9,391 matches
-
permițând ca măsurătorile geodezice să fie prelucrate direct în planul de proiecție, fără a se calcula coordonate geografice, cu condiția aplicării prealabile a unor corecții de reducere a măsurătorilor la planul de proiecție. Proiecția deformează ariile, în funcție de depărtarea acestora față de polul proiecției. Proiecția Stereografică 1970 este o proiecție conformă, adică nu deformează unghiurile însă deformează lungimile și ariile. În planul secant, modulul de deformație liniară este: formula 4 Pentru deformațiile liniare relative, D, din planul secant rezultă: formula 5 Pentru distanțe de 201
Proiecția Stereografică 1970 () [Corola-website/Science/314895_a_316224]
-
plămâni. Este notabil mai ales pentru dramele expresioniste pe care le-a scris. Astfel piesa "Seeschlacht" (Bătălie navală), scrisă în 1917 și înscenată de Max Reinhart în 1918, a generat numeroasee discuții. Pentru "Die Südpolexpedition des Kapitäns Scott" (Expediția la Polul Sud a căpitanului Scott) a primit Premiul Kleist. S-a sinucis în 1936 la Bucha lângă Jena în Turingia.
Reinhard Goering () [Corola-website/Science/318416_a_319745]
-
anul 2001 achiziționarea, în sectorul turistic, a stațiunii Pugnochiuso, situată pe promontoriul Gargano. În decembrie 2001, după o investiție de peste 500 de milioane de euro într-o perioadă de doar câțiva ani, este inaugurată marea uzină din Ravenna, al doilea pol metalurgic și siderurgic al Italiei, iar în anul 2002 este dată în funcțiune în Taranto, pe spațiul ocupat anterior de Belleli, a doua unitate de producție din sud, după cea din Potenza. În 2003, sectorul produselor destinate industriei electrocasnice se
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
Modernizarea tehnologică a unităților de producție ale Grupului Marcegaglia s-a realizat, de exemplu, prin introducerea unui sistem de decapaj pentru oțelul inoxidabil și prin proiectul cincinal “Ravenna 2000”, care a făcut ca uzina din Romagna să devină al doilea pol siderurgic italian cu o producție de peste 4 milioane de tone de produse semifinite pe an datorită noilor instalații de galvanizare la cald, de vopsire, de laminare la rece și de decapaj, precum și datorită centrului său de servicii modern și spațios
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
cu o producție de peste 4 milioane de tone de produse semifinite pe an datorită noilor instalații de galvanizare la cald, de vopsire, de laminare la rece și de decapaj, precum și datorită centrului său de servicii modern și spațios Cu finalizarea polului metalurgic și siderurgic din Ravenna, inaugurat în decembrie 2001, și a altor proiecte minore deja funcționale, Grupul Marcegaglia prelucrează în prezent circa 5,0 milioane de tone de oțel pe an de produse finite. Vârsta medie a angajaților Grupului, în
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318429_a_319758]
-
echipă de reporteri băgăreți, par să fi fost inspirate de „Cursa de zece mii de mile” a lui Alfred Jarry, părintele patafizicii și creatorul „strrrașnicei înjurrrături” din „Regele Ubu”. După soarele arzător al Saharei, Dinu Moroianu i-a purtat cititori la polul opus, pardon, la „Polul intangibil” (CPSF 74-77, TFE 65-68). Apar din ce în ce mai mulți autori americani: Nathaniel Hawthorne (TFE 64/1958), Philip K. Dick și Robert A. Heinlein (TFE 73/1958), ultimii doi traduși din... limba rusă, după povestirile apărute în revistele
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
par să fi fost inspirate de „Cursa de zece mii de mile” a lui Alfred Jarry, părintele patafizicii și creatorul „strrrașnicei înjurrrături” din „Regele Ubu”. După soarele arzător al Saharei, Dinu Moroianu i-a purtat cititori la polul opus, pardon, la „Polul intangibil” (CPSF 74-77, TFE 65-68). Apar din ce în ce mai mulți autori americani: Nathaniel Hawthorne (TFE 64/1958), Philip K. Dick și Robert A. Heinlein (TFE 73/1958), ultimii doi traduși din... limba rusă, după povestirile apărute în revistele „Ogoniok” și „Znanie Sila
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
și romantism. Deja înainte de 1500, "La Celestina", un roman dramatic despre dragostea idealistă a personajului principal, se răspândise în Europa. La fel se întâmplase și cu "Amadis de Gaula". Dar la mijlocul secolului al XVI-lea, romantismul cavaleresc și-a găsit polul opus în romanul comic realist, așa-numitul „roman picaresc”. Primul roman de acest gen a fost "Lazarillo de Tormes" (1554), scris de un autor anonim. Acesta a fost mediul literar care l-a influențat pe Miguel de Cervantes (1547-1616) când
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
asemenea, există o diferență între armele folosite în camerele de luptă. Numele lui Ender a fost schimbat din "Wiggins" în "Wiggin", iar cel al "profesorului" său din "Maezr" în "Mazer". Câteva personaje sunt schimbate. Antagonistul Bonzo Madrid îl înlocuiește pe Pol Slattery în rolul comandantului care pierde în fața lui Ender într-o luptă necinstită, în timp ce Carn Carby devine un personaj mult mai de treabă. În roman, după ce Carn Carby pierde, Ender remarcă faptul că Carn Carby este unul dintre puținii care
Jocul lui Ender (povestire) () [Corola-website/Science/323424_a_324753]
-
de copiii pe care-i nasc, în timp ce bărbații se ocupă de ridicarea și strângerea taberelor, de procurarea hranei și de toate întreprinderile dificile pe care le presupune călătoria și cărora femeile le fac mai greu față. Astfel, în "Navele Pământului", polul puterii începe să migreze spre bărbați, spre nemulțumirea femeilor. Acest lucru se realizează în mod mai discret în cazul lui Volemak - care numește două râuri după primii născuți băieți - și Nafai - care are o mică dispută familială cu Luet pe
Întoarcerea acasă () [Corola-website/Science/323439_a_324768]
-
de obicei își manifestă curiozitatea(comportament explorator) pentru tot ce îl înconjoară. Nevoia de stabilire în mod repetat a contactului vizual cu persoana de referință la copii arată cât de important este atașamentul sigur, pentru explorarea lumii înconjurătoare. Acesti doi poli vor sta la baza dezvoltării autonomiei sănatoase a individului. Comportamentul atașant nu rămâne stabil ci cunoaște pe parcursul vieții anumite schimbări. La copiii mai în vârstă și la adulți, atașarea în forma ei originară, observabilă cu ochiul liber, nu mai este
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
grupă de control). Acest fapt determină concluzia că, anumite forme de interacțiune, pot avea atăt urmări pozitive, cât și urmări negative asupra dezvoltării ulterioare a personalității. Abuzul și neglijența au efecte negative, care pot declanșa sau favoriza tulburări psihice. La polul opus, relațiile de atașament stabile pe o perioadă îndelungată sunt un factor important de protecție față de tulburările psihice. Un astfel de atașament poate ameliora urmările experiențelor traumatice cum ar fi abuzul sexual sau agresiv. În sens terapeutic se pot utiliza
Teoria atașamentului () [Corola-website/Science/323419_a_324748]
-
am cumpărat cu patru lei iar și zapisuarată, car moșie iaste la Brad lui Șerban. Tij am mai dat doo fălci în Măgur la Budăiu, ce să chiam parte Ciorneeștilor, cum ara [tă] și zapis. A mai dat o falce pol în Hrejde, cumpărătur dla Draghiș, cum arată și zapis. O falce am mai cumpărat dela Gavrilăbrat lor tale [sic!]do, cum arată și zapis. 7265, Apr.29.și pentru credința m’am și iscălit.Irei Mafteiu” Ca și independența Vrancei
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
iar cel drept are 4 lobi. Sistemul circulator este reprezentat de inimă și vase de sănge. Sistemul excretor este format din rinichii (metanefros) și căi urinare. Rinichiul este retroperitoneal, are o culoare roșie-brună și formă de bob de fasole. La polii superiori prezintă glandele supraenale. Căile urinare cuprind: uretere, uretră și vezică urinară. La femele, vezica urinară este scurtă și prezintă o deschidere la nivelul papilei urinare. La mascul, uretra e mai lungă și e împărțită în 3 părți: prostatică, membranoasă
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
ca celuloză cu un grup de hidroxil al fiecărui monomer înlocuit cu un grup de acetilamină. Această formulă permite legături mai strânse între atomii de hidrogen ai polimerilor alăturați, rezultănd într-un material mai rezistent. Numele chimic al moleculei este poli N acetil D glucosamina, β-(1,4)-2-Acetamido-2-dezoxi-D-glucoză sau simplu N-acetill-D-glucozamină β-(1,4) N-acetil-D-glucozamină. În formă pură, chitina este translucidă, pliabilă, rezistentă și dură. La artropode este adesea modificată, fiind încorporată într-o matrice proteică dură care formează exoscheletul
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
(1910-1912), oficial numită Expediția Britanică Antarctică 1910, a fost o misiune condusă de Robert Falcon Scott cu obiectivul de a fi primul care ajunge la Polul Sud geografic. Expediția a ajuns la Polul Sud pe 17 ianuarie 1912, însă doar pentru a descoperi că norvegienii conduși de Roald Amundsen atinseseră acest punct cu 33 de zile în urmă. Întreaga echipă a lui Scott a murit pe
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
(1910-1912), oficial numită Expediția Britanică Antarctică 1910, a fost o misiune condusă de Robert Falcon Scott cu obiectivul de a fi primul care ajunge la Polul Sud geografic. Expediția a ajuns la Polul Sud pe 17 ianuarie 1912, însă doar pentru a descoperi că norvegienii conduși de Roald Amundsen atinseseră acest punct cu 33 de zile în urmă. Întreaga echipă a lui Scott a murit pe drumul de întoarcere, unele cadavre, jurnale și
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
și conducerea acțiunii. Gradul de vină a lui Scott rămâne un subiect de controversă. După întoarcerea din Expediția Discovery Scott și-a continuat carierea de ofițer naval, dar încă mai avea ambiții să se întoarcă, cu scopul de a cuceri Polul Sud. În timpul expediției anterioare s-au făcut descoperiri științifice și geografice importante, dar nu s-a putut înainta către sud decât până la latitudinea 82° 17′ și nu s-a putut trece peste Bariera de Gheață Ross. În 1909 Scott află
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
s-a putut înainta către sud decât până la latitudinea 82° 17′ și nu s-a putut trece peste Bariera de Gheață Ross. În 1909 Scott află că Expediția Nimrod condusă de Ernest Shackleton a fost foarte aproape de a ajunge la Pol. Pornind de la o bază din apropierea punctului de plecare al lui "Discovery" din Strâmtoarea McMurdo, Shackleton a traversat Bariera de Gheață Ross, a descoperit ruta de pe Ghețarul Beardmore către Platoul Polar și s-a avântat spre Pol. A fost însă obligat
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
aproape de a ajunge la Pol. Pornind de la o bază din apropierea punctului de plecare al lui "Discovery" din Strâmtoarea McMurdo, Shackleton a traversat Bariera de Gheață Ross, a descoperit ruta de pe Ghețarul Beardmore către Platoul Polar și s-a avântat spre Pol. A fost însă obligat să se întoarcă la 88° 23′ S, la mai puțin de 180 de kilometri de țintă. Scott a pretins drepturi de folosire a zonei Strâmtoarea McMurdo, considerând că aceasta e „zona sa de lucru” și că
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
nava a fost înregistrată în Escadronul Regal a putut fi încadrată în afara unor regulamente care altfel i-ar fi interzis să navigheze. Scott a definit două obiective în anunțul său inițial: „Scopul principal al expediției este de a ajunge la Polul Sud și de a asigura Imperiului Britanic onoarea acestei realizări.” Au mai fost și alte obiective, atât științifice, cât și geografice; prim cercetătorul Wilson considera acest lucru ca principala muncă a expediției: „nimeni nu va putea spune ca este doar
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
a asigura Imperiului Britanic onoarea acestei realizări.” Au mai fost și alte obiective, atât științifice, cât și geografice; prim cercetătorul Wilson considera acest lucru ca principala muncă a expediției: „nimeni nu va putea spune ca este doar o vânătoare a Polului... Vrem să aducem rezultate cu mostre de acolo.” Wilson spera să continue cercetările asupra coloniei de pinguini de la Capul Crozier, începute în timpul lui "Discovey", și să implementeze un program de studii magnetice, geologice și meteorologice la o scară fără precedent
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
care îi spunea că se află într-o cursă. Când a fost întrebat de presă despre reacția sa, Scott a răspuns că planurile sale rămân neschimbate și că nu va sacrifica scopurile științifice ale expediției pentru a câștiga cursa până la Pol. În jurnalul său nota că Amundsen avea o șansă acceptabilă de succes și că poate merita norocul dacă reușea să răzbată. Scott a revenit pe navă în Noua Zeelandă, unde noi provizii și resurse au fost aduse la bord, incluzând 34
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
călătorie de iarnă ca o „minunată performanță”, și a fost foarte mulțumit de experimentele cu rațiile și echipamentul: „Suntem aproape de perfecțiune așa cum experiența poate să ne îndrume.” Pe 13 septembrie 1911, Scott și-a dezvăluit planurile sale pentru marșul către Polul Sud. Aveau să plece 16 oameni, folosind sănii motorizate, ponei și câini pentru etapa de până la Barieră, pe care le vor aduce până la Ghețarul Beardmore. La acest punct câinii se vor întoarce la bază iar poneii vor fi împușcați pentru
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]
-
se vor întoarce la bază iar poneii vor fi împușcați pentru carne. Apoi 12 oameni împărțiți în trei grupuri vor escalada ghețarul și vor începe traversarea platoului polar, folosind numai forțele proprii. Numai unul din aceste grupuri va continua spre pol; celelalte vor fi trimise înapoi la anumite latitudini. Componența ultimului grup polar va fi decisă de Scott în timpul călătoriei. Echipa cu cele două sănii motorizate (locotenentul Evans, Day, Lashly și Hooper) a plecat de la Capul Evans pe , scopul lor fiind
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]