8,910 matches
-
clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în special pe cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depășește 80 % din producția anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile puternic degradate se obține o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
cele degradate, după prima recoltare, care în unele cazuri depășește 80 % din producția anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile puternic degradate se obține o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
producția anuală, plantele otăvesc greu ceea ce face ca să se obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile puternic degradate se obține o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
obțină un număr mic de recolte pe an și slabe cantitativ. Pe pajiștile puternic degradate se obține o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
obține o singură recoltă în cursul anului, iar în cazul altor pajiști două sau trei recolte, dar cu ponderea cea mai mare la prima recoltă. Administrarea îngrășămintelor duce la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ ���supune condiției de a nu se depăși doza de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
10 Exemplu de Plan de Fertilizare PLAN DE FERTILIZARE - ARABIL * Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol batigleic; Rezerva de N mineral;
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
Tarlaua Producția secundară; TIPUL DE SOL P 1 │ALUVIOSOL COLUVIC MEZOGLEIC Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; Producția secundară; Rezerva de N mineral; Ferma, exploatația agricolă, proprietar │JUGĂNARU ȘT. GHEORGHE Tarlaua Recolta principală scontată; kg/ha │8000 + 4000 Producția secundară; TIPUL DE SOL P 2 │Eutricambosol batigleic; Rezerva de N mineral;
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268930_a_270259]
-
Vită Mare din │ │ │punctul de vedere al volumului dejecțiilor - tabel preluat din ghidul: Standarde de fermă» Tabel 6.4.4.1 Condițiile recomandate pentru o compostare activă Tabelul 7.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea │ │ │recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de│ │ │recoltă secundară) Tabel 7.2.1 Greutatea standard, numărul de zile de creștere, cantitatea totală anuală de azot │ │ │excretată de un animal corespunzătoare diferitelor tipuri de animale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
volumului dejecțiilor - tabel preluat din ghidul: Standarde de fermă» Tabel 6.4.4.1 Condițiile recomandate pentru o compostare activă Tabelul 7.1 Consumurile (exporturile) medii de elemente nutritive din sol pentru formarea │ │ │recoltelor (kg de elemente nutritive/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de│ │ │recoltă secundară) Tabel 7.2.1 Greutatea standard, numărul de zile de creștere, cantitatea totală anuală de azot │ │ │excretată de un animal corespunzătoare diferitelor tipuri de animale și sisteme de creștere Tabel 7.2.2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
sau microelemente aplicate extraradicular în cantități de ordinul kg de substanță activă/ha. *Font 8* Dacă îngrășămintele nu sunt folosite corespunzător, ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
în cantități și proporții adecvate; ● Mecanismele implicării și participării nutrienților în procesele fiziologice din plante sunt aceleași, indiferent de proveniența acestora (din surse naturale sau din îngrășăminte minerale); Cerințele cantitative de nutrienți minerali variază cu natura culturii, rezerva din sol, recolta scontată și condițiile climatice; ● Solul este principala sursă de apă și de nutrienți pentru plante; Capacitatea solului de a furniza nutrienții necesari plantelor variază în funcție de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate; Nivelul de fertilitate al unui sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
ambiant; ● Conservarea și ameliorarea fertilității unui sol și crearea unor condiții adecvate de nutriție minerală se asigură mult mai bine printr-o fertilizare rațională, într-un sistem de rotație a culturilor; ● Aplicarea de îngrășăminte pentru compensarea exportului de nutrienți în recolte și a altor pierderi ce țin de dinamica naturală a solurilor este o necesitate obiectivă pentru conservarea fertilității acestuia și a capacității lui productive; Îngrășămintele au o eficiență agronomică ridicată și un impact redus asupra mediului atunci când sunt aplicate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
nitrați); ● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului; Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte mari prin optimizarea condițiilor de vegetație, determină și o creștere a utilizării productive a nutrienților din toate sursele, prevenind sau diminuând în acest fel disiparea nutrienților în mediu. O practică de fertilizare rațională presupune procurarea și însușirea unor informații tehnico-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
determinate de creșterea consumului de substanțe nutritive în timpul fazelor de dezvoltare intensivă a plantelor (vârfurile de sarcină), condițiilor nefavorabile determinate de temperatură sau factori tehnologici, agrofond. În acest context, compoziția fertilizantului este determinantă în realizarea parametrilor cantitativi și calitativi ai recoltei, în special în cazul culturilor intensive de câmp, în sere și solarii. Utilizarea îngrășămintelor extraradiculare ca procedeu de fertilizare în agricultura modernă, constituie și o posibilă metodă de dezvoltare a agriculturii ecologice, datorită cantităților foarte mici de substanță activă aplicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
nutrient în sol și a ușurinței cu care se poate pierde sub formă de nitrați prin antrenare cu apele de infiltrație și cu scurgerile de suprafață. Necesitățile de azot variază considerabil la diferite culturi, iar în cadrul aceleiași culturi, cu nivelul recoltei posibil de realizat într-o anumită conjunctură de factori pedoclimatici și tehnologici. Capacitatea de producție a unei culturi, determinată genetic, poate fi atinsă numai în condiții ideale, când prin factorii menționați mai sus sunt realizate condiții optime de creștere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de azot pentru formarea unei recolte scontate, trebuie ajustate cu cantitatea de azot mineral pe care solul o poate disponibiliza pe durata ciclului vegetativ și cu alte aporturi (din precipitații, din apa de irigație, din resturi vegetale încorporate în sol, din fixare biologică) și pierderi de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
imobilizare biologică, ș.a.). Aceste corecții pot fi făcute cu ajutorul următoarei relații: DN = N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)] în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
N(c) - [N(s) + N(a) + N(b) + N(r)] + [N(i) + N(g) + N(l)] în care: DN este doza de azot din îngrășământ (organic + mineral) pentru recolta scontată, în kg/ha; N(c) este necesarul de azot pentru recolta scontată, în kg/ha; N(s) este azotul disponibilizat de sol în cursul perioadei de vegetație, în kg/ha; N(a) este azotul provenit din apa de irigație și din atmosferă (pulberi, precipitații), în kg/ha; N(b) este azotul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
baza acestei relații au un caracter estimativ, datorită complexității fenomenelor care controlează parametrii respectivi așa cum rezultă din cele ce urmează. Necesarul de azot al culturii [N(c)] Necesarul de azot ale culturii se pot estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 7.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleași specii existând diferențe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
al culturii [N(c)] Necesarul de azot ale culturii se pot estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 7.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleași specii existând diferențe între soiuri și hibrizi. Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi│ 6.5 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi │26.0 Struguri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
azot ale culturii se pot estima din exportul de azot în recolta scontată. În tabelul 7.1 sunt prezentate consumurile medii specifice de azot pentru principalele culturi din România (kg de N/tona de recoltă principală și cantitatea corespunzătoare de recoltă secundară). Cifrele au o valoare aproximativă, în cadrul aceleași specii existând diferențe între soiuri și hibrizi. Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi│ 6.5 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi │26.0 Struguri de vin *) în cea mai mare parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
și hibrizi. Trifoi roșu masă verde la începutul înfloririi│ 6.5 Fân de trifoi roșu începutul înfloririi │26.0 Struguri de vin *) în cea mai mare parte provine din simbioza cu microorganismele fixatoare de azot ────────── La estimarea producției planificate a recoltelor trebuie luate în considerare și caracteristicile climatice ale locului (în special regimul termic și al precipitațiilor, inclusiv distribuirea anuală a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol și în mod special în mineralizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
a acestora), având în vedere că acestea sunt determinante în dinamica elementelor fertilizante în sol și în mod special în mineralizarea materiei organice și în deplasarea nutrienților în profilul solului, sub zona de înrădăcinare. Fixarea obiectivelor privind producția planificată a recoltelor pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilități, (de preferință prin una din primele două): ● pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condițiile pedoclimatice specifice exploata��iei agricole; ● pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
ferme se poate face, în mod realist, prin una din următoarele posibilități, (de preferință prin una din primele două): ● pe baza notelor de bonitare furnizate de organisme specializate pentru condițiile pedoclimatice specifice exploata��iei agricole; ● pe baza producției medii a recoltelor obținute în stațiunea agricolă de cercetare specifică zonei; ● pe baza evaluărilor producției medii obținute în fermă pe un număr de ani (de regulă cinci) cu eliminarea celor cu producții extreme (respectiv anul cu producția cea mai mare și anul cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]
-
organice și minerale ș.a. ● Se stabilește asolamentul și amplasarea acestuia în teren; în cadrul fiecărui asolament fertilizarea urmează să fie dirijată în funcție de natura culturii și potențialul de producție al acesteia și respectiv, specificul pedoclimatic al locului; Se estimează producția planificată a recoltelor în funcție de caracteristicile pedoclimatice locale. Fixarea obiectivelor privind recoltele planificate pentru culturile din cadrul unei ferme se poate face în mod realist prin una dintre următoarele posibilități, de preferință prin una din primele două: - pe baza notelor de bonitare; - pe baza producției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269048_a_270377]