9,547 matches
-
a fost desființat, și comuna a fost inclusă în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a devenit parte a nou-reînființatului județ Ilfov; cu această ocazie, satele Canela, Moara Săracă și Pășcani au fost comasate într-un singur sat, denumit "Moara Vlăsiei", și devenit reședința comunei, care a și luat numele acestuia. O nouă reorganizare administrativă a zonei, în 1981, a dus la plasarea comunei în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Cinci obiective din
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
și devenit reședința comunei, care a și luat numele acestuia. O nouă reorganizare administrativă a zonei, în 1981, a dus la plasarea comunei în Sectorul Agricol Ilfov, subordonat municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov. Cinci obiective din comuna Moara Vlăsiei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Trei dintre acestea sunt clasificate ca situri arheologice. Cel de la Căciulați se află în zona drumului de acces spre pădurea Pașcani și în capetele de
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
X-lea și una din secolul al X-lea. Al doilea sit, din zona pădurii Surlari, cuprinde o așezare din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și una din secolele al IX-lea-al X-lea. Situl de la Moara Vlăsiei, aflat la limita cu comuna Gruiu, cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, una din secolele al III-lea-al IV-lea e.n., una din secolul al X-lea și una medievală. Un monument din comună este clasificat ca monument
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
zona unde acesta are confluența cu râul Cociovaliștea și formează lacul Căldărușani. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre est în județul Ialomița de Fierbinți-Târg, Dridu și Jilavele (unde se termină în DN1D; și spre vest de Moara Vlăsiei, Balotești (unde se intersectează cu DN1), Corbeanca și Buftea (unde se termină în DN1A). Prin comună trece și calea ferată București-Urziceni, pe care este deservită de halta de mișcare Greci. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se
Comuna Grădiștea, Ilfov () [Corola-website/Science/310023_a_311352]
-
traversata de DN 75. Comună oferă posibilitatea vizitării a numeroase monumente istorice și naturale și așezăminte culturale, situate atât pe teritoriul ei cât și în imediata apropiere. Inedite sunt instalațiile țărănești de apă, din care mai funcționează astăzi doar trei mori și câteva fierăstraie. În urmă cu cinci decenii, ele puteau fi numărate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, vâltori și fierăstraie (joagăre). Biserică "Nașterea Maicii Domnului" din Bistra este unul din cele cel mai mari lăcașuri
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
atât pe teritoriul ei cât și în imediata apropiere. Inedite sunt instalațiile țărănești de apă, din care mai funcționează astăzi doar trei mori și câteva fierăstraie. În urmă cu cinci decenii, ele puteau fi numărate cu zecile: peste 20 de mori, numeroase pive pentru ulei, vâltori și fierăstraie (joagăre). Biserică "Nașterea Maicii Domnului" din Bistra este unul din cele cel mai mari lăcașuri de cult din Munții Apuseni. Edificiul a fost construit pe temeliile altei biserici, care s-a surpat. Până în
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Bordeștii Poieni, Culdești, Dealu Goiești, Dos, Dosu Luncii, Dosu Văsești, Drăgoiești-Luncă, Ficărești, Gligorești, Goiești, Haiducești, Hărăști, Hoancă, Jeflești, Lunca, Lunca Bisericii, Lunca de Jos, Lunca Goiești, Lunca Vesești, Modolești, Nemeși, Oidești, Pitărcești, Pleșcuța, Poieni, Ponorel, Puiulețești, Runc, Segaj, Urdeș, Valea Morii, Văsești, Vâlcăneasa, Vâlcești, Vârtănești și Vidra (reședința). Este situată în partea nord-vestică a județului, pe valea Arieșului Mic și are în componență 39 de sate. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vidra se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Vidra, Alba () [Corola-website/Science/310099_a_311428]
-
șuri cu paie” care încă mai există pe la unele din gospodăriile mogoșene (foto). Alte culturi nu prea găsim deși cu două-trei decenii în urmă se mai cultiva și grâul, care era secerat, îmblătit și era transformat în făină la acele mori pe apă, sau la morile mai moderne apărute mai târziu. Ovăzul cultivat pentru animale era cultivat aproape de fiecare gospodărie; acum însă doar cei mai zgârciți mai cultivă pe suprafețe destul de restrânse pentru uzul propriu. Apărute pe o anumită treaptă de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
mai există pe la unele din gospodăriile mogoșene (foto). Alte culturi nu prea găsim deși cu două-trei decenii în urmă se mai cultiva și grâul, care era secerat, îmblătit și era transformat în făină la acele mori pe apă, sau la morile mai moderne apărute mai târziu. Ovăzul cultivat pentru animale era cultivat aproape de fiecare gospodărie; acum însă doar cei mai zgârciți mai cultivă pe suprafețe destul de restrânse pentru uzul propriu. Apărute pe o anumită treaptă de dezvoltare a societății, datinile si
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Stănișești a județului Tecuci și era formată din satele Analogu, Corbu, Danciu, Panu, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Târgu Colonești, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia, având în total 1925 de locuitori, ce trăiau în 610 case și 8 bordeie. În comună existau trei mori (una de apă pe Zeletin, una de vânt și una cu aburi), trei biserici (la Colonești, Corbu și Spria
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
Danciu, Panu, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Târgu Colonești, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia, având în total 1925 de locuitori, ce trăiau în 610 case și 8 bordeie. În comună existau trei mori (una de apă pe Zeletin, una de vânt și una cu aburi), trei biserici (la Colonești, Corbu și Spria de Sus), și două școli una la Spria de Sus construită în 1896 având 60 de elevi (dintre care 20 de
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
pământuri era Ghiță Alexandrescu. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 1770 de locuitori în satele Danciu, Poiana, Satu Nou, Slobozia-Panu, Spria de Jos, Spria de Sus, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației din 1931 consemnează următoarea alcătuire: Analog, Colonești, Corbu, Călini, Danciu, Păruș, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Slobozia-Panu, Tigăra, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
Morii și Zapodia și în cătunele Analog, Colonești și Corbu. Legea administrației din 1931 consemnează următoarea alcătuire: Analog, Colonești, Corbu, Călini, Danciu, Păruș, Poiana, Satu Nou, Spria de Jos, Spria de Sus, Slobozia-Panu, Tigăra, Valea Mare, Valea lui Matei, Valea Morii și Zăpodia. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1952) din regiunea Bacău, apoi după desființarea acestui raion în 1956, raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
Bacău din regiunea Bacău. În 1968, a fost trecută la județul Bacău, tot atunci desființându-se și satele Analog, Danciu (comasate cu Satu Nou), Corbu, Păruș, Valea lui Matei (comasate cu Colonești), Spria de Sus (comasat cu Valea Mare), Valea Morii (comasat cu Călini) și Salcia (fost Salahoru; comasat cu Zăpodia), iar satele Spria de Jos și Slobozia-Panu au luat numele de "Spria", respectiv "Slobozia Nouă". Trei obiective din comuna Colonești au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău
Comuna Colonești, Bacău () [Corola-website/Science/310140_a_311469]
-
în biserici. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și avea în compunere doar satul de reședință, cu 1508 locuitori ce trăiau în 368 de case. În comună existau cinci mori de apă și o biserică catolică, iar principalii proprietari de pământ erau Alexandrina Casso și Andrieș Fodor. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Valea Mare, formată din satele Valea Mare, Valea
Faraoani, Bacău () [Corola-website/Science/310141_a_311470]
-
la Viena pentru a se întâlni cu autorul. Herzl și Suv s-au împrietenit, iar Suv a fost în pamalia (?!) lui Theodor Herzl când acesta a făcut în 1898 o vizită în Palestina. Revenit din Berlin, Suv a construit o moară la Safed (în ebraică: Țfat), dar aceasta a fost o afacere nereușită, Suv alegându-se cu datorii mari. Pentru a putea plăti datoriile, Suv a plecat la muncă în America. La New York a înființat o grădiniță de copii, iar la
Moșe David Iancovici () [Corola-website/Science/310144_a_311473]
-
Răcăciuni a județului Putna, comunele Cucova, Mândrișca și Valea Seaca, fiecare formată doar din satul de reședință. Comună Cucova avea 658 de locuitori ce trăiau în 177 de case, si o biserică, iar comună Mândrișca avea 447 de locuitori, patru mori de apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasă Trotuș a aceluiași județ. Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
lunile secetoase. Urmele așezărilor omenești de pe cursul mijlociu al Crișului Negru se pierd în negura vremii. Săpăturile arheologice efectuate de către Muzeul Țării Crișurilor în colaborare cu Institutul pedagogic din Oradea, pe terasa superioară a Crișului Negru, în punctul numit \"Dealul Morilor\" au scos la iveală urme de așezări omenești datate în epoca pietrei șlefuite (neolitic-cultura cris). Primele atestări documentare scrise, sunt mult mai târzii, majoritatea lor provenind din perioada feudalismului timpuriu. Astfel, localitatea Tinca este atestată documentar prima dată la 31
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
onoare al comunei. Primăria comunei Tinca, în colaborare cu Biserica reformată Tinca se îngrijesc în prezent de această instituție. În colecția muzeului se păstrează o mandibula completa de mamut (Mammuthus primigenius), material descoperit cu ocazia săpării căminului pentru turbina la moara de lângă stațiunea balneară, în anul 1932, la 8 m adâncime. De asemenea, un alt exemplar rar este fragmentul de molar de mamut, descoperit în albia Crișului-Negru, în anul 1964. Din anul 1952 funcționează o bibliotecă comunală, având la începuturi peste
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
sionistă pre-israeliană și în Israelul anilor '50 și '60. Deși se recunoaște greu de către isrealieni, aceste cuvinte nu îi aparțin în mod original lui Trumpeldor și sionismului, ci sunt o traducere a celebrului vers "Dulce et decorum est pro patria mori" din poezia lirică romană "Odes" (iii 2.13) a lui Horațiu care s-ar traduce prin "Este dulce și onorabil să morți pentru patria ta" și i-a inspirat pe mulți patrioți din secolele al XIX-lea și al XX
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]
-
teritoriu al comunei Albești este satul Jijia. Acesta sat, numit în vechime și Șătrăreni (Șetrăreni), apare pentru prima dată într-un document din 8 iunie 1458 prin care Ștefan cel Mare întărește Mănăstirii Pobrata „satul unde este casa Onicăi, cu moară, pe Jijia, pe care i l-a dăruit Onica de la Jijia”. Satul Șătrăreni este amintit și în lucrarea lui C.C. Giurescu, ca făcând parte din ocolul Hârlăului. Satul Buimăceni, numit în vechime Băimăceni sau Băimăceani, este atestat documentar la 26
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
În câmpul inferior, pe fond albastru, se află un păun de aur, conturnat, cu coada desfăcută. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: În comuna Curtești funcționează 20 societăți comerciale, 2 mori pentru grâu și porumb, o secție de mecanizare, 3 ateliere de tâmplărie, 3 ateliere de fierărie. Prin comună trec 2 drumuri județene și drumul național Botoșani-Iași și drumul național Botoșani-Suceava. Comuna Curtești dispune de 4 școli cu clase I-VIII
Comuna Curtești, Botoșani () [Corola-website/Science/310246_a_311575]
-
al XIX-lea, comuna Berteștii de Jos făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată doar din cătunele Berteștii de Jos, Gura Gârluței și Polizești, cu o populație totală de 1220 de locuitori. În comună funcționau o moară, o școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul San-Marin. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Berteștii de Sus (sau Otmăt), formată
Comuna Berteștii de Jos, Brăila () [Corola-website/Science/310268_a_311597]
-
organizate comunele Fundeni, Zărnești, și Vadu Soreștilor în plaiul Slănic al județului Buzău. Comuna Fundeni cuprindea cătunele Fundeni și Fundenii de la Drumul Bogdanului, având în total 1370 de locuitori ce trăiau în 294 de case. În comuna Fundeni funcționau o moară cu aburi, două stâne, o școală cu 72 de elevi (din care 27 de fete) și o biserică ortodoxă cu hramul Sfântul Dumitru. Comuna Zărnești (denumită și "Zărneștii de Câlnău") avea în componență cătunele Ghizdita, Luncași și Zărnești, cu o
Comuna Zărnești, Buzău () [Corola-website/Science/310276_a_311605]