9,288 matches
-
de guvernământ? Cu siguranță, ele pot fi văzute ca două moduri diferite prin care este realizată activitatea de guvernare. Însă pot fi văzute și ca două concepte dihotomice care delimitează continuumul formelor concrete de guvernare (Finer, 1970). Astfel, la un pol avem tipul ideal de guvernământ, „Statul Puternic” În era „Marii Guvernări” (Pierre și Peters, 2000, p. 25), iar la celălalt pol avem tipul ideal de guvernanță, care constă Într-o rețea de actori coordonați societal și care se autoorganizează (Schout
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
fi văzute și ca două concepte dihotomice care delimitează continuumul formelor concrete de guvernare (Finer, 1970). Astfel, la un pol avem tipul ideal de guvernământ, „Statul Puternic” În era „Marii Guvernări” (Pierre și Peters, 2000, p. 25), iar la celălalt pol avem tipul ideal de guvernanță, care constă Într-o rețea de actori coordonați societal și care se autoorganizează (Schout și Jordan, 2005). Aceste rețele sunt considerate nu doar ca influențând politicile guvernamentale, ci preluându-i acestuia din urmă atribuțiile (Stoker
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
despre divizibilitatea intrinsecă a unui bun, adică despre gradul natural de divizibilitate pe care acesta Îl are. Astfel, lumina solară sau un far maritim sunt bunuri În mod natural non-divizibile, numărul potențialilor beneficiari simultani ai acestora fiind, practic, nelimitat. La polul opus, regăsim bunurile materiale, precum alimentele, bunuri ce sunt În mod natural complet divizibile. De exemplu, orice bucată de pâine poate fi consumată doar o dată și de către un singur consumator, nemaifiind disponibilă ulterior pentru consum. Orice bun imaginabil poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
el, un principiu evident prin sine însuși, astfel încât oricine îl va înțelege trebuie s] îi recunoasc] veridicitatea. Acesta nu urm]rește neap]rât corectitudinea sau greșeală unei acțiuni, ci polaritatea axei pe care se situeaz] conduită, atracția intrinsec] a unui pol și respingerea celuilalt. Chiar prin garantarea adev]rului acestui principiu, cunoașterea nu va fi suficient] pentru a ghida o persoan] prin viat] f]r] o capacitate specific] care s] faciliteze distingerea acțiunilor bune de cele rele, iar aceast] capacitate, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei estim]ri viitoare în vederea determin]rii schimb]rilor evolutive. Dincolo de toate acestea, medicina deține o serie de practici specifice care ofer] nu doar recompense materiale, ci și spirituale: îndemânarea în efectuarea operațiilor, perspicacitatea stabilirii diagnosticului, respectul din partea studenților. La polul opus, s] observ]m cazul unui muncitor care se vede lipsit de un loc de munc] în urmă falimentului fabricii unde a lucrat. MacIntyre afirm] c] virtutea poate prosperă numai în anumite tipuri de societ]ți și doar în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral și, de fapt, nu exist] nici o pretenție cu privire la fapte. Acum putem s] înțelegem de ce se preocupau filosofii despre toat] aceast] chestiune a evalu]rii morale. Problema este c] obiectivitatea și caracterul practic al judec]ții morale se afl] la poli opuși. Obiectivitatea judec]ții morale sugereaz] ideea c] exist] fapte morale determinate de circumstanțe și c] judec]țile noastre morale exprim] credințele noastre cu privire la natură acestor fapte. Aceasta ne permite s] d]m sens discuției morale, dar înv]luie într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
versiune divizată a FSN-ului23 a obținut primul loc, alcătuind guvernul cu sprijinul PRM-ului24. Ion Iliescu, liderul partidului, a redevenit președintele țării, cu 61,5 % din voturi. Practic, după alegerile din 1992 în România se poate vorbi de conturarea a doi poli politici: FDSN-ul, simbolizând stânga, și CDR-ul25, de dreapta, dar nu și de sistem pluralist real, de vreme ce nici un partid nu a mai deținut singur majoritatea și puterea absolută în Parlament. Se poate spune că perioada 1992-1996 a fost caracterizată de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
deosebirilor); Weber este singurul care introduce ideea construcției prin comparație inter-societală; tot el este singurul care vorbește de asemănări fizice și de acțiune politică. În plus, din aceste perspective se prefigurează principalele axe în jurul cărora sunt construite discursurile (ai căror poli sunt considerați de unii generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
înțelesurilor comune. Jenkins (1994, 1996) vede așadar identitatea socială ca produs al conjuncției proceselor de definire internă și externă, ca rezultat al negocierii. Identificarea cu grupul (internă) și categorizarea (externă) nu trebuie înțelese ca două procese separate, ci ca doi poli ai aceluiași continuum, combinându-se în relații specifice și dependente de situație de rezistență sau re-întărire. Identitatea are un dublu caracter: nominal și virtual; nominal, adică un nume și virtual, adică o experiență. Distincția se bazează pe ideea că ea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
memoriilor colective, miturilor, simbolurilor, tradițiilor, religioasă ș.a. aparținând planului latent al identității socioculturale vor ajunge pe nivelul actualizărilor, în urma negocierii intern-extern în contexte concrete 23, sub forma atitudinilor, discursurilor sau comportamentelor. Așadar, axa pe care realizăm construcția conceptului are la poli latența și actualizarea (planul intereselor lumești). De aici decurge și definiția pe care o propunem: identitatea socioculturală este rezultatul unui proces continuu de identificare, similară cu a celorlalți, cu elemente aparținând dimensiunii latente (valori, memorii colective, simboluri ș.a.), actualizate prin
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
protestantismului" (perseverența și cumpătarea) și suma a doi indicatori ce denotă preferința pentru tradițional (religiozitatea și obediența). Schwartz (1992) de exemplu construiește doi indici, unul al conformismului și unul al independenței, care, în modelul pe care-l avansează, apar la polii opuși ai unei axe. Conformismul este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară obediența și a unuia ce măsoară respectul pentru alte persoane. Independența este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară independența și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care ne dă de fapt o idee despre polul care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care ne dă de fapt o idee despre polul care prevalează, polul cel mai "puternic", este determinată practic pe baza valorile mediilor fiecărui item (Figura 11): cu cât media e mai mică (conform scalei vezi Anexa III), cu atât identificarea cu acea valoare e mai intensă. Figura 11. Ierarhia
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care ne dă de fapt o idee despre polul care prevalează, polul cel mai "puternic", este determinată practic pe baza valorile mediilor fiecărui item (Figura 11): cu cât media e mai mică (conform scalei vezi Anexa III), cu atât identificarea cu acea valoare e mai intensă. Figura 11. Ierarhia identificărilor valorice (cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu toate acestea, însă, se pot constitui într-un indicator sugestiv pentru imaginea pe care o cercetăm. Întrebările utilizate pentru investigarea proceselor de reprezentare au urmărit trei aspecte ce au avut în vedere axa intern-extern: a) în primul rând, la polul extern (heteropercepția), am investigat percepțiile asupra modului în care tinerii respectă sărbătorile tradiționale (întrebare adresată numai persoanelor peste 35 de ani29); b) în al doilea rând, am urmărit evaluarea de către tineri a modului în care se respectă sărbătorile tradiționale în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
peste 35 de ani29); b) în al doilea rând, am urmărit evaluarea de către tineri a modului în care se respectă sărbătorile tradiționale în comunitatea de care aparțin în raport cu o decadă în urmă30; c) în fine, în al treilea rând, la polul intern (autopercepția), am încercat să surprindem modul în care tinerii se compară cu părinții din punct de vedere al respectării sărbătorilor tradiționale 31. În ceea ce privește primul aspect, rezultatele obținute arată că reprezentarea pe care o au persoanele de peste 35 de ani
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
1999 Cu, pardon, creionul prin București 176 2000 ... Anonimul venețian 221 2001 Ghiuji priapici, juni candizi 321 2002 Dacă nu-ți plac, te gîtui! 401 2003 Deliciile dictaturii soft 442 2004 Nero, pisici, michimauși 503 2005 Generația cool-mișto 567 2006 Pol de stînga? Pall Mall! 638 Un jurnal public Val Gheorghiu își începe micul text liminar al impresionantei culegeri de față cu propoziția "Nu e jurnal intim". Și așa este! În același timp, subtitlul cărții este "Jurnal 1990 2006". Și așa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făpturile dialogale, pînă în clipa în care se pune, în sfîrșit, problema prețului... Trăim, încă, după cincizeci de ani de comunism pustiitor și după zece de înfiripare a unei societăți care își dorește iar prosperitatea, trăim încă oarecum în sărăcie. Polului sărac, se înțelege, numai de pictură nu-i arde. Celui prosper îi arde, dar... dar... cum să spun, într-un al patrulea, al cincilea, al șaselea rînd. Și asta după acaparantele și devoratoarele proiecte. Dacă aceste proiecte se conturează, se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși s-o schimbe după mintea lor periculoasă. Bogăție și sărăcie, deșteptăciune și prostie, frumusețe și urîțenie polii între care omenirea își leagănă de milenii implacabila soartă. Resemnare? Nu. Să ne împăcăm cu gîndul că nu ne naștem egali. Că avem ce merităm. Revoluțiile puse în mișcare de indivizii tarați ai ultimului secol par să intre definitiv în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reclama pusă vertical. Se aude vocea: aveți o înclinație specială... Ei bine, omul meu vine la stadion din vremea cînd Dialog nu era nici măcar în embrion. E aceeași prăjină lungă, subțire, mută. Care se înclină stînga-dreapta, cum merge atacul lui Poli. Alaltăieri, în tensiunea jocului, mă lipesc ușor de el și facem împreună mișcarea: stînga-dreapta. De-abia după minute bune, mi se adresează: aveți o înclinație specială. Tribuna dă în clocot. Măscările și spurcăciunile lumii în gura ei. Un barosan ras
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
imediat: Cella, tu vezi-ți de doctoratul tău! 10 august Pictorul a strigat. Două personaje bizare în breasla ieșeană a lui messer Vasari: Craiu și Boușcă. Dacă primul se plia, oarecum natural, prin fire, fabuloasei boeme, celălalt se situa la polul opus: aerul sever al ținutei sale l-ar fi destinat, mai degrabă, unui sacerdoțiu, fie el și al artei. Dacă blîndul Craiu rămîne în amintire un jovial fără limite, Boușcă persistă în auz cu dicția lui auster-cadențată, cea care avea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Lundkvist și Eminescu și... Miorița. Ce vrei, Atelierele Irinescu! Mă opresc însă (și din nevoia de scurtare) doar la piesa de teatru Aura misterului (Teatrul înnoirii), deși, pentru altă ocazie, aș reveni cu aceeași excitată plăcere și asupra miniromanului La Polul Paradis (Romanul căutării). Ca să nu rămîn prea mult în culise, să văd cum îi cheamă, în scenă, pe cucii lui Irinescu. (Numai cine nu știe rîde vorba ardeleanului nu poate rîde de hazul colosal al onomasticii din scrisul imberbului de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
killeri în negru și-i bumbăcesc scurt, profesional, eficient. Se lasă liniștea. Și cu ea, înserarea. Peste ieșeni planase, 90 de minute, fantoma pe care, credulii de ei, o crezuseră moartă. Farmecul discret (și nu prea) al Secu... 13 septembrie Polul Che Guevara. De ce Che Guevara și nu I.C. Frimu? Asta numai Pinocchio cu ochelari al tineretului pesedist o știe. Așa cum stînga occidentală postebelică parte din ea gras nutrită de Kremlin își găsise port-drapel nu în mustățoasele figuri autohtone, ci în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici o surpriză, istoria mișcării muncitorești neaoșe nefiind punctul lor forte în materie enciclopedică. Cum, sigur, nici a Pont(osului) lor lider. Cum se mai leagă lucrurile! Nu se stinsese bine ecoul ce-l produsese provocarea insomniacei lor bunicuțe în chestia polului de stînga, că se și echipaseră, cruzii acneici, în maieurile al căror roșu lor personal nu le spunea nimic despre ce se petrecuse în jumătate de secol comunist. Imensa mirare (și totuși nu atît de imensă) vine din partea tot mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
petrecuse în jumătate de secol comunist. Imensa mirare (și totuși nu atît de imensă) vine din partea tot mai consistentei categorii care știe acum exact ce s-a întîmplat în dejism-ceaușism-iliescianismul autohton, ca să nu aibă reacția cea mai normală. Cum, adică, pol de stînga? Păi, ce-a fost regimul moștenit de revoluționarul de profesie Iliescu decît pol de stînga, unicul și discreționarul pol de stînga?! Cel care a însîngerat jumătate de secol țara și apoi a întîrziat-o atît de periculos să revină
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]