9,149 matches
-
de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente de a investi în sănătatea populației ei, iar împărțirea puținelor resurse o face să le centreze pe ceea ce decidenții consideră urgent. În același timp, o societate bolnavă e mai puțin productivă, ceea ce este o stavilă în dezvoltarea economică și impune costuri ridicate pentru tratare, suportate tot de beneficiari, finalmente. O societate bolnavă poate costa bugetul mai mult prin consecințele pe termen lung decât rezolvarea unor probleme de sănătate în punctele-țintă în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
soluții, cel puțin la nivelul teoriei, mergând de la acceptarea inegalităților de orice tip - în virtutea libertăților și a drepturilor - până la urmărirea distribuirii egale a rezultatelor obținute. Între aceste extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul măsurilor practice ale guvernelor, aceste preocupări s-au tradus simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al țării-gazdă, excepție făcând segmentul restrâns al personalului de conducere. Pe de altă parte, în situațiile în care avansarea capitalului spre țări mai puțin dezvoltate se face prin fuzionări și achiziții nu are neapărat ca efect crearea unor noi capacități productive (Mkandawire, 2002). Aspecte controversate sunt legate și de libera circulație a forței de muncă. În etapa curentă a globalizării accentul nu cade pe liberalizarea acestui factor, dar este o provocare constantă pentru piețele naționale ale forței de muncă în țările
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de război) au forțat elita științifică și pe cea politică să le recunoască oficial și să le abordeze strategic. Teama că acești factori ar putea afecta ireversibil un segment tot mai larg de indivizi, împiedicând, astfel, participarea lor la procesul productiv, ceea ce, în timp, ar fi putut conduce la producerea unor conflicte sociale și nesusținere politică (în pofida extiderii libertăților în acest plan), a determinat guvernanții să includă aceste aspecte pe agendele de lucru și a dus la dezvoltarea statelor bunăstării. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individului pentru propria bunăstare. În apropierea anului 2000 erau larg promovate ca modalități de dobândire a bunăstării pe calea intervenției sociale măsurile active de combatere a șomajului, programele de tip workfare, prin care indivizilor li se solicita participarea la procesul productiv (în diferite forme) în schimbul sprijinului social și intervenția socială pe baza testării mijloacelor. Argumentul principal pentru suportul social bazat pe testarea mijloacelor este economia de resurse publice care rezultă din caracterul lor focalizat. Dacă segmente largi de populație sunt afectate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s'a înțeles ca într'un ceas de extremă încordare externă și internă pentru țară și când siguranța Statului era pusă într'un pericol excepțional de grav, să se transforme măsurile luate de guvern într-o afacere din cele mai productive. Ca cercetările ce se vor ordona de Dvs., să aducă rezultatul dorit, credem că este necesar a se lua în prealabil următoarele măsuri: Îndepărtarea pe timpul cercetărilor a șefilor de poliție actuali spre a nu influența asupra mersului acestora. Căci altfel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Valev "era fundamental greșită și nu era în spiritul politicii comuniste sovietice"1124. La două săptămîni după aceea, "Revista marxistă internațională" a publicat Declarația PMR, din 22 aprilie, fără comentarii 1125. Prima jumătate a anului 1964 a fost o perioadă productivă pentru Gheorghiu-Dej. Acesta încheiase un acord cu Statele Unite, care permitea României să cumpere utilaje industriale de care avea atîta nevoie. El separase, totodată, obiectivele economiei naționale a României de asocierile propuse de CAER. Și, în sfîrșit, prin Declarația din aprilie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără de pereche în România. Între timp, tratativele dintre Washington și Hanoi atinseseră o nouă amplitudine. Pe 29 septembrie 1967, la o cuvîntare ținută în San Antonio, Johnson a anunțat că americanii vor înceta bombardarea Vietnamului de Nord în schimbul unor "discuții productive". Cu alte cuvinte, dacă bombardamentele ar fi încetat, Hanoiul ar fi acceptat să nu tragă foloase militare din oprirea focului ? România consimți să transmită mesajul conducerii de la Hanoi. Imediat ce Bucureștiul a intrat în contact direct cu guvernul vietnamez, Harriman a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui din decembrie. Reprezentantul Departamentului de Stat și-a reafirmat sprijinul privind promisiunile făcute de președintele Ford la București, care recunoscuse "suveranitatea națională" a României și își exprimase dorința ca între cele două țări să se instituie "relații normale și productive"1795. Audierile aveau un scop. Ele îi dădeau lui Sonnenfeldt ocazia de a-și explica declarațiile și constituiau, implicit, o asigurare pentru Ceaușescu și Tito că Statele Unite nu intenționau să întrerupă relațiile cu Europa de Est. Cu toate acestea, audierile nu au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a "statului democrației muncitorești"2156. Această schimbare urmărea, în primul rînd, să asigure în continuare o poziție dominantă Partidului Comunist Român, dar și să le dea membrilor de partid un motiv în plus să muncească mai mult, să fie mai productivi și să sporească bogăția națională a țării. Într-un cuvînt, un stat al democrației muncitorești nu trebuia să aibă un deficit comercial. Eforturile lui Ceaușescu de a reduce importurile și de a extinde exporturile au fost suficient de mari pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ei cu totul lipsiți de moșie, au făcut rugăminte ca să le dea postelniceasa din părțile ce are în Geru” ca schimb, ceea ce cucoana acceptă cu atât mai ușor cu cât partea primită de ea era și mai întinsă, și mai productivă, și-i întregea stăpânirea de mai înainte. Pentru consătenii mei și pentru alți cititori găsesc necesar să explic cine erau oamenii indicați în act prin termenul niște răzeși, care stăpâneau partea de moșie „supt nume de Tămășeni” și acum, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Miron din satul Umbrărești. Fragmentul din textul tipărit se referă la cultura grâului după cum urmează: Am arat, am semănat, grâu mărunt de arnăut, grâu mărunt și grâu roșcat, cum Dumaezeu ni l-a dat. Cel inedit ne arată cât de productive erau lanurile noastre semănate cu grâu: Dumnealui (gazda) încălecară, Peste câmpuri îmi plecară Să vadă grâul de-i mare; Grâul cel mare - bătea murgul la spinare; Grâul cel mic - bătea murgul la oblânc adică era așa de înalt că ajungea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
parte. Punctul de pornire al distincției dintre preocupări și al optării pentru practicarea consecventă a unei anumite îndeletniciri a fost determinat, printre altele, de înclinațiile native ale indivizilor. Existența din cele mai vechi timpuri, de când putem vorbi de o activitate productivă umană, a meșteșugurilor și implicit a meșteșugarilor, se poate demonstra prin piese arheologice de vădit rafinament, cât și prin urmele de la locuințele de suprafață, ce vorbesc prin ele însele că nu puteau fi realizate decât de către cineva înzestrat cu disponibilități
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Pentru terenurile pe care se construiesc drumuri, în cazurile că acestea se luau de la persoane fizice particulare, se prevedeau despăgubiri substanțiale din partea statului „potrivit legii de expropriere”. Sumele erau destul de importante chiar și în situația că terenurile expropriate erau slab productive sau nefolosibile. Este cazul și cu șoseaua județeană Umbrărești-Condrea, al cărui traseu s-a stabilit pe stânjenii de moșie răzeșească ai primarului din acea vreme. Așa se și explică de ce șoseaua nu este în linie dreaptă, cum ar fi fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avantaje materiale și privilegii sociale în așa măsură încât să producă discrepanțe sub aspect social-economic. O foarte îndelungată vreme, societatea a avut drept trăsătura principală buna înțelegere și conlucrare între indivizi și între conducătorii lor, pentru organizarea și desfășurarea lucrărilor productive, în acțiunile de apărare din interior (justiție) și din exterior (militarii), satisfăcând deopotrivă interesele de grup și pe cele individuale. Astfel se și explică trăinicia și durata formei de organizare umană în obște teritorială și uniune de obști, cum a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că, în momentul de față, țiganii umbrăreșteni se găsesc în aceeași stare de viețuire precară și primitivă, dar fără ca această stare să-i deranjeze, să-i îngrijoreze și să-i determine a se îndemna și a se îndesa spre activități productive, singurele în măsură să le asigure bunăstarea, traiul cât de cât decent și un comportament civilizat. Aud frecvent vorbindu-se, citesc și în diferite lucrări, că țiganii au fost persecutați pe criteriul rasei lor și că, din acest motiv, au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va atrage după sine pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decurgeau din dreptul cutumiar, dar transformate, cu timpul în obligații și cote mai substanțiale, transferate stăpânilor individuali în schimbul unei sume de bani sau prin danie, prin care să-și asigure un protector cu putere juridică și militară. Pământul fără lucrători productivi pe el nu constituia o valoare în perioada înstrăinărilor pe bază de zapise și cărți domnești, înstrăinare ce viza, de fapt, modul de conducere și de ascultare, așa cum am arătat la locul potrivit. Astfel se explică, credem, de ce oamenii considerați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suprafața deservită de drumurile nou-construite. Suprafața ocupată temporar este formată din suprafața ocupată de taluzele drumurilor și depozitele de terasamente. Această suprafață este ocupată numai pe durata construcției drumului, urmând ca după terminarea execuției să fie împădurită, reintrând în circuitul productiv, și reprezintă 0,3% din suprafața deservită de drumurile nou-construite. Drum forestier colector - trafic variabil: - lățimea platformei drumurilor în aliniament: 3,50 m; - lățimea părții carosabile în aliniament: 2,50 m; - raza minimă de racordare în plan orizontal: 15 m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224950_a_226279]
-
energia electrică obținută din aceste sisteme ( HG nr. 443/2003 ). Finalizarea proiectului - dată efectuării ultimei plăti din fonduri publice către beneficiar. Fondul European de Dezvoltare Regională - Fondul Structural care sprijină regiunile mai puțin dezvoltate, prin finanțarea de investiții în sectorul productiv, infrastructura, educație, sănătate, dezvoltare locală și întreprinderi mici și mijlocii ( Regulamentul CE 1083/2006 ). Fondurile Structurale - instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice și sociale ( Regulamentul CE nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219246_a_220575]
-
temporar de la bugetul de stat pe perioada de indisponibilitate a fondurilor comunitare. Măsura 1.4. Pescuitul costier la scară mică Măsura 1.5. Compensații socioeconomice Total axa 1 - Măsuri de adaptare a flotei de pescuit comunitare Măsura 2.1. Investiții productive în acvacultură Măsura 2.2. Măsuri de acvamediu Măsura 2.3. Măsuri de sănătate publică Măsura 2.4. Măsuri de sănătate animală Măsura 2.5 . Pescuit în apele interioare Măsura 2.6. Investiții în procesare și marketing Măsura 3.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219607_a_220936]
-
sume alocate pe perioada de indisponibilitate a fondurilor externe/cheltuieli, altele decât cele eligibile, aferente FEP în sumă totală de ......... lei. Font 8* Măsura 1.4. Pescuitul costier la scară mică Măsura 1.5. Compensații socioeconomice Măsura 2.1. Investiții productive în acvacultură Măsura 2.2. Măsuri de acvamediu Măsura 2.3. Măsuri de sănătate publică Măsura 2.4. Măsuri de sănătate animală Măsura 2.5 . Pescuit în apele interioare Măsura 2.6. Investiții în procesare și marketing Măsura 3.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219607_a_220936]
-
socio-profesionale ale persoanelor private de libertate; ... b) schimbările intervenite în situația juridică a acestora pe timpul desfășurării procesului penal; ... c) comportamentul persoanelor private de libertate pe perioada executării pedepsei; ... d) participarea la activitățile de instruire școlară, formare profesională ori alte activități productive și de intervenție psihosocială; ... e) expirarea duratei pedepsei privative de libertate; ... f) împlinirea fracțiunilor de executat pentru analizarea situației în comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în ceea ce privește liberarea condiționată; ... g) împlinirea vârstei de 18 ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222160_a_223489]
-
de șeful structurii pentru aplicarea regimurilor, care au ca obiect conduita adoptată pe toată perioada deținerii, inclusiv cele privind existența unor abateri și sancțiuni disciplinare, starea medicală, participarea la cursuri de formare profesională sau instruire școlară și folosirea la activități productive, gradul de risc, măsurile de siguranță, de asigurare a ordinii și disciplinei aplicate persoanelor private de libertate pentru care se solicită transferul, precum și apartenența acestora la grupări de crimă organizată, criminale ori teroriste. Articolul 74 (1) Se stabilesc următoarele criterii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222160_a_223489]