10,353 matches
-
Totuși, aici, din lipsă de timp, e loc de întoarcere, de reculegere, la fel cum imaginea oglindită în sfârșit se întoarce în conștiința care se vede. Se vede întoarsă în sine, căci - în pustiul sfârșitului - doar pe ea se vede, respiră aerul care încă nu e. Coboară în propria imagine, iar ceea ce se arată dinspre sfârșit se pune în vederea începutului, deschide perspectiva unui acum în așteptare: "compoziții stranii de sunete se vor așeza/ pe nisipul lucios al așteptării/ și nu vor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vedere, pun vizibilul în adâncul și în lumina ochilor: "fluturii s-au întors în piatră. piatra s-a întors în pântec./ primele gânduri strălucesc fără ape. e cineva acolo?/ prin crăpăturile vremii se răsfiră singur și veșnic un cântec". Vederea respiră în ritmul trecerii și al întoarcerii. Paradoxal, se mișcă pe măsură ce imaginile opresc mișcarea, fixează departele unei zări strălucitoare. Acolo, dincolo - ca și aici, în spațiul poemului - ce, cine sau cineva sunt instanțele anonime ale nevăzutului, neutrul netimpului. Nu cântă aici
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dă de văzut desfacerea care pune - apocaliptic - temeiul unei noi faceri 90: "Prin pietrele roșii sclipind în deșert/ trupul meu trece cu aripi în nori/ aleargă prin orizonturi mărite/ se dezleagă de marile promisiuni/ și devine aer și umbră". Vederea respiră, spuneam, urmând însă mișcarea acestui spațiu curbat; expiră tot ceea ce e menit destrămării, se dezleagă de imaginile expirate ale sensibilului și inspiră golul în care se avântă, se lasă inspirată de ceea ce (de)scrie văzând 91. Trecerea e acum zbor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 171. 14 Într-o "rețea în mișcare de suprasemnificanți relaționali", astfel încât, plăsmuirea odată încheiată, "Semnificatul s-ar întrupa în văzduhul vital turnat între zidurile isprăvite. Semnului i s-ar da astfel șansa de a respira" (Sorin Mărculescu, " În loc de prefață" la Fluviul întâmplător, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 6). 15 "Pe de o parte, hermeneutica se construiește pe baza fenomenologiei și păstrează astfel lucrul de care totuși se îndepărtează: fenomenologia rămâne presupoziția de nedepășit a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
au grețuri dimineața trebuie să mănânce câțiva biscuiți sărați Înainte de a coborî din pat. În timpul crizelor se vor evita alimentele solide dar se va asigura un consum sporit de lichide. Regimul de viață Bolnavul va sta liniștit În pat, va respira profund și va bea lichide reci. În timpul vomei se va adopta o poziție șezândă iar copiii vor fi Întorși pe o parte pentru a nu se asfixia cu lichidul vomat. Atât ziua cât și noaptea, pacientul va Încerca să doarmă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de dorință între dincoace și dincolo, fără însă a o putea și stăpâni pe măsură. Cum să iei în serios cortul atâta vreme cât schimburi clandestine de tot felul au loc incontrolabil prin pânza-i precară, și când, de dincolo de ea, viața respiră atât de greu încât parcă n-ar mai vrea să se întoarcă, monoton, la sine, ci să se împrăștie darnic prin preajmă, într-o jerbă de senzații orfane? Practic, găzduirea cortului nu-ți oferă mai mult decât o iluzorie aparență
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împrospăteze, cu o nesimțire ontologică, elanul agresiunii? Cât nu și-ar fi dorit copila Marieta să scape de sfinxul ei monstruos de surd, care o răscolea tacit cu asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie...! Ura pătimaș doar propria-i neputință de a-l ignora după voie și necunoscutul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să i se miște în voie, luând numai ce-i plăcea și făcând mofturi la rest. "Na, mă, să-ți poarte noroc, na!" îl mai călări ea de câteva ori recapitulativ, blocându-i coastele cu pulpele și împiedicându-l să respire. O îmbăta puterea nou descoperită, felul de a fi al amazoanelor reinventat de circumstanță la treisprezece ani. Îl pedepsea acum pentru toate incursiunile nelegiuite în făptura ei, ce-i mutaseră de colo-colo zidurile interioare, lăsând-o vraiște, de nu mai
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
din țările Europei Occidentale (Cultura română și politicianismul, 1904). Parcă ar fi portretul unor contemporani, nu cel schițat acum o sută de ani. Îi Întâlnim adesea prin locuri unde se pot face vizibili: Îmbrăcați elegant, cu haine de firmă, dar respirând mitocănia și lipsa de cultură prin toți porii. Recunoști ușor individul de extracție joasă. Mimetic, incapabil să discearnă, mai zice Motru, „el se robește cu ușurința noului gen de viață, care-i exaltă viciile sau relele sale deprinderi din trecut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
medievale, Întortocheate, cu mici magazine la parter. Uneori, casele sunt mai bogate, dar toate În același stil de epocă, deloc modernizate cu termopane. Casele individuale, spre periferie, sunt adesea mari, confortabile, ascunse de arbuști și vegetație, bine Întreținute, dar nu respiră deloc dorința de a copleși, nevoia de a etala bogăția. Casa lor e Încăpătoare, are mai multe dormitoare, pe două nivele, familie mare; un living comod, două terase generoase, totul e firesc, uman, o construcție ce nu-și propune să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
capătul digului unde e un monument dedicat patrioților francezi și de unde e o vedere panoramică spre oraș și spre mare. În prima zi acolo vizităm Perpignanul, capitala regiunii. Oraș bogat, specific catalan, mai puțin francez. Parcurgem o stradă comercială lungă, respirând bogăție, vizităm un turn, o veche piață, nu ajungem la Palatul regilor de Mallorca. Dintr-un pliant aflăm că vara ce a trecut s-a desfășurat sub semnul lui Dalí. Au fost manifestări, festivaluri, sărbători religioase - multe aici. Lucrările grupului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și eficace, bronșiile trebuie direcționate în sens gravitațional. Acest fapt necesită localizarea precisă a focarelor bronșiectatice prin examenul fizic, prin bronhoscopie și prin examinări radiologice, inclusiv bronhografii [80]. După poziționarea bolnavului în postura adecvată teritoriului respectiv, acesta este pus să respire adânc și după 10-15 minute secrețiile bronșice ajung în căile respiratorii mari, de unde se elimină ușor prin tuse [57]. Tapotajul toracic ajută la mobilizarea secrețiilor. Un rol important îl are motivarea bolnavului de către medic. În timpul puseelor supurative, drenajul trebuie efectuat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
apoi Suedia și Provinciile Unite, îi oferă o poziție solidă de autoritate. Anglia este totuși departe de a se gîndi să reia politica expansionistă a adversarilor săi. Situația în care se află nu-i lasă de altfel timp nici să respire. Rolul principal jucat de un Parlament care domină aristocrația și marea burghezie determină pe primii miniștri care se succed să se ocupe mai mult de interesele economice și coloniale decît de satisfacțiile care țin de prestigiu, pe care le-ar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
apă în jurul zonei de incendiu. Se experimentează și "distrugătorul de oxigen" (oxygen destroyer 1). Descoperire americană, arată ca un aspirator mare care suflă în jurul focului o substanță care captează oxigenul, iar incendiul se stinge. (Pompierii trebuie să poarte aparate de respirat și e greu să menții temperatura potrivită la tuburile de oxigen.) Se exersează și o stingere convențională cu apă și spumă. Cel mai interesant număr al programului: un helicopter al armatei se așază deasupra focului și împrăștie flăcările cu curentul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
atent cu lingura. Ies pe acoperiș. Un pâlc de copaci și câteva case, o moară de vânt știrbă cu fereastră. Niciun fel de militari, niciun echipaj de vânătoare. Probabil litoralul e gata. Seara: porcul are temperatură, gura deschisă, limba afară. Respiră gâfâit, râtul i s-a umflat. Nu vrea ciocolată lichidă, ci numai apă. Am încercat să-l bandajez, n-a mers. Mă culc pe masa goală. 1 decembrie Senin, rece. Respiră în continuare gâfâit. Caut din nou telefonul, îl găsesc
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
gata. Seara: porcul are temperatură, gura deschisă, limba afară. Respiră gâfâit, râtul i s-a umflat. Nu vrea ciocolată lichidă, ci numai apă. Am încercat să-l bandajez, n-a mers. Mă culc pe masa goală. 1 decembrie Senin, rece. Respiră în continuare gâfâit. Caut din nou telefonul, îl găsesc în bufet, era scos din priză (pericol de șobolani?). Găsesc priza, dar n-am carte de telefon. Nu-mi amintesc numărul lui B.-A., sun la întâmplare. Răspunde un băiețel, nu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
slăbit dar nu pare să-l doară. Mă hotărăsc să forțez lacătul de la dulapul cu vin de împărtășanie, cec 50 cor. Se adapă greoi din cupă și adoarme. Aprind câteva lumânări, îmi iau un taburet și mă așez lângă el. Respiră ușor, destul de încet, întrerupt de suspine neregulate. Însemnări: Ora 20 Puls 92, 22 respirații pe minut, destul de neregulate, doarme. Ora 21 Puls 95, 19 respirații pe minut, regulate, doarme. Ora 22 Puls 85, 23 respirații pe minut, regulate. Doarme, dar
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
minut, regulate, doarme. Ora 22 Puls 85, 23 respirații pe minut, regulate. Doarme, dar geme. Ora 23 Puls 112, 12 18 respirații pe minut, neregulate. Doarme? Ora 24 Puls 139, respirație grea și neregulată. Ora 01 Puls 100 130, neregulat. Respiră cu horcăituri. Ora 1.35 Decedat 6 decembrie (Zi de pregătiri) Toată ziua m-am chinuit cu piatra. E greu cu o singură mână. Nici forma în care sunt nu-i cea mai grozavă. Suprafața e foarte tocită, se poate
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
1453, sub loviturile lui Mahomed al II-lea. Pătrunderea turcilor pe litoralul de nord al Mării Negre a contribuit în mare măsură la reintroducerea dominației tătare a Hanatului Crimeii asupra Țărilor Române, sub auspiciile Înaltei Porți. Locuitorii Cetății Albe, care nu respiraseră prea mult timp aerul libertății, s-au văzut amenințați cei dintâi. Ei cerură imediat ajutor Domniei pentru întărirea zidurilor. În martie 1454, pârcălabul Standul Marele, ginerele lui Alexandru cel Bun, supraveghea în persoană ridicarea unor noi forturi și așezarea tunurilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
are o imaginație relativ săracă - de la inițialul ciovlică, la onomatopeicul ciovică, ajungând la regionalul nagâț, pe aici sfârșește repertoriul ei onomastic. Drept este, atunci când se ocupă de „relații internaționale”, poartă la sine cărți de vizită pe numele Glareola pratincola. Ciuciuveaua respiră numai prin comunicate de presă, țiuie doar demascări, gândește numai în postere și sloganuri electorale de tipul: „Săriți, Securitatea!”, mănâncă doar jeratic și visează numai cai verzi pe pereți. Când audiența îi scade chiar sub limita iluzoriului, ciuciuveaua încearcă să
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
fapt incontestabil dar inacceptabil ca finalitate în sine. "Profitul pentru companie este la fel ca respirația pentru om", spune Arie de Geus, în cartea sa "The Living Company" (1997). Din fericire, scopul omului pe pământ nu este acela de a respira. Dualismul radical iscat de utilitarismul afacerii acționariat sau societate este soluționat de facultatea ei vizionară. Viziunea depășește limitele concentric înguste de autopoziționare a organizației; este excentrică și face trimitere de "la patul lui Procust", la pământeni și Pământ. Viziunea este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
veselie... Cântecele sale vorbesc despre elanurile și emoțiile inimii, despre bucuriile simple ale naturii, despre fericirea "de-a sta lungit / Pe iarba verde vara" sau cea "de-a strânge-o mână-n mâna sa". Pentru el... O dulce mireasmă de respiri E floare-albastră Un ochi minunat de admiri E floare-albastră Cuvinte de nu poți să-nșiri E floare-albastră, e floare-albastră, e floare-albastră La o 'ntâlnire de te-aventurezi E floare-albastră Un cântec trist de fredonezi E floare-albastră " Toate-s foarte bune
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că o parte dintre acești tineri se prevalează, fără măcar s-o fi revendicat, de o mare libertate sexuală. Că aceștia au transformat, potrivit expresiei scriitorului Jean-Louis Bory, faimosul "triunghi sacru" Lipp, cafeneaua Flore și Les Deux Magots unde spiritul respiră din nou, în "triunghiul lui Venus". Juliette Gréco, Simone de Beauvoir Multe fete se mărginesc la a flirta, așa cum face de pildă Thérèse (Brigitte Auber), actrița novice din Rendez-vous de juillet, care refuză să i se dăruiască bărbatului pe care
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Lyndon Johnson succesorul lui John Kennedy, asasinat în 1963 nu decisese încă întărirea corpului expediționar aflat în Vietnam. Așadar, americanii nu tremură încă pentru "băieții" lor. La rândul lor, francezii, ca și restul europenilor, simt că pot în sfârșit să respire... Odată înlăturat spectrul războiului cel puțin în Europa spiritele pot să se lase cu adevărat în voia deliciilor societății bunăstării. Mutațiile inițiate în anii '50 se accelerează. Tinerii, ca și cei mai puțin tineri, aspiră la liberalizarea moravurilor, la vacanțe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Roger și să-l facă astfel să se întoarcă la ea trăiește și ea cu iluzia unui posibil nou început. Atunci când, într-o seară de iarnă, în mașina ei, această femeie care lăsase totul în urmă îl sărută pe Simon, respiră, cuprinsă de amețeală, "mirosul acesta de bărbat tânăr, răsuflarea lui gâtuită și prospețimea nopții". Se simte tulburată de "gura aceea caldă care o face să se înfioreze". Și dacă ar fi fost într-adevăr posibil s-o ia de la capăt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]