8,823 matches
-
interpretative" de a vedea peisajul. "Aceea de a face apel înainte de toate la facultatea de judecată a celui care privește, în loc de a trezi în el emoția vagă și profundă care trebuia să-l pună în comuniune de impresii cu artistul sincer și naiv îndrăgostit de ceea ce a văzut"420. Acest fapt poate genera "un fel de monotonie decorativă", criticul subliniind totodată și un fel de hedonism aflat la limita cu Kitschul, facil și flatant pentru spectator. Tot L. Bachelin, în "Exposition
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a citi clientul din semnalele oferite prin prezența acestuia În doar câteva clipe. 3. (A) Autenticitatea. Această dimensiune arată cât de cinstit și sincer ești cu oamenii și cu propria persoană Într-o situație dată (Albrecht, K., 2007, p. 112). „Radarele sociale” sau „mustățile de pisică” ale celor din jur culeg și citesc, din comportamentul nostru, semnale diverse exprimate de noi prin dimensiunea prezență
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fără a trata cealaltă persoană ca pe un adversar. Alberti și Emmons (1974 după J. Cottreaux 1999, 99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane. Asertivitatea a fost introdusă de unii specialiști În terapia comportamentală, fiind preluată apoi și utilizată În relațiile de muncă, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de Nord. Pentru a manifesta însă, încă o dată, sentimentele ei și pentru a nu se sustrage, niciodată, contribuțiunilor pentru scopurile mărețe ale intereselor superioare, populațiunea evreiască din această localitate este dornică să facă cele mai mari încordări și cele mai sincere sforțări, contribuind până la ultima limită a capacității ei. În consecință, cu onoare Vă rugăm, Domnule Guvernator, să binevoiți a admite ca, populațiunea evreiască, cu tot dezastrul ei, să contribuie totuși în scopul prevăzut de Decretul Lege No. 2909/41, Excelența
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
poziția Germaniei în problema înarmării clandestine. Davis i-a mărturisit că există posibilitatea ca "sentimentul american să meargă cu Franța, dacă e susținută de Anglia"57. Titulescu și ceilalți miniștri ai Micii Înțelegeri mulțumeau, în iunie 1934, SUA pentru eforturile "sincere și rodnice" în vederea împiedicării eșecului Conferinței dezarmării 58. Diplomația americană a apreciat eforturile României pentru consolidarea păcii europene prin acțiunile desfășurate de Mica Înțelegere și Antanta Balcanică și încercările de încheiere a unui pact estic de asistență mutuală 59. Din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între cele trei puteri, pentru a schimba situația din România 218. Berry se simțea frustrat. Alergase după Vîșinski prin tot Bucureștiul, încercînd să-l facă să discute despre Declarația de la Yalta, dar fără succes. Era pregătit, în modul cel mai sincer, să-și dea demisia. De fapt, incapacitatea Statelor Unite de a aduce vreo schimbare în România ajunsese pînă într-acolo încît Berry și alți doi tineri ofițeri din Ministerul de Externe, ce făceau parte din echipa sa, Roy Melbourne și Charles
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru exporturi, aceasta nu se acorda pentru credite pe termen lung și Congresul trebuia să adopte legi care să modifice reglementările existente privind exportul. Aceste probleme au afectat reacția Americii la o ofertă pe care Departamentul de Stat o considera sinceră și nu concepută în scopuri propagandistice 927. Prin urmare, în 1959, majoritatea agențiilor americane care se ocupau de comerțul cu lumea comunistă au consumat o groază de timp și energie discutînd despre propunerea lui Hrușciov 928. Astfel, inițiativele comerciale ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și în Vietnam". La conferința de presă din 4 martie, președintele și-a exprimat dorința de a lucra cu Moscova, pentru a evita situațiile care altminteri ar fi putut duce la o confruntare între superputeri. El a explicat: "să fim sinceri... fără cooperarea Uniunii Sovietice, s-ar putea să ne vină mai greu să ne mișcăm atît de repede cît am vrea noi în privința conflictului armat din Vietnam"1300. Aceasta făcea parte din doctrina "condiționării" a lui Nixon. Președintele dorea să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fost Vietnamul 1530. Războiul nu s-a sfîrșit, conform promisiunilor Administrației, și criticii s-au grăbit să sugereze că anunțul fusese făcut doar în scopuri electorale. Deși exista și un sîmbure de adevăr în această afirmație, intenția anunțului era sinceră. Kissinger și Le Duc Tho, reprezentantul Vietnamului de Nord, credeau că în cursul tratativelor purtate în ultimii trei ani luaseră hotărîri asupra tuturor problemelor de bază. Însă nici unul nu-și dăduse seama că Nguyen Van Thieu, liderul Vietnamului de Sud
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Academiei de Științe Sociale și Politice. Cele două grupuri au dezbătut probleme legate de drepturile cetățenești și umane. În articolul "Agerpres" se menționa că discuțiile au început într-o "atmosferă de înțelegere reciprocă și considerație, care a prilejuit un schimb sincer de opinii"2047. În jargonul comunist, aceasta însemna că au fost ceva neînțelegeri, dar nu îndeajuns de serioase pentru a fi descrise ca un schimb "sincer" de păreri. Totuși, faptul că avusese loc o întrevedere demonstra că România recunoștea importanța
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
început într-o "atmosferă de înțelegere reciprocă și considerație, care a prilejuit un schimb sincer de opinii"2047. În jargonul comunist, aceasta însemna că au fost ceva neînțelegeri, dar nu îndeajuns de serioase pentru a fi descrise ca un schimb "sincer" de păreri. Totuși, faptul că avusese loc o întrevedere demonstra că România recunoștea importanța drepturilor omului față de Administrația Carter, căci Ceaușescu nu voia să cadă, în același timp, și în dizgrația Washingtonului, și a Moscovei. În cursul următoarelor luni, între
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Carter l-a ales pe Vance pentru că era inteligent, cinstit, avea o judecată limpede și nu se lăsa prea ușor descumpănit, iar pe Zbigniev Brzezinski l-a desemnat în funcția de consilier pentru securitatea națională fiindcă era isteț, deschis și sincer și era dispus să "joace rolul paratrăsnetului să ia asupra lui hotărîrile nepopulare ale altora"2053. Carter considera că însușirile diferite ale celor doi erau pe măsura atribuțiilor lor și făceau posibilă o concurență naturală între cele două organizații, de unde
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reprezentanții Ambasadei Române și Edward Derwinski, consilierul Departamentului de Stat, ca și la București, între Roger Kirk, ambasadorul american și ministrul de Externe Ilie Văduva 2347. La încheierea întrevederii, Shultz a descris discuțiile cu președintele român ca fiind "deschise și sincere"2348. El era de acord cu declarațiile date anterior presei de către Ceaușescu, și anume că relațiile bilaterale "ar putea fi mai bune". Scopul întîlnirii lui cu liderul român a fost acela de "a discuta despre cîteva din motivele pentru care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără a oferi o alternativă 2370. Înainte de a pleca de la Moscova, Ceaușescu a avut o întrevedere neoficială cu Gorbaciov, pe 28 februarie. În presa românească și în cea sovietică au apărut articole identice, care descriau convorbirea ca fiind "prietenească și sinceră" și precizau și existența unor diferențe de opinie. Unul din lucrurile care îl deranjau pe liderul sovietic era falsa impresie a președintelui român că Moscova nu se grăbește deloc să ia inițiativa în privința dezarmării 2371. Cei doi au discutat, de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
majoritatea aveau să fie supuse unor taxe ceva mai mari decît dacă ar fi beneficiat de Clauză, fără a-și pierde competitivitatea pe piață 2419. Cît despre motivele ce stăteau la baza hotărîrii președintelui, acesta ori era preocupat în mod sincer de drepturile omului ori voia să arunce un os Congresului, ca să-i închidă gura. Indiferent care ar fi fost motivul, efectul era același. Congresmenii care se opuneau Clauzei pentru România vedeau în hotărîrea președintelui un semn al dorinței Casei Albe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
folosească reflexologia Mildred, ești un pionier în domeniul reflexologiei și multe persoane, printre care și eu, te admiră. Aș dori să scriu o notă pentru următoarea ta carte, pentru ca cititorii să știe ce persoană generoasă ești. Cuvintele care urmează sunt sincere și pornesc din inimă: Mildred Carter este primul autor care a folosit cuvântul reflexologie într-o carte, Helping Yourself with Foot Reflexology. Credința ei este că toată lumea are dreptul să se ajute singură sau să primească ajutor pentru o vindecare
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
fericit de viață. De aceea reflexologia câștigă din ce în ce mai mult teren în rândul populației tinere. Chiar și copiii de grădiniță sunt capabili să aplice tratamente reflexogene părinților lor și altor membri ai familiei. Mulți dintre acești micuți sunt fascinați de recunoștința sinceră pe care o primesc de la o rudă bolnavă pe care au ajutat-o. Reflexologia este un izvor permanent de alinare și ne este întotdeauna la îndemână, indiferent de vârsta pe care o avem. În fotografia 39 observăm cât este de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
lucrării de față o analiză istoriografică sui generis, relatarea de mai jos urmează cu fidelitate și obediență interpretativă linia trasată de K. Hitchins (1998a) în Românii 1774-1866, C. Durandin (1998) în Istoria românilor și F. Constantiniu (2011) în O istorie sinceră a poporului român (ediția a patra). Istoricește, Țările Române au evoluat în cadre distincte de statalitate. Numitorul politic comun împărtășit de toate cele trei țări române pe durata secolului al XVIII-lea consistă în statutul lor de state vasale (suzeranitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și ulterior consolidat statul național unitar român. Lucrările călăuză după care ne-am ghidat și la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei în cauză sunt România 1866-1944 (Hitchins, 1998b), lucrarea canonică despre istoria națională, și O istorie sinceră a poporului român (Constantiniu, 2011). Evenimentul politic crucis care asigură uvertura naționalismului românesc sponsorizat statal este, fără îndoială, unirea principatelor danubiene din 1859. Prin aceasta, revendicarea naționalistă a programului revoluționar al pașoptismului își găsește o primă materializare. Cascada de reforme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din urmă în "Epoca Contemporană" (1918→). Acest tipar de periodizare își găsește adepți și în câmpul istoricilor care nu fac parte din clubul autorilor de manuale. În acest sens, F. Constantiniu (2011) optează în lucrarea sa neconvențional intitulată O istorie sinceră a poporului român, dar tradițională prin structură și substanță pentru același șablon de partiționare: istorie veche; istorie medievală; istorie modernă; istorie contemporană. Continuitatea sistemului epocal-cronologic de periodizare a trecutului românesc este acompaniată însă de o serie de modificări substanțiale, prezente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv. București: Editura Științifică. Constantiniu, F. (2011). O istorie sinceră a poporului român. Ediția a patra. București: Univers Enciclopedic Gold. Cornea, P. (1973). Originile romantismului românesc: spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840. București: Cartea Românească. Costea, I., Király, I. și Radosav, D. (1995). Fond secret. Fond "S" special
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]