9,079 matches
-
liga Liga a IV-a Dâmbovița din România. Fotbalul a fost adus la Fieni încă din 1929 de către un grup de entuziaști, format din tineri funcționari și copii ai proprietarilor fabricii de ciment care jucau pe poiana fermei comunale, numită "POIANA TAMASLIC". Aici ei pun temelia primei echipe de fotbal, botezată încă de la început "Cimentul Fieni" a cărei denumire se menține până în anul 2005. Înființarea asociației sportive "CIMENTUL FIENI" are loc la 20 septembrie 1949. Data de 25 iunie 1977 - Construirea
Atletic Fieni () [Corola-website/Science/323195_a_324524]
-
în 2011 la apariția lui Harry Potter si Talismanele Morții. Partea 2 (film). A apărut pe DVD și Blu-ray la data de 20 martie 2010. Filmul se deschide cu Bella visându-se pe sine la o vârstă înaintată, în aceeași poiană pe care i-o arătase Edward după ce eaîși dăduse seama că el era un vampir. Acesta i se alătură și ea se trezește cu realizarea că e ziua majoratului ei. Pe parcursul zilei ea se frământă cu gândul că visul se
Saga Amurg: Lună Nouă () [Corola-website/Science/323220_a_324549]
-
Pe locul unde s-a aflat altarul s-a găsit un morman de pietre și cărămizi. Schitul era înconjurat de vișini, nuci și frasini și avea și un mic heleșteu. Astăzi, pe locul unde s-a aflat schitul este o poiană numită ”Fundoaia”. Mai târziu, biserica de lemn a fost mutată în Săliște, unde este cimitirul ale cărui urme s-au păstrat până în zilele noastre. Din cauza alunecărilor de teren, biserica a fost mutată și de aici în satul Buninți, unde exista
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Dragna (jud.Prahova), Tâncăbești (jud. Ilfov), Grecii de Sus (fostul judet Ilfov), Galați, Roșiori (jud. Teleorman), Grădiștea (fostul județ Ilfov), Budișteni (fostul județ Muscel, azi jud. Argeș), Câmpulung-Muscel, Alexandria (jud. Teleorman), Pătârlagele (jud. Buzău), Poiana Mare (jud. Dolj), Pietroșani (jud. Giurgiu), Zimnicea (jud. Teleorman), Techirghiol (jud. Constanța), Găiești (jud. Dâmbovița). Tot el a sculptat și "Monumentul generalului dr. Demosthene", amplasat în curtea fostului spital militar „Regina Maria”, astăzi Spitalul Militar Central București. În ziarul „Cultura
Dumitru Mățăoanu () [Corola-website/Science/323297_a_324626]
-
îngrijească și de comunitățile catolice reduse numeric din localitățile învecinate. Pr. paroh Jósef Kledzik a păstorit și comunitățile din Solca și Arbore, iar pr. pensionar Jósef Chrucki, stabilit la Solonețu Nou, s-a îngrijit în perioada 1941-1944 de comunitatea din Poiana Micului. Au urmat ca parohi pr. Alfons Kulpa (1942-1945) și pr. Walerian Zdanowicz (1945-1946). Cel de-al doilea război mondial a produs distrugeri bisericii și casei parohiale; era necesară repararea lăcașului de cult și reconstruirea casei parohiale. În anul 1946
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
preotul polonez Jacek Strzelecki (1996-2001), apoi pr. Iulian-Eugen Kropp (2001-2005) și pr. Marius-Stanislav Bucevski (din 2005). La sfârșitul secolului al XX-lea, Parohia Solonețu Nou avea ca filiale alte două comunități romano-catolice ale etnicilor polonezi: Pleșa (în perioada 1921-2004) și Poiana Micului (1976-2003). La începutul secolului al XXI-lea, situația enoriașilor parohiei a fost următoarea: Fiind o comunitate importantă, parohia a fost vizitată de mai mulți înalți ierarhi romano-catolici din România și din străinătate. Sunt de menționat următorii: Petru Gherghel (episcop
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip mixt) situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunelor Poienile de sub Munte și Repedea. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș (în Munții Maramureșului), în partea nordică a satului Poienile de sub Munte și cea nord-estică a localității Repedea și este înclusă în Parcul Natural Munții Maramureșului. Rezervația
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip mixt) situată în județul Maramureș, pe teritoriul administrativ al comunelor Poienile de sub Munte și Repedea. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Maramureș (în Munții Maramureșului), în partea nordică a satului Poienile de sub Munte și cea nord-estică a localității Repedea și este înclusă în Parcul Natural Munții Maramureșului. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din
Vârful Farcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihăilecu () [Corola-website/Science/324206_a_325535]
-
Valea Bistriței, la Grupul de Șantiere Bistrița-aval apoi, între anii 1963 și 1967, a participat ca inginer-șef la construirea Hidrocentralei Gârleni, comună unde, în amintirea sa una dintre străzi îi poartă numele. Din anul 1967 a lucrat pe șantierul Poiana Uzului de pe Valea Trotușului la construcția celui de-al „treilea baraj din țară ca importanță” din cadrul celor de tip "cu contraforți", unde s-a remarcat prin introducerea de soluții tehnice inovante foarte practice, ceea ce i-a adus înaintarea în funcție
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Poiana, comuna Vârfurile, județul Arad, datează din secolul XVIII (1751). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica este simplă, cu plan dreptunghiular la navă și o absidă pătrată, decroșată în raport cu planul navei. Descrierea bisericii ar
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
vadă, mai ales când lucra la o cooperativă de confecționat flori artificiale, împreună cu două maici, care învățaseră această meserie în atelierele mănăstirii. În sfârșit, la o policlinică a combinatului rămâne mai mult timp, ca după aceea să se mute la Poiana Țapului. Între 5 aprilie și 3 mai 1985 călătorește la Ierusalim. Vizitează cu emoție locurile sfinte și este invitată de onoare în noaptea Învierii alături de mari personalități, printre care se afla și regele Hussein al Iordaniei. Când o întâlnește, Patriarhul
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
Cuvioasa Paraschieva din Buzău, începe pictură bisericii Sf Voievozi din Babă, Tg Lapus, este pentru prima dată când pictează integral în ceară, în 1968 este sfiintita de însuși PS Teofil Herineanu al Clujului. În 1969 pictează biserică Sf Voievozi de la Poiana Stampei, Suceaab, în ceară pe pânză prinsă pe panouri de lemn. Începe pictarea în frescă a bisercii din Iacobeni, Suceava, lucrează împreună cu Lenuța, fiica sa. În septembrie pleacă la iași pentru a începe pictură la biserică Sf Constantin și Elenă
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
în secolul al XV-lea de către cnezii din familia Caba. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La numai câțiva kilometri depărtare de centrul comunal Dobra, într-o frumoasă așezare de la poalele nordice ale munților Poiana Ruscă, se găsește satul Roșcani, menționat documentar, ca „Roskan”, în anul 1491. În interiorul unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei nobiliare românești locale
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
culmile Țibleșului dinspre Nedeia și Măgura Calului este atestată și de toponimul Valea Călugărului. La 14 februarie 1533, autoritățile bistrițene întăresc printr-un “act de protecție” vechea concesiune dată mănăstirii Bichigiu, căreia ii conferă dreptul de posesie asupra unor păduri, poieni, mori și a altor bunuri. În acest act este pomenit, de fapt “episcopul Layr Iowan”, în care Augustin Bunea a văzut un Ilarion, primul episcop de Vad atestat documentar. De remarcat că în 1523, când a fost reconstruită mănăstirea Bichigiu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
Poenaru decide să discute cu comuniștii aflați în ilegalitate cărora pare în final că li se alătură. Doctorul Poenaru, personajul cărții lui Paul Georgescu, a fost de fapt medicul internist Dumitru Georgescu, tatăl scriitorului ialomițean. Medicul era originar din satul Poiana, sat aflat la 20 de kilometri distanță de Slobozia, și a luptat în Primul Război Mondial, ocupându-se de îngrijirea sănătăților soldaților răniți în luptă. După război, el s-a mutat în satul Țăndărei din Câmpia Bărăganului. El a înființat
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
două filme se asemănă prin modul de organizare a luptelor, prin turnirul la care asistă cei doi viitori inamici (Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, respectiv Wilhelm Cuceritorul și viitorul rege Harold al II-lea al Angliei, ambele filmate într-o poiană din apropierea Castelului Bran), prin dragostea neîmplinită a personajului principal și altele. Unul dintre elementele care contribuie la asemănarea celor două filme este secvența încoronării, ceremoniile fiind totuși diferite la nivel simbolistic. Mihai Viteazul primește coroana din mâinile mitropolitului ortodox, această
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
executiv al filmului. Filmul a fost realizat greu cu o echipă de actori francezi, completată cu actori români cu experiență, având multe decoruri construite și numeroase scene de luptă. Lupta contelui Harold cu cavalerul Wardar a fost filmată într-o poiană din apropierea Castelului Bran. Alte scene au fost filmate în Cheile Râșnoavei. După filmarea unei scene, actorul Vladimir Găitan a plecat cu calul său către grajd și vrând să ajungă mai repede a traversat într-un galop nebun o fâneață. Din cauza
Cucerirea Angliei (film) () [Corola-website/Science/326890_a_328219]
-
Valea Sărată, sau Pârâul Sărat Mare (în ) este un afluent de stânga al râului Arieș. Pe cursul său mijlociu și inferior este numit Pârâul Sfântu Ion (în ). Valea se varsă în Arieș la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul Durgău) din zona lacurilor de la Durgău colectează apele sărate ale părâiașelor de pe cei doi versanți ai masivului de sare, îndreptându-se inițial în direcție nord-est, apoi (după ce confluează cu un mic afluent
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
Aria naturală se află în partea estică a Munților Trăscăului (la o altitudine cuprinsă între 350 și 700 de m) pe cursul inferior al Văii Galdei, pe teritoriul administrativ al comunei Galda de Jos, între satele Galda de Sus și Poiana Galdei. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
o arie protejată de interes național, ce corespunde Categoriei IV IUCN și este situată în partea de nord a Munților Bistriței între localitățile Sunători și Chiril pe DN17B, la 20 km în aval de orașul Vatra Dornei, între acesta și Poiana Largului. Ea se află într-un loc în care râul Bistrița și-a creat cu greu drum între Masivul Giumalăului și zidul uriaș al Pietrosului Bistriței, reprezentând cel mai impresionant sector al cursului acestui râu. Situl cuprinde largi porțiuni din
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezină un relief carstic cu micașisturi și calcare; grohotișuri, peșteri, avene, doline, lapiezuri, ponoare, izbucuri, izvoare, văi (râul Cerna cu afluenții: "Valea Lupului, Valea Rusului, Valea Sorchi, Valea Sterneac"), abrupturi cu pereți calcaroși, poiene, pajiști și păduri; cu floră și faună specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
urmat chiar să inițieze o asemenea mișcare în zona Calafatului. Această ceață avea 35 de membri și în anii 1840-1841 ea săvârșește o serie de calcări asupra arendașilor și boierilor din Oltenia. În 1842 ea plănuia să calce bâlciul de la Poiana, o localitate situată nu departe de Calafat, cu scopul că prin prădarea negustorilor bogați de la bâlci să procure banii necesari cumpărării de arme. Acestea urmau a fi procurate apoi din sudul Dunării. Ceață a făcut unele pregătiri în vederea năvălirii asupra
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Valea Vinului, a celei mai mari depuneri de travertine din Depresiunea Borsec. Obiectivul face parte din ansamblul carstic al Scaunului Rotund. Accesul este organizat prin intermediul traseului care pornește din centrul Stațiunii Borsec trecînd pe lângă Izvorul Petőfi (Nr. 11) în direcția Poiana Zînelor spre Izvorul Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. În imediata apropiere
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
din ansamblul carstic al Scaunului Rotund. Accesul este organizat prin intermediul traseului care pornește din centrul Stațiunii Borsec trecînd pe lângă Izvorul Petőfi (Nr. 11) în direcția Poiana Zînelor spre Izvorul Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. În imediata apropiere a acesteia în deal, se poate urca la punctul de belvedere de deasupra (marcaj punct
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]
-
traseului care pornește din centrul Stațiunii Borsec trecînd pe lângă Izvorul Petőfi (Nr. 11) în direcția Poiana Zînelor spre Izvorul Străvechi și Peștera cu Gheață, fiind marcat cu cruce roșie. De la poiana aflată deasupra abatajului nordic al carierei de travertin de lângă Poiana Zânelor, se merge pe bifurcația marcată cu triunghi roșu spre Peștera Urșilor. În imediata apropiere a acesteia în deal, se poate urca la punctul de belvedere de deasupra (marcaj punct roșu). În vale se coboară spre Valea Vinului, ieșirea făcîndu-se
Grota Urșilor () [Corola-website/Science/325067_a_326396]