12,849 matches
-
mod care poate submina puterea noastră blândă. Americanii încă încearcă să se regăsească după evenimentele de pe 11 septembrie. Bâjbâim după o potecă sigură prin peisajul nou și straniu creat de tehnologie și globalizare, ale căror aspecte sumbre au fost viu luminate în acele circumstanțe traumatizante. Administrația Bush a identificat corect natura noii provocări pe care o înfruntă acum națiunea și a reorientat strategia americană în consecință. Însă administrația, ca și Congresul și întreaga populație, s-a confruntat cu abordări diferite ale
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
m-ar fi uitat. Rămăneam, deci, tăcut, doar așa, uităndu-mă la degetele ei lungi și la buzele prea pline, pe care și le mai umezea în răstimpuri, pentru un plus de inspirație. Cănd termina, își ridică ochii mari și îmi lumina inima înghițită de neliniște, așa cum reușește soarele să facă dimineață ,cu bolta înecată în întuneric. Mă privea meancolică și, din cănd în cănd, arunca căte-o ocheadă spre ceasul de pe masă. Apoi, își întorcea iar, ochii cuprinși de o însuflețire demonică
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
nr. 326/ 2001 a serviciilor publice de gospodărie comunala Legea nr. 195/ 2006 legea-cadru a descentralizării Legea nr. 286/ 2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 TRATATE, MONOGRAFII, MANUALE, CURSURI Alexandru, I., Administrația publică, Editura Lumină Lex, București, 1999. Androniceanu A., Management public, Editura Economică, București, 2000. Androniceanu A., Noutăți în managementul public, Editura Universitară, 2005. Androniceanu, A., Managementul schimbărilor: valorificarea potențialului creativ al resurselor umane, Editura All, 1998 Bailey, S.J., "Public Sector Economics" , Mac Millan
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
de oameni care actioneaza organic după un plan adecvat. 3 O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele managementului organizației, Editura Tribuna Economică, București, 2002. 4 Rosembloom, D., H., Public administration, Randon House, New York, 1986, p. 118. 5 Alexandru, I., Administrația publică, Editura Lumină Lex, București, 1999, p. 64. 6 Gâf-Deac I., Știința administrației și managementul public modern, Editura Infomin, 2010, p. 8. 7 Idem, p. 15. 1 Bailey, S.J., Public Sector Economics, Mac Millan, 1995. 2 Musgrave, R.A., The Theory of Public Finance
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
ele, printr un act inițial de intuiție. Fără Îndoială că asemenea simboluri centrale sunt „relevate”; ele coboară „dintr-o zonă extrarațională pe care o putem sau nu numi «inconștient» (căci se Înțeleg foarte multe prin acest cuvânt)” (/161). Adâncind și luminând simbolul central al unei opere de artă, facilităm „Înțelegerea”, realizăm condițiile optime unei desăvârșite contemplații estetice. CAPITOLUL al IIIlea FORMELE SACRULUI ÎN HERMENEUTICĂ ȘI CREAłIA ARTISTICĂ A LUI M. ELIADE M. Eliade este cel dintâi care introduce În literatura română
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
folosind doar Întâmplător anumite procedee literare cu valențe simbolice ... Se poate constata că „voința” sau „cultura” autorului nu prea contează, când e vorba de identificat Într-o operă literară un simbol sau un principiu metafizic. Simbolul Își face loc și luminează În felul lui Întreaga operă, cu sau fără voia autorului. Nu e, deci, nevoie să dovedești că autorul a știut un sens abscons sau o anumită temă simbolică, pentru a avea dreptul să-i interpretezi opera În lumina lor... „Amintirile
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
învăluită’’. Cu toate acestea blestemul nu se curmă însă: plimbarea pe care o face Prichindel în cârca babei, până când apar zorile, o transformă numai momentan într-o zână fermecătoare. Prichindel a fost descoperit, însă nu și păcălit; înainte de a se lumina de ziuă, își ia tălpășița, iar fata de împărat redevine cerșetoare, perpetuându-se blestemul. Mai înainte de a se despărți de diavol, baba are următoarea conversație cu el: ,,- Mă ! n-auzi tu ?...când mai vii p-aici? - Altă dată... Cine știe
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
disperată, dorind să se sinucidă deoarece prietenul ei nu a sunat-o de câteva zile. Când a fost întrebată dacă ar fi putut face și altceva decât să stea lângă telefon și să aștepte să o sune, ea s-a luminat și a răspuns " Păi aș putea să-l sun eu". Lipsa speranței se discută cu pacientul încă de la interviul inițial. Mai târziu, vom încerca să facem să recunoască gradul de gândire ilogică, irațională și asumpțiile eronate care determină gândirea fără
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ungaria. Creșteți și perfecționați calul de șa. Încurajați arta, formați-ne muzicieni și dansatoare. Interziceți comerțul și, în același timp, creați o marină comercială. Descoperiți adevărul și aruncați în capul nostru un grăunte de rațiune. Statul are misiunea de a lumina, de a dezvolta, de a mări, de a fortifica, de a spiritualiza și de a sanctifica sufletul popoarelor. "Eh! Domnilor, puțină răbdare", răspunde statul cu un aer jalnic. Voi încerca să vă mulțumesc, dar pentru asta îmi trebuie ceva resurse
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Proprietate, nu este decât o glumă faptul că pozați în cavalerul acesteia. Este o inconsecvență pe care domnul Billault a știut să o evite. Dar, vai! Numai pentru a cădea, și el, într-o tristă logomahie! Domnul Billault este prea luminat pentru a nu simți, măcar de o manieră confuză, pericolul fiecăruia dintre pașii săi pe calea care sfârșește în Comunism. El nu se înconjoară de ridicolul de a poza în campion al Proprietății în momentul în care o violează; dar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
avans tot succesul cărții dumneavoastră, că îi distrugeți amploarea argumentului, că o privați de forța sa și că dați dreptate, cel puțin în partea filozofică și morală a chestiunii, Comuniștilor de toate nuanțele? Și apoi, domnule, un spirit atât de luminat ca dumneavoastră ar putea oare admite ipoteza unui antagonism radical între Util și Just? Vreți să vă vorbesc franc? Decât să vă hazardați cu o aserțiune atât de subversivă, atât de lipsită de pietate, aș vrea să spuneți mai degrabă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
odihnei umanității. Precum iluștrii lor predecesori din secolul al XVIII-lea, ei urmăreau căutarea adevărului economic, cu singurul scop de a fi utili semenilor lor. Dacă între ei se manifesta vreo divergență de opinie, imediat o discuție comună venea să lumineze punctul asupra căruia plana disensiunea și se întâmpla foarte rar ca obstacolul care oprise inteligența unuia să nu cedeze la efortul tuturor. Astfel, grație acestei frecventări a oamenilor animați de același spirit, pătrunși de aceeași pasiune, s-a menținut printre
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îl urmărea și îl fecunda împreună cu el, cât și prin observațiile sale de zi cu zi privind mica societate în sânul căreia trăia, se pregătea Bastiat pentru munca sa viitoare. Acumula astfel, fără altă intenție decât aceea de a-și lumina spiritul, un prețios capital de știință dobândită și de observații originale. L-am auzit cu toții adesea regretând că nu și-a putut utiliza mai devreme acest capital, pe care l-a adăugat la un fond în mod natural atât de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
comisariat general pentru a îndrăzni să riște amestecându-se, în acea zi, în mijlocul imensei saturnalii revoluționare. Totuși Bastiat nu avea să ceară favoarea de a trăi pe cheltuiala concetățenilor săi; avea să ceară pur și simplu autorizația de a-i lumina. În ciuda eforturilor supraomenești, Bastiat nu a reușit să străpungă complet zidul gros al solicitanților și Republica franceză a apărut fără autorizație. Bastiat a publicat, în primele numere ale acestei foi, mai multe articole remarcabile asupra chestiunilor momentului: cerea guvernelor străine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
simpatiile sale pentru suferințele maselor. Se știa că recomandând economisire în ceea ce privește cheltuielile, refuzând, de exemplu, să voteze milioane pentru a transporta în Algeria nefericiți meșteri parizieni, nu acționa câtuși de puțin din duritatea inimii, ci asculta, dimpotrivă, de un sentiment luminat de simpatie pentru clasele muncitoare. Se știa că este un veritabil filantrop, deși respingea în mod nemilos toate măsurile care sugerau o filantropie superficială sau ipocrită. Nu a putut, fără îndoială, să prevină toate greșelile care au fost comise; nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
erorile general răspândite ale protecționismului și comunismului puteau să le inducă unei țări în care masele fuseseră deodată chemate să se guverneze ele însele. De asemenea, el folosea puținul de forțe și de viață care îi mai rămânea ca să le lumineze privind drepturile și interesele lor. În acest scop, a început publicarea unei admirabile serii de pamflete care se deschide cu Proprietate și lege, Justiție și fraternitate, pentru a se închide grăbit, vai!, cu Ce se vede și ce nu se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care masele emancipate influențează în mod direct guvernarea societății este esențial ca bunele doctrine să-și găsească interpreți luminoși și simpatici! Eliberată brusc de tutorii săi oficiali, democrația noastră nu are oare nevoie, astăzi mai mult ca oricând, să fie luminată și ghidată? Bastiat ar fi putut să îi fie ghid, tot așa cum autorul Poor Richard's Almanack 76 a fost ghidul democrației americane. De ce a trebuit oare ca Cerul, care ne lasă să așteptăm un Washington, să ni-l răpească
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
simplă condescendență în veritabil eroism. Buna maică era devorată de un cancer care răspândea în jurul ei o miasmă teribilă de care nu era conștientă. Or, să fie remarcat că preotul nu lua niciodată tabac în timpul partidei, de teamă să nu lumineze sărmana bolnavă asupra tristei sale poziții. Câți oameni au avut credința, de acest 1 mai, să facă o singură zi ceea ce bătrânul meu preot a făcut timp de cincisprezece ani! Și totuși! Am observat acest preot și pot să vă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
puterea de a vedea încă-nevăzutul, de la zeița care nu este doar polymetis, ci și glaukopis. Glaukos înseamnă "strălucitor", așa cum, de pildă, strălucitoare sânt marea, astrele și luna. Privirea (ops), ochiul Atenei este glaukos, este das glänzend-leuchtende Auge, este "ochiul ce luminează strălucind", iar bufnița, glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea "făcînd vizibil ceea ce altminteri este invizibil"4. Atena polymetis, "sfătuitoarea în varii ocazii", al cărei sfat presupune cunoașterea ce se bazează pe privirea-prealabilă, este deopotrivă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atât mai mult cu cât vin de la un ne-cultural. Câtă vreme "un producător de bunuri materiale" își mai pune problema sensului vieții, lumea mai are o șansă de eternitate. ("A gândi semnificația iubirii - scrie undeva inginerul Z. - înseamnă a lumina legile păstrării și sporirii vieții.") Noica ne povestește apoi micul turneu timișorean de cu o săptămână în urmă, provocat de invitația doctorului Lăzărescu. "Am vorbit în fața a vreo zece-cincisprezece psihiatri și am încercat să le spun, folosindu-mă de exemplul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limbi, există, ascunde o problemă majoră și deschide către un sistem. Și aici este ceva - nu fac o ironie, poți înțelege exact ce vreau să spun - care la Heidegger, când invocă vocabularul grec, nu există. Heidegger, cu un cuvânt grec, luminează în mod esențial câte o problemă pe care apoi o părăsește. Invocarea cuvântului grec a devenit aproape o metodă în sine, care uneori frizează maniacalul. Oricum, ceea ce obține prin asemenea bruște luminări semantice este un arhipelag de probleme, pe când tu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
turnau pe enoriași. 2. De altfel, colaborarea cu Securitatea este irelevantă, pentru că "așa erau vremurile atunci". Important e "cine erau (și cine sînt) trădătorii de țară". După care doamna, oxigenată și cu gura mare, îl roagă pe Dumnezeu să-i lumineze pe "frații de la PSD" să voteze la fel ca membrii PRM. Toate astea se întîmplă la cererea conducerii unei Biserici care, vorba lui Andrei, are ca axă doctrinară căința. 4 iulie Vorba aceea extraordinară, "aproapele ne este cel mai departe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sosit așadar ieri, zvelt și plăcut îmbrăcat (facem rapid o trecere în revistă a celor mai bune mărci de pantofi: Todds, Sioux, Clarks, Snipe) și, când intră în casă, am aceeași senzație ca atunci când îl revăd pe Flipi: spațiul se luminează brusc, intră în vibrație, iar palpitul acestor "copii", neliniștea lor de cai de rasă, freamătul pe care îl răspândesc în jur te trimit, toate, la un amplu zvon al existenței în măruntaiele căreia pare că, prin ei, se pregătește ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
celui care fusese autorul acestei isprăvi. Vreau să spun că numai așa ele puteau începe să-mi vorbească, numai așa se puteau întoarce, pentru a le spori și înviora, asupra sensurilor descărnate ale operei care, la rândul ei, mi le lumina făcîndu-le în alt fel inteligibile. Am plecat, așadar, dis-de-dimineață, urnit într-acolo de bunăvoința unui personaj extrem de pitoresc, care a venit de la Koln să ne ia cu mașina, pe Cătălin și pe mine: doctorul Augustin Ostace. Nu știu cum a aflat că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vivendi mai convenabil între imperiu și România și o mai exactă definiție a condițiilor de reciprocitate între aceste două state. Limbagiul cel lunecos al diplomației, care îmblînzește toate espresiile c-o arte stilistică rară, nu e făcut pentru a ne lumina asupra cestiunei - sed relata referro. Totodată se dezmint știrile despre mobilizare și "Nord D. Allg. Ztung. " este autorizată a declara că neînsemnatele concentrări la marginea Serbiei (abia suficiente pentru manevrele de toamnă) nu dau nimărui dreptul la ipoteze și combinațiuni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]