "italica orientala" către 1000 i.C.); treptat, latină elimina limbile înrudite și apoi limbile popoarelor cucerite de români, cu excepția limbii grecești. Latină arhaica (cea mai veche inscripție din sec. VI i.C., lapis niger). Latină literară arhaica (sec. III-II i.C.), cu Plaut și Terențiu. Latină clasică (sec
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
O Vatican; pătrunderea italicilor în peninsula în două valuri successive (latino-falisco-siculă = "italica occidentală" după 1500 i.C. și osco-umbriană = "italica orientala" către 1000 i.C.); treptat, latină elimina limbile înrudite și apoi limbile popoarelor cucerite de români, cu excepția limbii grecești. Latină arhaica (cea mai veche inscripție din sec. VI i.C., lapis niger). Latină literară arhaica (sec. III-II i.C.), cu Plaut și Terențiu. Latină clasică (sec. I i.C.) epoca lui Cezar, Cicero, Vergiliu, Horațiu, Ovidiu, Titus Livius s. a. Latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sec. VI i.C., lapis niger). Latină literară arhaica (sec. III-II i.C.), cu Plaut și Terențiu. Latină clasică (sec. I i.C.) epoca lui Cezar, Cicero, Vergiliu, Horațiu, Ovidiu, Titus Livius s. a. Latină post-clasică (după sec. al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
i.C., lapis niger). Latină literară arhaica (sec. III-II i.C.), cu Plaut și Terențiu. Latină clasică (sec. I i.C.) epoca lui Cezar, Cicero, Vergiliu, Horațiu, Ovidiu, Titus Livius s. a. Latină post-clasică (după sec. al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
niger). Latină literară arhaica (sec. III-II i.C.), cu Plaut și Terențiu. Latină clasică (sec. I i.C.) epoca lui Cezar, Cicero, Vergiliu, Horațiu, Ovidiu, Titus Livius s. a. Latină post-clasică (după sec. al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Latină post-clasică (după sec. al IV-lea) Latină medievală, latină ecleziastica (catolicism), latină scolastica, neolatina. Latină populară (vulgara), folosită în paralel cu latină clasică, s-a transformat (sec. VII-VIII) în limbi romanice. familia iando-europeană, ramura italica, grupul latino-falisc; flexionara, SOV latină, derivată din scrierea etrusca, derivată, la rîndul ei, din scrierea greacă 215. letona O Letonia; limba conservatoare, apropiată de indo-europeană primitivă, dar ceva mai inovatoarea decît lituaniana. Prima atestare, cu alfabet gotic: Tatăl nostru, din 1526. familia indo-europeană, ramura slavă, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita (un fel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita (un fel de pidgin) vorbită din Evul Mediu pînă în sec. al XIX-lea pe țărmurile Mării Mediterane mai ales de marinari și negustori; cuvinte luate mai ales din limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvinte luate mai ales din limbile romanice (italiană, spaniolă, catalana, portugheză, franceza), dar și din arabă, malteza, turcă etc.; limba utilitara, practic fără gramatică și fără scriere; prin extindere, astăzi lingua franca denumește orice limbă vehiculara pidgin limba orală, transcriere latină 222. lituaniana O Lituania Este poate cea mai apropiată limba de indo-europeană primitivă. Similitudini surprinzătoare cu forme din sanscrita vedica și din greacă homerica. Prima tipăritura, cu alfabet gotic, un catehism luteran din 1547. Limba literară modernă - dupa 1700. În
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu forme din sanscrita vedica și din greacă homerica. Prima tipăritura, cu alfabet gotic, un catehism luteran din 1547. Limba literară modernă - dupa 1700. În poezia populară, cîntece numite dainas, asemănate cu doina românească. familia indo-europeană, ramura baltica; flexionara; SVO latină cu semne diacritice 223. livonă (liv) N Letonia; intens vorbită în Livonia medievală; integrarea Letoniei în Imperiul Sovietic după al doilea război mondial duce la o marginalizare a livonei; declarată limba dispărută o dată cu moartea ultimului vorbitor, Kristina Grizelda, la 6
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Livonia medievală; integrarea Letoniei în Imperiul Sovietic după al doilea război mondial duce la o marginalizare a livonei; declarată limba dispărută o dată cu moartea ultimului vorbitor, Kristina Grizelda, la 6 iunie 2013 familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; SVO; adj. - subst. latină; din 1940 limba nescrisa 224. luhya N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
marginalizare a livonei; declarată limba dispărută o dată cu moartea ultimului vorbitor, Kristina Grizelda, la 6 iunie 2013 familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; SVO; adj. - subst. latină; din 1940 limba nescrisa 224. luhya N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
finic; SVO; adj. - subst. latină; din 1940 limba nescrisa 224. luhya N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție dintre bulgară și sîrbo-croată, măi asemănătoare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție dintre bulgară și sîrbo-croată, măi asemănătoare cu prima. Primele texte din sec. al XVII-lea. Această limbă slavă nu trebuie confundată cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba aparținînd grupului paleo-balcanic; prima clasificare are cei mai multi adepți: familia indo-europeană, ramura limbilor helenice, dialect al limbii grecești vechi; SVO greacă 231. madureză N Indonezia (Ins. Madura, Java), Singapore familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest javaneza (în trecut), latină 232. magahi N India (Biharul de sud); se crede că o formă veche de magahi (pracrito magahi) a fost limba vorbită de Buda familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul oriental; considerată și dialect hindi devanagari, kaithi 233. maghiară O Ungaria / N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un discurs funebru de la sfîrșitul sec. XII - începutul sec. XIII; circa 250 de cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în realitate una din formele dialectale ale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în realitate una din formele dialectale ale malaezei (bahasa Malaysia) latină, arabă jawi (în trecut, azi rar) 236. malayalam O
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul tamil-kannada; SOV alfasilabară malayalam < grantha < brahmi 237. malgașa O Madagascar; izolată de celelalte limbi austroneziene; apropiată geografic de limbile negroafricane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul barito oriental; VOS; aglutinanta; sintetică și accentuala sorabe (de origine arabă - în trecut), latină (din 1823) 238. malteza O Malta; singură limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola a acesteia sau limba mixtă marea familie afro-asiatică, familia semito-hamitică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola a acesteia sau limba mixtă marea familie afro-asiatică, familia semito-hamitică, ramura semitica, grupul arab magrebian, subgrupul siculo-arab; flexionara; SVO latină cu diacritice suplimentare; singură limba semitica ce utilizează un alfabet latin 239. manciuriana (manchu, mandju) N Chină (Manciuria); pe cale de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară din sec. XVII și istorie scrisă familia altaica, ramura tungusă, grupul meridional
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola a acesteia sau limba mixtă marea familie afro-asiatică, familia semito-hamitică, ramura semitica, grupul arab magrebian, subgrupul siculo-arab; flexionara; SVO latină cu diacritice suplimentare; singură limba semitica ce utilizează un alfabet latin 239. manciuriana (manchu, mandju) N Chină (Manciuria); pe cale de dispariție; este singura limba tungusă cu forma literară din sec. XVII și istorie scrisă familia altaica, ramura tungusă, grupul meridional; SOV; adj. - subst.; nu are articol hotărît și nici genuri gramaticale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
hotărît și nici genuri gramaticale manchu, de origine mongola 240. maninka OR R. Guineea, Mali / N Liberia, Senegal, Sierra Leone, Coasta de Fildeș familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala; SOV; subst. - adj. proprie n'ko, scrisă de la dreapta la stînga; latină 241. mansi (vogulă) N Rusia (N-V Siberiei, cursul inferior al fluviului Ob) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ob-ugric; SOV; adj. - subst. latină, apoi chirilica 242. manx N Insula Man din Marea Irlandei, aparținînd Mării Britanii. Manx Gaelic, Gaelg sau Gailck
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala; SOV; subst. - adj. proprie n'ko, scrisă de la dreapta la stînga; latină 241. mansi (vogulă) N Rusia (N-V Siberiei, cursul inferior al fluviului Ob) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ob-ugric; SOV; adj. - subst. latină, apoi chirilica 242. manx N Insula Man din Marea Irlandei, aparținînd Mării Britanii. Manx Gaelic, Gaelg sau Gailck, dispărută în 1974, actualmente renăscuta și predată în școală. Idiom adus din Irlanda în sec. V d.C. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul gaelic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chirilica 242. manx N Insula Man din Marea Irlandei, aparținînd Mării Britanii. Manx Gaelic, Gaelg sau Gailck, dispărută în 1974, actualmente renăscuta și predată în școală. Idiom adus din Irlanda în sec. V d.C. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul gaelic; VSO latină 243. maori O Nouă Zeelandă (Maaori), Insulele Cook; limba a unei populații aborigene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; izolanta; VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în școală. Idiom adus din Irlanda în sec. V d.C. familia indo-europeană, ramura celtica, grupul gaelic; VSO latină 243. maori O Nouă Zeelandă (Maaori), Insulele Cook; limba a unei populații aborigene familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; izolanta; VSO; subst. - adj. latină (inițial fără scriere) 244. marathi O India (Maharashtra, Daman și Diu, Dadra și Nagar Haveli) / N Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian; SOV modi (sec. XIII - XX), devanagari (din 1950) 245. marchiziană OR Polinezia Franceză (Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]