8,957 matches
-
„”, denumită și „: A Tale In Imitation of the German”, a fost prima povestire tipărită a poetului și prozatorului american Edgar Allan Poe. Lucrarea a fost publicată pentru prima dată în 1832, în paginile revistei "Saturday Courier" din Philadelphia. Povestirea se referă la tânărul Frederick, ultimul descendent al familiei Metzengerstein care se afla într-o vrăjmășie îndelungată cu familia
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
(n. 18 octombrie 1936 - d. 26 septembrie 2004, București) a fost un scriitor român, prozator, publicist și ofițer de marină. A absolvit în 1954 Liceul de marină din Galați. A fost licențiat al Facultății de limbă și literatura română (1962) și doctor în Filologie (1988) cu o lucrare originală despre motivul călătoriei în literatura fantastică
Ion Aramă () [Corola-website/Science/324669_a_325998]
-
(n. 4 iunie 1938, Ploiești, România) este un dramaturg, poet, prozator, jurnalist și specialist în administrația publică român, fiind unul dintre cei mai prolifici dramaturgi în viață din generația optzecistă. A publicat 25 de cărți - teatru, poezie și proză, 25 comedii din care i s-au jucat 10. Născut la 4
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
urmărit peste tot. Profitând de un moment de neatenție al celor doi, individul le pune cătușele, dezvăluind că este ofițer de miliție. La volanul mașinii se afla blonda pe care Temistocle o curta intens. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Ion Băieșu, în colaborare cu regizorul Geo Saizescu. Ion Băieșu era autorul cupletului umoristic cu "Tanța și Costel" (1967), în care rolurile celor doi protagoniști au fost interpretate de Coca Andronescu și Octavian Cotescu. El a pornit de la modelul abordării
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
(n. 11 aprilie 1898, București - d. 23 octombrie 1982, București) a fost un prozator, traducător, dramaturg și cronicar dramatic român. A fost fiul generalului Dumitru Ștefănescu și al soției acestuia, Vasikca, născută Scărlătescu. După ce a absolvit, în 1917, liceul „Gheorghe Lăzar" din București, a urmat, o vreme, studii juridice, la care a renunțat pentru
Mircea Ștefănescu () [Corola-website/Science/322654_a_323983]
-
informații „verificabile” (locuri, case, străzi, palate, modul de a se îmbracă, de a petrece, organizarea curții domnești etc.) nu permite plasarea cărții în zona basmului: și lirismul, dar și apelul la procedeele povestirii fantastice fac parte din recuzita stilistica a prozatorului...”
Princepele () [Corola-website/Science/322716_a_324045]
-
Vinea, Constantin Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Augustin Doinaș, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nina Cassian, Romulus Vulpescu, Emil Botta, Gellu Naum, Ion Caraion, Grigore Sălceanu, Virgil Teodorescu,Nicolae Motoc,Sorin Rosca, Iulia Pană, Mugur Grosu, George Vasilievici, Dan Mihuț etc 4. Prozatori: Pavel Chihaia, George Bălăiță, Fănuș Neagu, Mircea Horia Simionescu, Radu Tudoran, Augustin Buzura, Alexandru Paleologu, Petre Popescu, Nicolae Breban, Eugen Lumezianu,Constantin Novac, Florin Șlapac, Dan Perșa, Ștefan Caraman etc.
Revista Tomis () [Corola-website/Science/322202_a_323531]
-
este poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru PEN-Club, membru al Uniunii Ziariștilor din România, membru al Uniunii Internaționale a Ziariștilor. Cetățean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca. , fiu de țărani, s-a născut la 1 mai 1933 în comuna Răchitova, județul
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
(pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg) (în rusă: Илья Арнольдович Файнзильберг, în ucraineană: Ієхієл-Лейб Арно́льдович Файнзільберг; n. 15 octombrie [] 1897, Odesa - d. 13 aprilie 1937, Moscova) a fost un prozator rus. Împreună cu Evgheni Petrovici Kataev (care semna sub pseudonimul de Evgheni Petrov), fratele scriitorului Valentin Kataev, a scris romane satirice în manieră picarescă ridiculizând credulitatea unora sau pretențiile și suficiența funcționarilor. s-a născut în anul 1897, la Odessa, Imperiul
Ilia Ilf () [Corola-website/Science/322271_a_323600]
-
(n. 1949, com. Roșiori, jud. Brăila) este un jurnalist român (1) cu preocupări literare și de natură etno-istorică (2) (3) (4) (5) (6) (8)(9). A mai fost caracterizat ca fiind ,etnolog, prozator,istoric cu studii de dacologie ce conturează perspective noi" (10) Activitatea de jurnalist : Între anii 1976 -1989 a fost redactor angajat al ziarului ,Delta" Tulcea - organul de presa al comitetului județean P.C.R. În anul 1990 a înființat și condus gazeta
Gheorghe Șeitan () [Corola-website/Science/329698_a_331027]
-
(n. 27 iulie 1949, Cătina, jud.Cluj) este un poet și prozator român. A terminat Facultatea de Filologie. Părinții lui, Dămăcuș Grigore și Dămăcuș Anisia au fost țărani. A studiat la școala generală din Cătina, apoi la Liceul Sărmașu, 1966-67, apoi a terminat Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, 1974: Este
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
(n. 29 iunie 1930, Borzęcin, Polonia - d. 15 august 2013, Nice, Franța) a fost un dramaturg și prozator polonez, autor de povestiri satirice și de piese de teatru cu tematică filosofică, politică și psihologică. Creațiile sale sunt asociate cu teatrul absurd. Este absolvent al Liceului Teoretic „Bartłomiej Nowodworski” din Cracovia. S-a alăturat Partidului Muncitoresc Unit Polonez (PMUP
Sławomir Mrożek () [Corola-website/Science/328108_a_329437]
-
(n. 8 ianuarie 1884, Strîi, Galiția, Imperiul Austriac — d. 31 iulie 1953, Zakopane, Polonia) a fost un prozator, poet, jurnalist, critic de teatru, publicist și membru al Academiei Polone de Literatură. S-a născut pe 8 ianuarie 1884 în Stryj, fiind unicul fiu al lui Edward Makuszyński și al Juliei din Ogonowski. Tatăl său a fost colonel în
Kornel Makuszyński () [Corola-website/Science/328123_a_329452]
-
contribuie la ridicarea agriculturii. La finalul filmului, inginerul agronom se căsătorește cu Silvia, iar Praxiteea se întoarce la oraș. Medicul Ovidiu îi promite ziaristei că o să-i scrie și o să o viziteze la oraș. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Petre Sălcudeanu, ca o continuare a filmului "Toamna bobocilor" (1975) din care a preluat personaje și situații. Scenaristul avea „o anumită înclinație către lumea satului” (după cum a afirmat Draga Olteanu-Matei) și a intenționat să realizeze patru filme care să urmărească
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
este un film românesc din 1969, regizat de Gheorghe Vitanidis după un scenariu scris de prozatorul Nicolae Breban. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Irina Petrescu, Iurie Darie, Virgil Ogășanu, Ioana Bulcă, Horea Popescu și Zizi Șerban. Filmul are structura unui flash-back, în care un doctor orgolios îi povestește unui medic mai tânăr, care-l
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
o părăsească. Medicul afirmă că nu vrea să o mai caute pe fosta lui iubită (care a fost singura lui slăbiciune într-o viață trăită cu luciditate) și-l abandonează în drum pe Nicola. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Nicolae Breban, care a debutat astfel ca scenarist. Autorul a susținut că a scris scenariul în 1966. Scenariul urmărea să nuanțeze o „iubire imposibilă” dintre un medic și o asistentă medicală. Filmul a fost produs de Studioul 3 al Casei
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
(n. 21 august 1927, Sculeni, județul Iași - d. 4 octombrie 2016, București) a fost un prozator și dramaturg român. A scris romane polițiste și dramaturgie. A lucrat mai bine de 20 de ani în Radio. Membru titular în Uniunea Scriitorilor din România începând din anul 1970. Fiul lui Constantin și Olimpia Ochinciuc, s-a născut în
Ion Ochinciuc () [Corola-website/Science/328361_a_329690]
-
Cei doi tineri încep să petreacă cât mai mult timp împreună, iar tânărul o cere în căsătorie pe profesoară. Filmul se încheie cu masa luată împreună de cei doi tineri cu familia lui Ionuț. Scenariul filmului a fost scris de prozatorul Petre Sălcudeanu, ca o continuare a filmului "Toamnă bobocilor" (1975) din care a preluat personaje și situații. Scenaristul avea „o anumita înclinație către lumea satului” (după cum a afirmat Dragă Olteanu-Matei) și a intenționat să realizeze patru filme care să urmărească
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Ochi de urs" este "„un film polemic, o replică la modalitatea «descriptivă», evidentă în mai toate peliculele inspirate din opera ilustrului prozator moldovean. Ochi de urs este o încercare, nu lipsită de reușite (portretistice, psihologice, de atmosferă), de a pătrunde în universul mitic al pădurii românești”". Stere Gulea a apelat la interpreți în mare parte noi: Dragoș Pâslaru, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
este un film românesc din 1976, regizat de Mihai Constantinescu după scenariul prozatorului Octav Pancu-Iași. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Radu Beligan, Toma Caragiu, Valeria Gagialov, Micaela Caracaș, Colea Răutu și George Constantin. Subiectul filmului îl reprezintă primirea unui buchet de flori de către un medic egoist și insensibil și încercarea nereușită
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
circulat o perioadă în folclorul orășenesc bucureștean, despre întâlnirea unui bărbat cu două bătrâne despre care află, la scurtă vreme după ce se desparte de ele, că muriseră și fuseseră îngropate de mult timp. Această legendă a fost repovestită și de prozatorul Dumitru Radu Popescu. Nuvela fantastică „” a fost scrisă la Paris în decembrie 1952, după cum menționează însuși autorul la sfârșitul scrierii<ref name="Ștefănescu 1/2003">Alex. Ștefănescu, „La o nouă lectură: Mircea Eliade”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 1
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Academicianul Eugen Simion considera „Fata căpitanului” ca fiind o povestire admirabilă, situând-o în linia fantasticului folcloric, dezvoltat de autor mai întâi în nuvela "Domnișoara Christina
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
Într-un studiu vast consacrat lui Eliade, profesorul israelian Moshe Idel scria că nuvela „scurtă și destul de enigmatică” „Podul” conține o reflecție interesantă și de o lungime considerabilă cu privire la camuflarea sacrului în cotidian, ce clarifică originile acestei teorii pe care prozatorul o considera cheia de boltă a tuturor scrierilor sale de maturitate. Textul metafizic și enigmatic al nuvelei ar oferi astfel accesul către sacralitate prin cultură, adâncind conceptul de coincidentia oppositorum și transfigurând creator momentul istoric. Filologul Mihai Gheorghiu afirma că
Podul (nuvelă) () [Corola-website/Science/327228_a_328557]
-
(n. 25 ianuarie 1910, Płock - d. 6 septembrie 1988, Londra) a fost un artist avangardist, prozator, poet, eseist, filosof, regizor și compozitor, creator al conceptului de poezie semantica. Scria în trei limbi: polona, franceza și engleză. S-a născut în Płock, într-o familie de medici (tatăl lui a fost Mieczysław Themerson, unul dintre colaboratorii lui
Stefan Themerson () [Corola-website/Science/330719_a_332048]
-
Alexandru Cosmescu (n. 24 mai 1922, Vorniceni, județul Lăpușna, România, azi în raionul Strășeni, Republica Moldova - d. 29 septembrie 1989, Chișinău) a fost un antologist, dramaturg, poet, prozator, redactor de carte, scriitor, traducător și ziarist român basarabean, membru al Uniunii Scriitorilor din (Republica) Moldova. Alexandru Cosmescu s-a născut la 24 mai 1922 în comuna Vorniceni, județul interbelic Lăpușna, România, astăzi în raionul Strășeni, Republica Moldova (după unele surse
Alexandru Cosmescu (jurnalist) () [Corola-website/Science/330210_a_331539]