8,858 matches
-
suntem interogați. Prin gestul de cerere, în realitate, cerem cuiva să aibă grijă de noi. Atunci a răspunde înseamnă a avea grijă, fapt care-l presupune pe celălalt ca subiectivitate și această recunoaștere, într-un fel, ne face să ne odihnim în celălalt. Concluzie Criza antropologică oarecum voalată de un mod utilitarist și nereligios de a gândi despre om manifestă faptul că descoperirile tehnice și progresul științei, însoțite de o creștere a bunăstării personale și sociale, în favoarea unora și în defavoarea multora
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
grandoarea omului rezidă tocmai în „a fi capabil de Dumnezeu”; chiar dacă se poate afla în criză din cauza păcatului, omul este restaurat de harul lui Dumnezeu. La acest punct se află motivul profund al inimii neliniștite a omului până când nu se odihnește în Dumnezeu. Întoarcerea omului în sine înseamnă a-L întâlni pe Dumnezeu. În conștiința sa, omul îl ascultă pe Dumnezeu care îi vorbește, iar el îi răspunde. Ne întrebăm: cum reușește Augustin să edifice această antropologie care a inspirat Conciliului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului. Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsă. Deasupra se vedea o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Porni voinicul iar la drum. Și umblă, și umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a călcat pe frunză, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, soarele ca un bulgăre de aur scăpătase de amiază. Privi în sus
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cu gândul își vorbesc: „Ce lumină, și totuși luna încă nu a răsărit." „...Și totuși luna încă nu a răsărit." 33 „Dar o să răsară." „...O să răsară." Și cum mergea pe marginea unei vâlcele, iepurașul se opri o clipă să se odihnească. Atunci, de la spate, se ridică, albă și ea, ca de gheață, luna. Stelele păliră; pădurea, copacii, tufele își dezbrăcară deodată umbra. Iar iepurașul împietri de groază: chiar de lângă el, se întinse pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
pe bietul Tom cu viers de privighetoare. Hopdanț țipă în burtă lui Tom după doi heringi albi. Nu croncani, înger negru, n-am mîncare pentru tine. KENT: Cum te simți, șir? Nu stă așa buimac; Vrei să te-așezi și odihnești pe perne? LEAR: Procesul lor, întîi; aduceți martorii! (Lui Edgar) Jude cu roba, -ocupă-ți locul. (Bufonului) Și tu, tovarăș lui intru dreptate, Stai lîngă el. (Lui Kent) Tu esti dintre jurați, Ia loc și tu. EDGAR: Let uș deal justly
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
my huge sorrows! Better I were distract: Șo should my thoughts be severed from my griefs, EDGAR: Te cunosc bine: un mișel slugarnic, La viciile stăpînei-atît supus, Pe cît dorea răutatea-i. GLOUCESTER: Ce, e mort? EDGAR: Stai jos, tăicuța, odihnește-te. Să văd în buzunar: scrisorile-acelea-mi Pot fi prieteni. Mort e. -Mi pare rau Doar că n-avu alt gîde. Să vedem. Dă-mi voie, ceară; nu-mi dați blam, maniere: Taină dușmanului s-o știm, le rupem inimi; Hîrtiile
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
orașe ale țării le cunosc și le prețuiesc drept creații reprezentative ale literaturii dramatice sovietice (...). Distinsă cu Premiul Stalin pe anul 1950, Crângul de călini ilustrează înaltul nivel al comediei sovietice (...). Aici, în colhozul Crângul de călini, vin să se odihnească și să creeze scriitorul Serghei Batura, laureat al Premiului Stalin și pictorul Nicolai Verba. În timpul șederii în colhoz ei vor asista la un proces tipic în societatea sovietică: reacția sănătoasă, combativă a colhoznicilor împotriva rămânerii în urmă a conducerii colhozului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Și doar așa, ca să fie limpede ca lumina zilei: eu una n-o să merg ca rațele niciodată. — Tensiunea arterială e un pic cam mare... Venetia se Încruntă la ecran. — Te rog s-o iei mai Încet, Becky. Încearcă să te odihnești mai mult În fiecare zi, sau cel puțin să nu stai În picioare. Și să-ți păstrezi liniștea și calmul... Să-mi păstrez calmul? Cum să fac asta cînd ea Îmi spune că am vergeturi și că o să merg ca
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Păi... a fost bine. N-ai pierdut prea mult. Și dup-aia am fost la shopping cu mama și cu Janice. Ne-am dus la Liberty și la Browns. Sper că n-ai exagerat, mă privește el Îngrijorat. Te-ai odihnit? Adu-ți aminte ce-a zis Venetia despre tensiunea ta. — Mă simt foarte bine! Îmi flutur brațul În aer. Niciodată nu m-am simțit mai bine! — Păi, Luke se uită la ceas, ar cam trebui să plecăm În curînd. Fac
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
putere. Mă grăbesc pe coridor și, În timp ce asistenta se retrage, apuc să-mi arunc ochii, preț de o fracțiune de secundă, În cabinet. Și Îi văd. Stau amîndoi pe birou și vorbesc cu voci joase și vesele. Brațul Venetiei se odihnește cît se poate de firesc pe umerii lui Luke. Degetele de la cealaltă mînă sînt Împletite cu degetele lui. Par fericiți, relaxați și intimi. Arată ca un cuplu. Habar nu am cum am ajuns la restaurantul unde trebuie să mă Întîlnesc
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că n-ați Înțeles dumneavoastră bine! Dumneavoastră sau omul dumneavoastră. Soțul meu nu bea cocteiluri cu femei de un anume tip! Și niciodată n-ar agresa pe nimeni! Îl cunosc! Dave Sharpness oftează. Se lasă Înapoi În scaun și-și odihnește mîinile pe burdihanul uriaș. Îmi pare foarte rău să trebuiască să vă dau această veste, doamnă Brandon, vă rog să mă credeți. Nici o soție nu vrea să audă că soțul ei e departe de a fi perfect. — Nu zic că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În minte, ca un șarpe adormit. „Îți cîntă În strună doar ca să te facă fericită.“ — Poftim. Glasul lui Luke mă face să tresar. Îmi Întinde un pahar cu apă și doi biscuiți cu ciocolată. — Cred c-ar trebui să te odihnești puțin. Iau apa, dar nu beau din ea. Deodată, totul mi se pare un teatru ieftin. Și el, și eu, jucăm niște roluri Într-o mascaradă. — Păi și petrecerea? zic Într-un final. Trebuie să plecăm În curînd. — Nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
clipa În care Venetia Îmi bagă termometrul În gură și se ridică. Nu cred c-ar fi bine să vină la petrecere, spune luîndu-l pe Luke deoparte, cu glasul scăzut. Poți s-o convingi să rămînă acasă și să se odihnească? — Sigur că da! Luke Încuviințează. Te rog transmite-le scuzele noastre tuturor. — Păi rămîi și tu cu ea? Venetia se Încruntă. — Luke, cred sincer că... Îi face semn să iasă cu ea din cameră și Îi aud murmurînd pe culoar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
apa pe care mi-a adus-o Luke. — Ești sigură că e ok? zice el, privindu-mă neliniștit. — Da. Distracție plăcută. Îmi trag cuvertura peste cap și simt lacrimile udîndu-mi perna. — Pa, scumpo. Îl simt pe Luke cum mîngîie cuvertura. — Odihnește-te. Le mai aud glasurile În surdină, apoi ușa Închizîndu-se. Asta a fost tot. Au plecat. Abia peste o jumătate de oră sînt În stare să mă mișc. Trag cuvertura la o parte și-mi șterg ochii umezi. Mă dau
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
că o să fiu o mamă singură, zic cu un nod În gît. Am crezut că o iubești. N-am știut de ce te porți așa aiurea. A fost groaznic. Dacă aveai probleme la serviciu, trebuia să-mi spui. — Știu. Rămîne tăcut, odihnindu-și bărbia pe capul meu. Sincer să fiu, Becky... a fost plăcut să am un loc În care să mă pot refugia, pentru a uita de tot și de toate. Îmi ridic capul și Îl privesc atent pe Luke. E
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de chestii. Ai chef să bem un ceai? — Sinceră să fiu, sînt cam obosită, zic, În clipa În care o clientă aproape că-mi dă un cot În stomac. Cred c-ar fi bine să mă duc acasă, să mă odihnesc. Mă duc să zic „pa“. — Bună idee, mă aprobă Jess viguros. Păstrează-ți energia pentru mî... tace, stresată. — MÎine? zic, nedumerită. Ce e mîine? — Adică... pentru copil. Jess Își ferește privirea, evazivă. Pentru naștere. CÎnd o fi ea. Ce naiba vrea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cine o fi trebuind. Așa că nu știe Încă nimic de casă. — Te simți bine, Becky? spune mama, Îmbrățișîndu-mă În pragul ușii de la intrare. Vrei să stau cu tine pînă vine Luke? Nu, e ok. Nu-ți face griji. — Bine atunci, odihnește-te. Nu-ți risip energia, scumpa mea. — Așa o să fac, Încuviințez. Pa, mamă. După ce pleacă toți, locul rămîne tăcut și anost. Rămîn singură cu toate cadourile. Mă duc În camera copilului, mîngîi ușor pătuțul artizanal și legănașul mic, alb. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la urechi. Asta e ființișoara care s-a aflat În pîntecul meu, În tot acest timp. Și e straniu, dar În clipa În care am zărit-o, pur și simplu m-am gîndit: Tu erai. Sigur că da. Acum, se odihnește Într-un pătuț de plastic lîngă patul meu, Într-un costumaș splendid alb Baby Dior. (Am vrut să Încerc mai multe ținute să văd care Îi stă mai bine, dar moașa mi-a aruncat o uitătură ciudată și a zis
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mereu surprinzătoarea..." nu te poți plictisi. Totuși, nici energiile mele încă destule, multe! nu sunt infinite, prin urmare am și eu nevoie de odihnă din când în când, de reîncărcarea bateriilor. Or, din 1990, niciodată n-am reușit să mă odihnesc aici, ci numai în alte părți, chiar când eram plecat cu treabă, cu program infernal. De ce? Pentru că reușeam să ies cât de cât din presiunea "realității românești". Demisia lui CTP este importantă și, indiferent de faptul că mulți colegi din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
corpul mâinii este atotcuprinzător, atotputernic, coordonator al pulsiunilor esențiale - de viață și de moarte. În palmă apare un arbore, copac simbol al vieții și al morții (la pomană, alături de alimente și apă, se oferă și un pom, sub care se odihnește sufletul. Pe pom se pun colaci, fructe, dulciuri, lumânări, păsări și o scară făcută din aluat copt. La tulpina pomului se așază o masă cu farfurii cu borș, sarmale și o cană cu vin. Cel mai mult i se oferă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
vieții, embriologie, dar și pentru sufletul său. în De Anima, studiu psihologic, își încununează eroii ca și maeștrii săi, Socrate și Platon, de caracter, virtute și lege morală. Unii îl consideră chiar continuatorul lui Hippocrat. Roditoare fie Thesalia care-l odihnește pe Hippocrat cum roditoare în veci a rămas medicina sa, prin care a deschis un nou orizont acestei științe, arte și filosofii. ALEXANDRIA, CETATE MEDICALĂ Odată cu civilizația și cultura elenă, în continuă mișcare, medicina greacă, înfloritoare în toate cetățile și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în 1962 se înregistrează o epidemie restrânsă de variolă în Europa și, în 1963, în Elveția apare o epidemie de febră tifoidă. După 1970, în unele zone europene, cu populații malnutrite, recidivează tuberculoza. Pe laurii victoriilor medicii nu se pot odihni și nici biochimiștii, deși Frederick Bernheim descoperise PAS-ul contra tuberculozei și Domagk experimentase, între 1946 - 1950, tiosemicarbazida și hidrazida acidului izonicotinic. În 1952, 1953 microbiologul american Ionas Edward Salk (n.1914) și francezul Pierre Raphaël Lépine (n. 1901) definitivează
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
țara și a zis: "Duceți-vă și cercetați țara și mai ales Ierihonul!". Și s-au dus cei doi tineri și, ajungând la Ierihon, au intrat în casa unei desfrânate, al cărei nume era Rahab, și au rămas să se odihnească acolo. (2:1). Rahab le-a promis, în schimbul protecției (Iosua, 2: 9-13), că va păstra secretul atacului israeliților. Regele Ierihonului a aflat și a trimis soldați să-i aresteze pe intruși. Rahab i-a apărat de mânia regelui, ascunzându-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
când tatăl și fiul se apropiau pentru a le snopi în bătaie. Cele două femei, Chira și mama ei, sunt frumoase, cu părul până la călcâie, cu ochii ca abanosul, scutite de grijile gospodăriei iar timpul îl foloseau pentru a se odihni, a-și valorifica frumusețea pentru primirea curtezanilor cu mâncăruri selecte, cu siropuri, lichioruri, cataifuri, sarailii, cafele, cu muzică și dansuri. Curtezanii, turci, greci și români, dornici de petreceri unde se beau lichioruri, se dansa în acompaniamentul ghitarelor, tamburinelor și castanietelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să dăm în mod obligatoriu din unul în celălalt; căci atunci ieșirea din primul pericol nu face câtuși de puțin completă acțiunea, pentru că ea atrage un al doilea; și lămurirea unei intrigi nu-i lasă deloc pe actori să se odihnească, pentru că îi însărcinează cu rezolvarea uneia noi." În Examen la Horace, chiar Corneille subliniază defectele tragediei sale, care păcătuiește în privința unității de acțiune. Uciderea lui Camille creează un al doilea pericol pentru Horace, care riscă să fie condamnat ca ucigaș
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]