8,986 matches
-
nu fac altceva, oriunde s-ar afla decât săfie crez unei tainice misiuni de a împărtăși celorlalți prin viața lor gânduri, sentimente, stări. Totul e să-i folosim și să-i înnobilăm pentru misiunile mari. Să nu linșăm talentul prin prostie și indiferență. Talentul Dumnezeule ce comoară! Actorii americani sunt ori supervedete, ori foarte buni profesioniști, ori frumoși; pentru că fiecare trebuie să-și găsească un loc de muncă și atunci când pentru un rol așteaptă sute de oameni totul devine mai dur
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unei perioade de lâncezeală generală după '89 și nu din cauza valorii teatrului, se încearcă impunerea unei teorii false și lipsite de sens, și anume că instituțiile culturale trebuie conduse de manageri, de oameni pricepuți în administrație și finanțe. O mare prostie, pentru că oriunde în lume managerii sunt supuși unui lider artistic, fie el Peter Brook, Antoine Vitez, Jon Jory sau Liviu Ciulei... Un lider artistic are un program și proiecte, pentru realizarea acestora el își formează o echipă. Managerul este executantul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spuneam cândva. În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se făptuiește, e tentație, vocație... Personajul fetei e nou în familia eroinelor mele. Inocența și viciul, candoarea și prostia, viețuiesc în această fată care mai are doar sufletul ca identitate... Ana singură spune în pridvorul bisericuței din Siliștea Snagovului, Ea, fata cucerită de trăirile Nastasiei Filipovna din Idiotul lui Dostoievski. Bântuită de amintiri întunecate și suferința diademă, împreună cu EL
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ni s-a dat. Esență înv]ț]turii sale a r]mas etica muncii, ins] nu a fost omis] nici semnificația unei vieți responsabile care trebuie tr]it] în veselie. Unele lucruri sunt mai bune decât altele: înțelepciunea este preferat] prostiei, decentă - indecentei, viața - morții, ins], cănd survine moartea, tot ceea ce omul a ales este lipsit de semnificație. Înv]ț]turile evreiești (Pilde) recunosc dou] clase de b]rbați: pe de o parte cei înțelepți care respect] legea divin], sunt buni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și înl]tur] evaluarea. În mod obișnuit, valoarea este atribuit] puterii, propriet]ții, genului masculin, laturii active, bun]voinței, înțelepciunii și clarit]ții. Lao Tzi ia în considerare și valorile opuse (supunerea, s]r]cia, feminitatea, pasivitatea, r]utatea și prostia). Pentru fiecare pereche de termeni opuși, textul încearc] s] motiveze renunțarea la opțiunea convențional]. Acest lucru este suficient pentru a demonstra c] denumirile nu asigur] o conduit] constant]. Dar oare ce urmeaz] dup] remarcarea inconsecventei conduitei sociale bazate pe denumiri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] nu avem nici un fel de obligații fâț] de cei care tr]iesc în alte zone ale lumii. Datorit] tehnologiei moderne, suntem aduși mult mai aproape unii fâț] de alții. Ins] el sau ea susține c] este o dovad] de prostie s] pretindem c] avem aceleași obligații, ar]tând c] odat] ce recunoaștem natură limitat] a tr]irilor noastre morale, probabil c] ne-ar fi mult mai bine s] nu recunoaștem c], atunci când vine vorba de ceilalți, atitudinea potrivit] const] adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
punem o ultim] întrebare: de ce o astfel de tez], ca cea discutat] anterior, pare neplauzibil] în mod intuitiv? De ce pare atât de ridicol - pentru mulți oameni - s] susții c] morală nu este decât o iluzie a genelor? De ce pare o prostie s] sugerezi c] afirmațiile de ordin moral se afl] la același nivel cu regula jocului de crichet potrivit c]reia un meci întrunește șase lovituri. (De fapt, nu se afl] chiar la același nivel, întrucât o regul] moral] ne este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de nici unul din cei intervievați. Sărbătorile noi, nespecifice, sunt ușor recunoscute și precizate: Haloween, Valentine's Day, Thanksgiving Day. Atitudinile față de ele variază de la: Există o infuzie de asemenea sărbători... eu am rețineri vizavi de ele" (S5) sau "Sunt niște prostii, sunt distracții de dragul distracției!!" (S13) observate mai degrabă la bărbați la "Sunt deschisă către ele, am împrumutat pentru că la noi nu există" (S16) sau "De ce să nu ne simțim bine?" (S10) observate mai degrabă la femei. Toți însă apreciază că
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
traumatizant: să frînez la poartă și să aștept. Nimeni. Intru, înaintez cu prudență. Nimeni. Doar un cotei vagabond, făcînd ceva pe burlanul prin care iese șuvoiu-nspumat. Cobor și urc treptele peronului. M-aștept să fiu întîmpinat de vreun pistolar, ceva. Prostii. N-apare nimeni. Intru. Somptuoasul hol, c-o imensă masă pe care așteaptă gustările unui breakfast. Pentru cine? Văd un pliant: conclav național de stomatologie. Cum? Aici? În... "casa de oaspeți"? se crucește eul meu traumatizat. Aud: da! aici! și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu-i căutăm "salvatori" în indivizii tarați genetic, dispuși s-o schimbe după mintea lor periculoasă. Bogăție și sărăcie, deșteptăciune și prostie, frumusețe și urîțenie polii între care omenirea își leagănă de milenii implacabila soartă. Resemnare? Nu. Să ne împăcăm cu gîndul că nu ne naștem egali. Că avem ce merităm. Revoluțiile puse în mișcare de indivizii tarați ai ultimului secol par
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-n stînga, le-a luat locul a doua zi, "reevaluarea" peliculei. Într-o liniște înțeleaptă. (Tocmai citisem fraza: violența se naște din violență și naște violență, iar perseverarea mea în repulsia din timpul filmului mi s-a părut, brusc, prostie.) Situarea calmă deasupra emoției mi-a oferit pe loc și satisfacția judecății. De unde cu cît se consuma filmul voiam să mă conving, tot mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o lecție de morală politică, ar fi nu știu cum..., dar una de estetică tot m-ar tenta: după jumătate de secol totalitar, a vota în continuare în favoarea comunismului, fie el și fardat social-democrat, mi se pare de prost gust. Nu atît prostia, cît prostul gust operează aici. Știu, ai să-mi spui că e la mijloc o chestiune de consecvență privind niște valori pe care comunismul, cel puțin teoretic, le-a avansat și care ți-au convenit (prin obîrșia ta, modestă, prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Nou Roman. Interviul pe care manierata Rodica Binder reușește, eroic, să-l ia mofluzului francez pentru România literară e presărat de agresivități lexicale greu de suportat: "este oricum o părere complet idioată"; "dar nu este o idee, este o prostie"; "am spus nu". Iar ca autoașezare infatuată în paradigmă: "Noul Roman poate fi acuzat de orice, numai de modestie nu (rîde)". Da, chiar așa. Dar mai bine nu aș fi citit acest revulsiv interviu, iar fanfaronada romancierului de-acum un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
crede că, odată și-odată, tot va arăta. Și mai e ceva. Esențial, probabil. Lumea largă ce-i invadează marea fereastră nu poate fi tratată oricum. Dacă tot recurge la invazie, aceasta măcar să primească replica pe măsură. Vulgaritatea, zgomotul, furia, prostia, impostura, pătrunse în acest spațiu al ordinii și rigorii să știe că află aici un inamic declarat. Care nu le arată pur și simplu ușa, ci invitate chiar, de ce nu, la un pahar de Cotnari să audă, mde!, și ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
începând din secolul al XVII-lea, boală care include multe stări patologice: oligofreniile, a căror existență și chiar incidență o reconstituim prin analogie (majoritatea cauzelor cunoscute astăzi existau, unele, cum sunt infecțiile și traumatismele obstetricale, fiind în trecut mai numeroase). prostia, care astăzi este identică cu oligofrenia, este o noțiune care și-a restrâns înțelesul. În sens arhaic, semnificația cuvântului era corelată, mai ales în Moldova, de situația socială. Celebrul răspuns din nuvela Alexandru Lăpușneanu: "Proști, proști, dar mulți", ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sens. În Neculce găsim următorul fragment menționat de Pompei Gh. Samarian: "mergând cu multă gloată din țară la Poartă, cu mulți boieri și mazili și curteni și cu ceilalți mai proști, și preoți și călugări..." etc. (Letopeiseți.) Abia mai târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte (slăbiciune de minte), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la un înțeles exclusiv social (prostimea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se pregătea turneul în Germania... Cu Othello..., mi-a spus că e posibilă înlocuirea noastră în spectacol... Așa că am recunoscut că n-am fost bolnav..., că nu mi-a plăcut rolul..., dar nu din punct de vedere politic..., ci... actoricesc... prostii...; ca recompensă, m-a asigurat că o să... potolească el cazul..., că o să mă mai caute... Și m-a mai căutat... Gh. P. unu: Și-atunci de ce n-am mai plecat în Germania?! Gh. P. doi: Mi-a spus că toată
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sau naiba știe pe unde-or fi..., cetățeni ai nicăierului..., cum spune poetul... (se ridică, privește spre miniscenă) Ei, și-a împlinit visul... visul său secret... să moară pe scenă... Nu pot să-mi iert că l-am chinuit cu prostiile astea de dosare...! L-am presat cu hîrtiile astea... și a spus ce nu voia să spună... (mai liniștit) Păcat! Era un actor foarte bun..., un mare actor... poate că nu atât de mare... ca mine... Gh. P. unu: Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
din cauza vocilor... Doctorul: Deci ați plecat ca să nu le mai auziți... Octav: Dimpotrivă, dom' doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De ignoranță, de fals, adică de toate mizeriile ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
plecat ca să nu le mai auziți... Octav: Dimpotrivă, dom' doctor... voiam să le aud, dar nu mai puteam... începuse să sufere de bruiaj... Doctorul: Aha! Și de cine... sau de ce anume erau bruiate...! Octav: De prostie, dom' doctor, de multă prostie, de lașitate, rîgîieli morale, dom' doctor, înțelegeți? De ignoranță, de fals, adică de toate mizeriile ce cresc pe lîngă casa omului. Înțelegeți, nu? Doctorul: Și... aici... în cort le auziți? Octav: Bine-nțeles... Doctorul: Și le auziți mai bine... mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
înainte? Octav: (fără umor ar fi greu) Mona, crezi că există vreo mănăstire care ar putea s-o ajute? Marieta: (în afară) Ce mănăstire... care mănăstire?! Octav: ...Mamă, n-ai vrea să te duci la mănăstire...? Marieta: Auzi, tu lasă prostiile astea... și să nu mă trimiți tu pe mine la nici o mănăstire...! Octav: E limpede că nu se va duce niciodată... Și, dacă s-ar duce, nu i-ar folosi la nimic... Bine, mama, hai s-o luăm de la capăt
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
te iartă. Ei bine, dacă mă gîndesc bine, singura mea opinie fermă este că n-am nici o opinie fermă. Mona: (oarecum dezamăgită) Hm!, cineva a fost condamnat al moarte pentru un asemenea răspuns... Octav: Istoria e plină de samavolnicii... de prostie și sălbăticii... Mona: Totuși răspunsul tău e numai un joc de cuvinte încrucișate... Octav: Ai dreptate... de fapt e un joc de dureri... de bîlbîieli... de convingeri încrucișate... și nu știu cum să rezolv jocul... nici pe orizontală... nici pe verticală... De
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
faptă nu... știți că eu nu fac... că nu pot... În gînd... numai în gînd am greșit... Securistul: Mai bine greșeai cu fapta... Deci? Costache: Iar m-am întrebat... în legătură cu libertatea... cu egalitatea... cu binele... cu răul... morala... Securistul: Aceleași prostii, aceleași bazaconii! Și ce răspunsuri ți-ai dat? Costache: Nu prea... mă scuzați... de exemplu egalitatea... Securistul: Ei? Costache: ...Nu este egalitate... Securistul: Cum nu este egalitate?! Păi nu sîntem cu toții egali? Nu ne spunem, de jos și pînă sus
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Am venit noi prea dimineață. Marieta: Dimineață la zece?! Costache: Păi nu-l știi? Eu am venit de gura ta... dar nu sînt sigur că am făcut bine. Marieta: Parcă ai fost vreodată sigur de ceva...! Costache: Ai mai spus prostia asta de atîtea ori... Marieta: Și! Degeaba! N-ai știut niciodată ce vrei. Costache: Tu ai știut? Marieta: Păi spune și mie ce-a însemnat prostia aia cu ieșitul repede la pensie după revoluție?! Și m-ai pus și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
făcut bine. Marieta: Parcă ai fost vreodată sigur de ceva...! Costache: Ai mai spus prostia asta de atîtea ori... Marieta: Și! Degeaba! N-ai știut niciodată ce vrei. Costache: Tu ai știut? Marieta: Păi spune și mie ce-a însemnat prostia aia cu ieșitul repede la pensie după revoluție?! Și m-ai pus și pe mine să ies. De parcă fusesem cine știe ce barosani de comuniști! Alții au rămas liniștiți pe locurile lor... Ba s-au dus și mai sus... Și noi? Parcă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]