9,544 matches
-
lui Ioan al III-lea Ducas Vatatzes. În 1252, în timpul campaniei lui Vatatzes în Tracia, s-a răspândit zvonul că Paleologul pune la cale o rebeliune. Întors de la jumătatea drumului, împăratul de atunci a poruncit să se facă o anchetă. Mitropolitul de Philadelphiei, Phocas, inamic notoriu al acuzatului, a sugerat ca acesta să fie supus probei focului. Însă Mihail a găsit, cu istețimea-i caracteristică, o soluție ingenioasă. Aceasta se cuvine să fie o încercare sfântă - le-a declarat el acuzatorilor
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
a găsit, cu istețimea-i caracteristică, o soluție ingenioasă. Aceasta se cuvine să fie o încercare sfântă - le-a declarat el acuzatorilor -, iar eu sunt un om păcătos și nu pot face minuni. De atfel, a adăugat Paleologul, dacă sfântul mitropolit însuși îi va pune fierul încins în mână, el, Mihail, se va încumeta să-l ia. Phocas s-a grăbit să refuze o asemenea propunere, iar basileul, în curând, i-a retras acuzația, mulțumindu-se cu cuvântul de onoare al
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
și prin contribuția Mitropoliei de Cernăuți, precum și cu purtarea de grijă a părintelui Vasile Andrici, paroh de Capu Câmpului (1930-1949), s-a început construcția unei noi biserici, care a fost sfințită în 1938 de către preotul consilier Ion Puiu, delegat al mitropolitului Bucovinei. În anul 1938, după terminarea construcției bisericii noi și sfințirea acesteia, sătenii din Capu Câmpului au donat vechea biserică de lemn credincioșilor ortodocși din satul Iacobești, ea fiind resfințită un an mai târziu, la data de 10 septemrie 1939
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
de 34 credincioși. Numărul acestora a crescut datorită numărului mare de părinți care au decis să-și boteze copiii în biserica bunicilor lor. În data de 8 septembrie 1999 a fost așezată piatra de temelie pentru noua biserică, în prezența mitropolitului Lucian Mureșan și a a arhiepiscopului George Guțiu. Până în toamna anului 2001 toate oficiile liturgice se făceau într-o capelă improvizată dintr-o casă pe care Pr.Monsenior a cumpărat-o pentru Parohie, iar în luna septembrie a aceluiași an
Biserica greco-catolică din Boian () [Corola-website/Science/317158_a_318487]
-
de la Stolniceni-Prăjescu au fost arse de polonezi, ca și curțile boierești din alte sate învecinate. Tot atunci, polonezii regelui Sobieski au luat cu ei și dus în Polonia odoarele Mitropoliei Moldovei, moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și pe mitropolitul Dosoftei. Acest eveniment este relatat de cronicarul Ion Neculce în letopisețul său, cu următoarele cuvinte: ""Atuncea au arsu leșii și tătarîi multe curții boiarești la țară și la Iași. Ars-au în Lungani, în Obrezeni, în Popi, în Doroșcani, la
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
pe dealul Zlodica. Mai târziu, după cum atestă un document din 4 aprilie 1663, domnitorul Eustratie Dabija (1661-1665) a donat mănăstirii lui Aron Vodă din țarina Iașilor peste două fălci de vii din Zlodica. De asemenea, aici își avea viile și mitropolitul Sava. Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, aflată la vest de podul medieval, este menționată în documente de prin anii 1617-1769. Prima atestare a bisericii are loc într-un document din 12 iulie 1617 dat de
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
în perioada 1728-1748 pe coasta versantului, la o distanță de circa 50 m de culmea și platoul acestuia. Schitul întemeiat de Agafton a fost obște de călugări până la începutul secolului al XIX-lea, pentru ca mai apoi, prin anul 1814, în timpul mitropolitului Veniamin Costachi să fie transformat în mănăstire de călugărițe, ""unde au strălucit prin evlavie fiicele și văduvele boierilor de altădată, precum și toate acele fiice din popor ce au căutat o viață de liniște și reculegere"", după cum relatează autorul singurei monografii
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
Zosin a fost desființat. Biserica s-a ruinat în secolele XIX-XX; în lucrarea ""Botoșanii în 1932. Schiță monografică"", se menționează că schitul lui Zosim este în ruină în pădurea Bălușeni. Biserica a fost reparată prin anii 1944-1945. În anul 1990, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a dispus reînființarea vechiului așezământ monahal Schitul Zosin și l-a numit ca stareț pe tânărul ieromonah Firmilian Ciobanu (1968-1997) de la Mănăstirea Cozancea. Acesta era din părțile locului, fiind născut în satul Dracșani (comuna
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
10 camere, inclusiv trapeza, o bucătarie, o magazie și camere de oaspeți, după care a urmat turnul clopotniță din piatră (cu două clopote mari) și toate anexele gospodărești. Noua biserică a fost sfințită la data de 26 septembrie 1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu această ocazie, ieromonahul Firmilian a fost hirotesit protosinghel. Protosinghelul Firmilian s-a înscris în anul 1994 la Seminarul Teologic "Veniamin Costachi" de la Mănăstirea Neamț (el neavând absolvită decât o școală
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
limba română cu grafie chirilică și poate fi citită parțial astfel: "„Iată această sf[â]ntă și D[u]mn[ezeias]că beserecă sau [f]ăcut în zilele pre luminatei crăesăi no[a]str[e] Mariia Tereazie și în zilele mitropolitului de Arad Isaia și care om[ini] ... pre ac[ea]stă besearică ... bunului său fure sau său arză să fie afurusit. Și sau făcut în sat în Didișeni [făcutu]sau cu agiutoriul lui Dumnezău făcut și ... tot poporul Didișeni ... lu
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
verifica mai departe în text. Maria Tereza a devenit crăiasă, adică principesă a Transilvaniei, în 1740, ceea ce indică ridicarea bisericii după acest an. Ierarhul Isaia Antonovici a stat la cârma episcopiei de Arad până în anul 1748, când a fost numit mitropolit de Carloviț, și a decedat un an mai târziu. Așadar biserica de lemn din Ghighișeni a fost ridicată între 1740-1749. Se poate merge un pas mai departe dacă se ia în considerare faptul că Maria Tereza a devenit împărăteasă în
Biserica de lemn din Ghighișeni () [Corola-website/Science/317207_a_318536]
-
malul Donului). A fost urmat la domnie de fiul său, Vasili Dmietrievici Donskoi, (), (1371 - 1425). Dmitri a ajuns pe tronul Cnezatului Moscovei la vârsta de 9 ani, în 1359. Cât timp era minor, guvernul a fost condus de fapt de Mitropolitul Alexei al Rusiei. În 1360 la cea mai mare demnitate printre cnezii din Rusia era Marele Cneaz de Vladimir, această demnitate fiind apoi a fost transferată de către hanul Hoardei de Aur la Dmitri Konstantinovici din Nijni Novgorod. În 1363, atunci când
Dmitri Donskoi () [Corola-website/Science/317212_a_318541]
-
de către protopopul Vasile Flondor și de preoții Constantin Bogdan din Iași, Ștefan Covalciuc din Lungani - Bogdănești și Alexandru Țurcanu, parohul local, în zilele arhipăstoririi PF Justinian Marina, patriarh al Bisericii ortodoxe Române și locțiitor de arhiepiscop al Iașilor și de mitropolit al Moldovei și Sucevei. Reparațiile efectuate în anul 1968 s-au efectuat de către meșteri tâmplari și tinichigii locali, ajutați de unii enoriași, și au urmărit aspectele de mai jos: Cheltuielile s-au ridicat la 27.378 lei și au fost
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
și de Arhiepiscopia Iașilor. Biserica a fost resfințită la 15 septembrie 1968 de către protopopul Constantin Andone și de preoții Constantin Barnea, secretar al Protopopiatului Iași și Alexandru Țurcanu, parohul local, în zilele arhipăstoririi IPS Iustin Moisescu, arhiepiscop al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Sucevei. În perioada 2002-2005 s-au executat o serie de construcții și dotări mai noi ale Bisericii "Sf. Gheorghe" din Vorovești, prin contribuția enoriașilor. Este vorba de: În anul 2006, în timpul păstoririi preotului Daniel Graur și a
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
din tablă zincată. Biserica de lemn din Popești dispune de 12 cărți de cult tipărite pâna la 1899, cum sunt Evanghelia din 1746 tipărită în timpul celei de a patra domnii în Muntenia a lui Constantin N. Mavrocordat (1744-1748), cu binecuvântarea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei. Biserica de lemn din Popești este construită în totalitate din bârne de stejar masiv așezate orizontal între stâlpi verticali masivi. Edificiul a fost sprijinit pe latura de nord cu un rând suplimentar de stâlpi verticali. Pereții exteriori
Biserica de lemn din Popești, Iași () [Corola-website/Science/317243_a_318572]
-
distrusă de cutremurul din 1838 și refăcută din zid la anul 1847, așa cum ne prezintă pisania, scrisă cu litere chirilice, aflată pe peretele din dreapta al pronaosului. Înălțarea ei s-a făcut în timpul domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu (1842-1848) și a Mitropolitului Neofit II, de către căminarul Toma Baltă - care locuia în Mahalaua Sfântul Vasile - suportând aproape în totalitate cheltuielile necesare construcției. Pe la anii 1870, se vor zidi în curtea din spatele bisericii câteva odăi de locuit pentru preotul paroh și pentru paracliser, pe
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
biserică de zid, dorind să reînvie în poiana din pădure vechia vatră monahală. Cu banii obținuți de la credincioși au construit primele chilii și o fântână. În anul 1994, din inițiativa lui Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și cu aprobarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost reînființat Schitul Oneaga, cu obște de călugări, avându-l ca egumen pe ieromonahul Teodosie Bahnă. Deoarece Mănăstirea Vorona avea atunci obște de maici, schitul a fost pus în ascultare canonică față de Mănăstirea
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
un gard din piatră de râu la intrare, un grajd pentru animale, un fânar, o nouă fântână. S-a pictat apoi pe interior biserica și s-a amenajat o grădină de zarzavat și o mică livadă. La 24 iulie 2010, mitropolitul Teofan Savu a oficiat aici o slujbă arhierească, la care au participat numeroși credincioși din satele din împrejurimi și din orașul Botoșani. În cuvântul adresat celor prezenți, la finalul slujbei, înaltul ierarh a remarcat liniștea și frumusețea locului, curățenia și
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
dovezi ale existenței bisericii sunt inscripția de pe icoana Mântuitorului: "„1775 (1776) Antonii Zograf”" și inscripția din anul 1762, descifrată din Antimis: "„Dumnezeu și sfântul Oltariu: ca să se săvârșească pre dânsul sfintele dumnezeiești slujbe, care s-au sfințit de prea sfințitul mitropolit a toată Moldavia Chir Gavril pe numele tuturor sfinților, 1762”". Dintr-un document vechi, întocmit înainte de restaurarea lăcașului de cult, aflăm că biserica a avut inițial doar două încăperi (altar și staulul bărbaților) cu podea de scândură și un cerdac
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Adormirea Maicii Domnului". Ulterior a primit și un al doilea hram, "Sfântă Varvară". În anul 1854, biserica a fost refăcuta de către vornicul Iordache Miclescu și de surorile sale, monahiile Epraxia și Agapia Miclescu , fiind sfințită la 14 iulie 1854 de către mitropolitul Sofronie Miclescu. Ca urmare a deteriorării sale, lăcașul de cult a fost reparat în 1885, în timpul stăreției maicii Elisabeta Cerchez. Biserică a fost pictată în interior în anul 1946 de către pictorul Constantin Negrescu din Român, cu cheltuiala mitropolitului Irineu Mihălcescu
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
1854 de către mitropolitul Sofronie Miclescu. Ca urmare a deteriorării sale, lăcașul de cult a fost reparat în 1885, în timpul stăreției maicii Elisabeta Cerchez. Biserică a fost pictată în interior în anul 1946 de către pictorul Constantin Negrescu din Român, cu cheltuiala mitropolitului Irineu Mihălcescu al Moldovei. Biserică de lemn a fost reparata din nou în 1981, când a fost căptușita cu scândura de culoare cărămizie, a fost schimbat acoperișul de șindrila și s-a pus pardoseala de parchet. Cu acest prilej, s-
Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Agapia () [Corola-website/Science/317543_a_318872]
-
în ruine, drumurile erau bântuite de tâlhari, localnici și străini, Bizanțul pierduse majoritatea insulelor din Marea Egee. Thessalonicul nu i se supunea lui Cantacuzino și nu l-a recunoscut nici pe noul patriarh, Isidor, iar pe Grigore Palamas, care fusese numit mitropolit al Thessalonicului, locuitorii, porniți împotriva isihaștilor, nu l-au lăsat să intre în oraș. Dacă războiul celor doi Andronici zdruncinase grav Imperiul, războiul celor doi Ioani i-a subminat definitiv puterile, iar, în 1348, până la Bizanț a ajuns ,Moartea Neagră
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
altă parte, Biserica Ortodoxă locală se afla sub puternica presiune a Marelui Ducat al Moscovei încă din 1448. Rusia căuta să ocupe teritoriile sudice ale Rusiei Kievene, proclamându-se succesorul de drept al acestui din urmă stat. După Căderea Constantinopolelui, mitropolitul Moscovei a fost proclamat Patriarh al „Moscovei și al tuturor rușilor”. Presiunea expansionistă a catolicismului a culminat odată cu Uniunea de la Brest din 1596, prin care s-a încercat restrângerea autonomiei bisericilor ortodoxe din Ucraina, Polonia și Belarus și eventuala lor
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
de persoane, aproape toate în vârstă, neexistând nicio posibilitate de a se strânge din donațiile credincioșilor suma de 300.000 de dolari americani estimată a fi necesară pentru restaurarea lăcașului de cult. S-a solicitat ajutorul Bisericii Ortodoxe Române, dar mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a condiționat ajutorul solicitat de cedarea acestui lăcaș de cult Bisericii Ortodoxe Române, slujbele pentru armeni urmând să aibă loc aici doar o dată pe lună. După alegerea sa în funcția de președinte al Consiliului
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
iar pictura pentru catapeteasmă și pentru restul bisericii a fost realizată de pictorul Căpușe Ilie din comuna Valea Danului, sat Verești, județul Argeș. Resfințirea bisericii de lemn Sfântul Gheorghe a avut loc în ziua de 18 iunie 2006, de către I.P.S. Mitropolitul Olteniei Teofan Savu.
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]