11,435 matches
-
mare parte e turnată în tiparul romanului de senzație, al romanului-foileton. Abia după război scrisul lui D., mai puțin grăbit, arată un progres. Dacă Drăceasca schimbare de piele atacă un subiect psihologic - o radicală metamorfoză comportamentală - ce depășește puterile autorului, relevând pe alocuri și un limbaj inadecvat, în schimb celelalte două romane, mizând mai mult pe latura socială, izbutesc să atingă un nivel onorabil. Asfințit de oameni constituie de fapt o versiune nouă a lui Vanghele Zioni Cațaonul, din care s-
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
pionierat în domeniu. După două decenii, revine cu o nouă ediție, îmbogățită cu trei sute de articole, intitulată Dicționarul etnologilor români (I-III, 1998-2001). Printr-o documentare temeinică, cu o remarcabilă putere de sinteză și ascuțită percepție a trăsăturilor definitorii, autorul relevă concis și edificator profilul fiecărui folclorist român. Dicționarul se definește, în bună măsură, și ca o lucrare de istorie literară, prezentând medalioane de scriitori precum I. Agârbiceanu, V. Alecsandri, Gh. Asachi, N. Bălcescu, Lucian Blaga, Ion Breazu, D. Cantemir, G.
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
însă într-o polemică dură cu Titu Maiorescu și gruparea junimistă, dispută reluată peste două decenii și din care a ieșit categoric înfrânt. Principalele sale studii, adunate în volumul Cercetări literare (1887), sunt dedicate creației lui I. Budai-Deleanu ( D. a relevat, primul, valoarea Țiganiadei), lui Andrei Mureșanu, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri. Analizele, deși emise pe un ton savant, sunt rudimentare și suferă de dogmatism estetic, dar au meritul de a fi primele exegeze amănunțite, monografice - urmărind „ideile” și „forma
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
moderne - europene, În special - care să reușească să se compare prin transparență, profesionalism și eficiență cu cele ale țărilor mai dezvoltate ale Uniunii Europene. Măsuri ale acestor eforturi, fiind și cele mai importante din punct de vedere politic, au fost relevate În special de rapoartele de țară ale Comisiei Europene sau de cele ale Băncii Mondiale, principalii finanțatori ai reformelor românești. Numeroși consultanți au fost plasați În instituțiile administrației publice românești, cu sarcina de a asista eforturile de reformă, identificând soluții
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
persoanele intervievate au declarat că ar fi dispuse să plătească lunar o sumă unei companii de asigurări medicale, În sistem privat, pentru a nu mai plăti informal bani la medic. Pentru cei care au declarat și o sumă, se poate releva o medie de aproximativ 200000 de lei lunar. Aceasta Înseamnă o valoare de circa 2,4 milioane de lei anual, ceea ce reprezintă mai mult decât trei vizite la policlinică și 450000 de lei pe vizită. Cu alte cuvinte, În acest
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alți actori implicați, spre agenții guvernamentale etc.), diferențele naționale/locale În ceea ce privește instrumentele politicilor având ca variabilă nivelul intervenției statului: voluntare (intervenția scăzută), mixte (intervenția medie) sau obligatorii (intervenția ridicată). Datorită tuturor acestor factori contextuali, politicile implementate la nivelul țărilor ONU relevă rezultate diferite, ceea ce face ca formularea În continuare a unor noi obiective strategice să se confrunte cu cel puțin două situații: fie politica nu creează feedback instituțional, În sensul că nu reușește să mobilizeze actorii și statul În jurul ei pentru
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Fălticeni, extinde cercetarea urmărind destine ale unor personalități ca Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Artur Gorovei, Virgil Tempeanu, Aurel George Stino, Nicolae Labiș ș.a. Edițiile Simion Florea Marian și corespondenții săi (1991) și Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (1997) relevă, pe de o parte, universul preocupărilor etnologului bucovinean și, pe de alta, prețuirea de care s-a bucurat din partea a numeroși contemporani ai săi. SCRIERI: Știința în Bucovina. Ghid biobibliografic (în colaborare), II-III, Suceava, 1983-1984; Pagini bucovinene (1982-1986). Indice bibliografic
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
interni și auditorii externi pentru a oferi Consiliului de administrație acea asigurare suplimentară pe care o așteaptă cu privire la caracterul adecvat și eficacitatea contabilității, raportării financiare și controlului intern al organizației. Raportul Bursei de Valori din New York, emis în februarie 1999, relevă necesitatea ca membrii comitetului de audit să fie independenți și să aibă anumite calități privind recunoașterea importanței responsabilităților lor, cunoașterea limbajului financiar și devotamentul față de îndeplinirea acestor responsabilități. De asemenea, relațiile comitetului de audit și comunicarea cu auditorii externi, auditorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pământului și al istoriei, exponent al unei generații pline de energie creatoare, D. cultivă prozodia clasică, dar nu-i rămâne permanent vasal, căci, depășind-o, dovedește disponibilități poetice multiple. Remarcat de G. Călinescu în anii de început, poetul bucovinean se relevă ca un îndrăgostit de natură, cu o certă vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții, Cernăuți, 1936; Suflete în azur, București, 1940; Vatra cu stele, Cernăuți, 1942; Însemnele anilor, pref. George Muntean, Timișoara, 1973; Neodihna cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere bibliografice: Călinescu
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
Alecsandri și D. Bolintineanu. Afișează o pasiune aparte pentru Byron și poezia lui, afinitate pe care și-o motivează printr-o legătură de sânge, înrudire fantezistă, ridiculizată de contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis (1865), Poezii noue (I, 1873), Nostalgia (1885) relevă un autor inegal, cu pâlpâiri de poezie bună, departe însă de ceea ce prevestiseră la debut D. Bolintineanu, Gh. Sion și G. Crețeanu. G. scrie versuri patriotice emfatice, prolixe, compune lungi balade istorice ori fantastice, legende de factură populară. Era, de
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
dezvoltat ulterior În semiotică și Îndatorat structuralismului straussian (pe care Todorov Îl ignora În epocă) era unul dintre militanții marxiști marcanți. Or, se pare că și studiul tehnic a literaturii, subîntins de o idee a literaturii ca producție - știm astăzi - relevă de o abordare marxistă, mai subtilă Într-o primă fază decît ceea ce preluase realismul socialist impus și practicat În țările Blocului comunist. Nu trebuie confundat vulgata marxistă din comunismul triumfător al Estului cu marxismele care puteau fi gîndite Într-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ce vrea să studieze. Todorov răspunde: stilul și teoriile literare. Iar Aymard Îi răspunde că nu se pot studia stilul și teoriile literare În general, ci numai legate de un domeniu lingvistic național. În raport cu această limitare, studierea literaturii În general relevă de o perspectivă internaționalistă, de tipul „literaturi din toate țările, uniți-vă!” sub stindardul teoriilor formaliste. Chiar și așa, Însă, sub acest alibi internaționalist, fiecare teoretician va Încerca să promoveze autori conaționali sau măcar foarte apropiați cultural. Barthes n-a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cea din Lire de exemplu - sau foarte bune, dar, În orice caz, foarte multe. În Critique (imediat după apariție), Pierre Varrod nu se sfiește să vorbească pe mai bine de douzeci de pagini despre un triptic romanesc, desăvîrșit cu Plateforme, relevînd Însă și marile erori de perspectivă ale scriitorului. Alte nume Însă, unele celebre, ca Alain Besanșon, Claude Imbert, Fernando Arrabal, Alain Finkielkraut, Monique Canto Sperber sau Dominique Noguez, alturi de critici germani, spanioli sau americani, simt nevoia să publice texte
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai semnat articole și cronici muzicale în periodice de specialitate. În 1977 emigrează, stabilindu-se la Paris. Prezumțiozitatea tânărului C., care afișa atitudini de rege exilat chiar și în fața lui E. Lovinescu, era prea puțin justificată. Încercările juvenile din Efluvii relevă îndemânare în versificație și un limbaj imagistic mai mult de factură simbolistă, dar reminiscențele din lirica lui Camil Baltazar, a lui Ion Vinea ori a lui Ion Barbu sunt numeroase, iar alunecarea în retorism frapează pe alocuri. Ulterior, deși polemizează
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
evident de cosmologia organicistă extatic-hipnotică a lui Eminescu și, mai ales, de Lucian Blaga, dar și de stilistica suprarealistă a fluenței somnambulice sau a peisajului antropomorf, în care părul iubitei șerpuiește printre arterele îndrăgostitului și ierburile oceanului. Dar poetul își relevă de la început filtrul personal de percepție, precum în alegoria morții ca o maree domestică, recurentă în poeme până târziu: „Va veni acea ultimă zi, eu am s-o aud/ urcând prin pământ înăuntrul copacilor și/ acestor obiecte care zac împrăștiate
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
esență efectele se obțin programatic, prin repetiții verbale, în special substantivale ori adjectivale, mai totdeauna în serii triale, scenariile bazându-se pe suprapuneri de tonuri înalte, din același registru semantic. Titanismul, tendința inepuizabil augmentativă, fervoarea structurală (aceasta e „neastâmpăr iscoditor”) relevă un voluntarism perpetuu, lipsit de orice trufie, vizând cauze ale nației. Polivalent și contradictoriu, nici o formulă totalizantă nu-l cuprinde. Cu mai mult patos social-istoric decât Coșbuc și Goga, de un energetism whitmanian foarte prizat în epocă, rapsod și novator
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
dar cu un sistem de valori umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului, al vânătorului de
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
maximă acuitate momentul de frângere a unui echilibru ce nu-și dovedise până atunci prin nimic fragilitatea. Meritul scriitoarei este acela de a sintetiza, în doar câteva pagini, existența unui personaj, cu toate dramele, nostalgiile și ratările lui, de a releva tragedia unui destin, mascată, de cele mai multe ori, sub aparențe calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a smulge vălul pentru a ajunge la fața nevăzută, ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
unui remarcabil eseu, de fapt un „portret de romancier”, dedicat Hortensiei Papadat-Bengescu (1976), unde pornește de la premisa că, în cazul unui mare creator, operele de început și cele de crepuscul includ un jurnal de creație ce-l dezvăluie pe autor, relevându-i atât însușirile de excepție, cât și slăbiciunile. SCRIERI: Capriciu la plecarea fratelui iubit, București, 1968; Dulce Brigitte, București, 1969; Nu ucideți femeile, București, 1970; Castelul vrăjitoarelor, București, 1972; Așteptare, București, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1976; Tutun de Macedonia, București
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
eseul contestatar de celebrități literare al lui Eugen Ionescu. În primul caz e respins ca inadmisibil abuzul prin care comentariile ideologice asupra iudaismului, suscitate de prefața antisemită a profesorului Nae Ionescu, sunt date drept cronică literară, în al doilea se relevă condiția de „confesiune tragică” a lui Nu, citit, insolit, ca un document al „înfrângerii” încercate de un tânăr rebel, narcisiac și neaderent nici unei discipline sau angajări. Rubrica-dicționar „o idee”, vedetă favorită a revistei, combate, potrivit șapoului introductiv, „confuzia” și „echivocurile
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
care nu este considerată nicidecum un defect al disciplinei ce trebuie remediat prin unificare teoretică. În contrast cu aprecierea făcută de R. Boudon, imaginea contribuțiilor sociologice oferite de sociologii clasici și moderni, ce au avut un cuvânt de spus în edificarea disciplinei, relevă mai curând efortul de reconstrucție pe baza tradițiilor variate moștenite. Însăși sociologia acțiunii, ce constituie obiectul tratatului coordonat de R. Boudon (1992/1997), este o paradigmă ce unifică tradiția durkheimiană a valorilor și reprezentărilor colective cu perspectiva weberiană asupra reconstrucției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a pune în discuție câteva argumente referitoare la constituirea sistemului sociologiei monografice de către Dimitrie Gusti (1880-1955) prin „topirea” unor tradiții diferite, precum și la relevanța metodologică actuală a acestui efort de sinteză. O prezentare succintă a sistemului gustian al monografiei sociologice relevă caracterul său complex de largă viziune teoretică, dar și ipostaza sa de metodă de investigație empirică. Opțiunea teoretică a profesorului Gusti conține un ansamblu coerent de teorii, concepte, idei, principii ce specifică următoarele (Larionescu, 1996, 12): societatea se compune din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Toate state membre (Europa celor 25) Datele din Eurobarometrul 62, toamna 2004 (în România, sondajul a fost realizat în luna octombrie de către Centrul de Sondare a Opiniei Publice pe un eșantion de 1.012 persoane cu vârsta de 15 ani), relevă niveluri diferite ale evaluării infracționalității ca problemă cu care se confruntă cetățenii din țările europene, dar și faptul că în România asemenea tuturor țărilor din Uniunea Europeană, infracționalitatea este percepută ca o problemă secundară față de problemele economice (șomaj sau situație economică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
victimală să aibă relevanță, trebuie subliniat că termenul de „infracționalitate” are o sferă mai largă decât cele de „victimă a criminalității stradale” sau „victimă a furtului din locuințe”. Sondajele de opinie efectuate în SUA, în 1989 și în 1993, au relevat că mai mult de 55% dintre americani se tem că ar putea fi victime ale criminalității și că între 82% și 90% dintre cei intervievați nu se simt în siguranță în casă noaptea. Între 84% și 89% dintre americani consideră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a deveni victimă a criminalității s-a menținut pe locurile 5-6 între temerile românilor (după teama de creșterea prețurilor, a îmbolnăvirilor, a izbucnirii unui război în zonă sau teama de șomaj). Opinia publică despre rata criminalității Studiile de teren au relevat că imaginea publicului despre rata criminalității este inexactă, cel mai adesea supraevaluând-o. Julian V. Roberts (1992, 109-111) aduce în sprijinul acestei concluzii datele sondajelor de opinie efectuate în SUA, Canada, Marea Britanie, Australia și în unele țări europene. Iată câteva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]