8,989 matches
-
spontan, așa cum voiau să procedeze cei doi indivizi anonimi din Lc 9,57.61, atrase de cuvintele și de operele sale și de atitudinea sa față de femeie. Isus a consimțit dorinței lor, permițându-le să-l urmeze și să-i slujească și să devină ucenicele sale”. Același autor observă că despre femeile care îl urmau pe Isus evangheliile spun că „îi slujeau” (Mc 15,41), prezentând femeile ca pe niște ucenice autentice ale lui Isus: îi slujeau la masă (este sensul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și de atitudinea sa față de femeie. Isus a consimțit dorinței lor, permițându-le să-l urmeze și să-i slujească și să devină ucenicele sale”. Același autor observă că despre femeile care îl urmau pe Isus evangheliile spun că „îi slujeau” (Mc 15,41), prezentând femeile ca pe niște ucenice autentice ale lui Isus: îi slujeau la masă (este sensul restrâns al termenului diakoneo) și erau preocupate ca nimic să nu-i lipsească (este sensul mai larg al termenului diakoneo) în timpul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
urmeze și să-i slujească și să devină ucenicele sale”. Același autor observă că despre femeile care îl urmau pe Isus evangheliile spun că „îi slujeau” (Mc 15,41), prezentând femeile ca pe niște ucenice autentice ale lui Isus: îi slujeau la masă (este sensul restrâns al termenului diakoneo) și erau preocupate ca nimic să nu-i lipsească (este sensul mai larg al termenului diakoneo) în timpul vieții sale de evanghelizare itinerantă. În ceea ce îi privește pe cei doisprezece, evanghelia nu folosește
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
este sensul restrâns al termenului diakoneo) și erau preocupate ca nimic să nu-i lipsească (este sensul mai larg al termenului diakoneo) în timpul vieții sale de evanghelizare itinerantă. În ceea ce îi privește pe cei doisprezece, evanghelia nu folosește niciodată expresia „slujeau” lui Isus. Conform evanghelistului Lc 8,1-2, împreună cu Isus stau cei doisprezece apostoli și femeile. Unul din scopurile lui Isus în alegerea celor doisprezece era acela de „a sta cu el” (Mc 3,14) ca tovarăși intimi de viață. Din
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
clasifică drept văduve sau fecioare. Scrisorile pauline vorbesc despre femei colaboratoare ale lui Paul, dar aceste femei nu erau „ajutătoare” sau „asistente”. Doar cinci colaboratori ai lui Paul (Erast, Marcu, Timotei, Tit și Tihic), îi sunt „în mod explicit subordonați, slujindu-l și fiind supuși instrucțiilor sale”. Scrisorile autentice ale lui Paul atribuie și femeilor titluri misionare ca acela de colaboratoare (Priscila), frate/soră (Apfia), diakonos (Febe) și apostol (Iunia). De obicei îi identifică pe colaboratori cu cei care „trudesc”. Fără
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
colaborării episcopatului catolic din orice țară din lume, vrea să fie o reafirmare precisă și fermă a valorii vieții umane și a inviolabilității sale, și o chemare plină de pasiune adresată tuturor și fiecăruia, în numele lui Dumnezeu: respectă, apără și slujește viața, orice viață umană!” (nr. 5). Se observă că enciclica reprezintă intervenția oficială a Bisericii și răspunsul ei față de sfidarea situației actuale, cu privire la amenințările la adresa vieții umane. Se subliniază greșeala morală gravă față de uciderea persoanei inocente, a avortului procurat și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
orice formă pozitivă să rămînă nesatisfăcătoare, incomensurabilă. Aceasta va fi mai ales situația acolo unde experiența de viață ne-a pus față în față cu mari contradicții, al căror ghimpe l-am simțit. Vom vedea că valoarea pe care o slujește seriozitatea este în contradicție cu alte valori, arătînd printr-asta dincolo de ea însăși. Apare aici un moment negativ, ca și în cazul modelării artistice. Chiar și cele mai înalte valori trebuie să capete formă și să fie limitate prin relația
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
roluri, abilități, comportamente, cu destinație extrem de diversă (inclusiv creativă). Pe lângă cuvânt, psihodrama valorifică și latura gestico-mimico verbală pentru a elibera și proiecta în afară toate energiile reprimate. Indiferent de personajul interpretat, scopul final al psihodramei este de a regăsi și sluji autenticitatea Eului. Tehnicile psihodramei sunt: a. jocul de rol: este o modalitate privilegiată de a dobândi o «realitate suplimentară», întrucât individul este invitat să interpreteze un personaj de care se teme (părinte, medic etc) în scopul diminuării sau chiar dispariției
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
madam; I hear hîm. GONERIL: Puț on what weary negligence you please, You and your fellows. I'd have it come to question. If he distaste it, let hîm to my sister, EDGAR: Mă vei vești curînd? EDMUND: Te voi sluji în treaba asta. (Iese Edgar) Un tată prea credul și-un frate nobil, Din fire-așa departe-a face rău, Că nici nu-l bănuie: pe cinstea-i proastă A' mele intrigi călăresc ușor. Mi-e clar. Prin naștere de
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Zbucnește-n vreo trăznaie sau în alta, Ne scoate din răbdări. Nu mai îndur. Curtenii-i fac scandal, el cată ceartă Din orice fleac. Întors de la vînat, Nu-i voi vorbi. Spune-i că mi-este rău. De-l vei sluji mai slab că pînă-acum, Vei face bine; vina-o iau asupra-mi. OSWALD: Iată că vine, doamna, îl aud. GONERIL: Fiți lăsători și lîncezi cît doriți, Tu și ceilalți. Aș vrea să iasă vorba. Nu-i e pe plac, plece
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
O sală în același palat. Intra Kent, deghizat) KENT: Daca, cum vreau, un alt glas împrumut, Ce-mi poate poci vorba, bunu-mi plan Poate c-ar dobîndi deplin efectul Spre care mi-am șters chipu'. -Acum, gonite Kent, De poți sluji unde ești condamnat, Să fie-așa! stăpînul ce-l iubești Te va găsi în plină muncă. (Cornuri de vînătoare apropiindu-se. Intra Lear cu suita) LEAR: Să nu se-ntîrzie o clipă cu masa, să fie-acu gata! Iese un slujitor) Ei
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Fool hither. [Exit an Attendant.] Enter Oswald. You, you, sirrah, where's my daughter? OSWALD: Șo please you Exit. LEAR: Ce profesiune ai? Ce vrei de la noi? KENT: Profesiunea mea este de-a nu fi mai puțin decît par: să slujesc cu credința pe cel ce va avea încredere-n mine, să iubesc pe cel cinstit, să conversez cu cel ce-i înțelept și vorbește puțin, să mă tem de judecată, să lupt cînd n-am încotro și să nu mănînc
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să nu mănînc peste. LEAR: Cine ești? KENT: Unul c-o inima tare cinstită și la fel de sărac că regele. LEAR: Daca esti tot asa de sărac că supus cît și el că rege, ești destul de sărac. Ce dorești? KENT: Să slujesc. LEAR: Pe cine-ai vrea să slujești? KENT: Pe domnia-ta. LEAR: Mă cunoști, omule? KENT: Nu, șir, dar ai ceva în înfățișare, pe care bucuros l-aș chema: stăpîne. LEAR: Ce anume? KENT: Autoritate. LEAR: Ce servicii știi să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
KENT: Unul c-o inima tare cinstită și la fel de sărac că regele. LEAR: Daca esti tot asa de sărac că supus cît și el că rege, ești destul de sărac. Ce dorești? KENT: Să slujesc. LEAR: Pe cine-ai vrea să slujești? KENT: Pe domnia-ta. LEAR: Mă cunoști, omule? KENT: Nu, șir, dar ai ceva în înfățișare, pe care bucuros l-aș chema: stăpîne. LEAR: Ce anume? KENT: Autoritate. LEAR: Ce servicii știi să faci? KENT: Știu să păstrez un secret
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cîți ani ai? KENT: Nu-s atît de tînăr, șir, să iubesc o femeie pentru cîntecul ei, nici atît de bătrîn încît s-o idolatrizez din nimica. Am în spinare patruzeci și opt de ani. LEAR: Urmează-mă, mă vei sluji. Dacă-mi plăci tot atît și după masă, nu mă voi despărți de tine prea curînd. Masă, hei, masa! Unde mi-e ștrengarul? Bufonul? Mergeți și chemați-mi bufonul. (Iese alt slujitor. Intra Oswald) Hei, tu de colo, unde mi-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
GLOUCESTER: Bătrîna-mi inima s-a rupt, s-a rupt. REGAN: Ce, finul tatei ți-a voit viața? Cel cărui tata-i dădu nume, Edgar? GLOUCESTER: Rușinea, Doamna, aș fi vrut s-ascund. REGAN: Era tovarăș cu chefliii cavaleri Care-l slujesc pe tata? GLOUCESTER: Nu știu, Doamnă. Prea-i rău, prea-i rău. EDMUND: Da, Doamna, el Era din ceață lor. REGAN: Nu-s de mirare relele-i simțiri; Ei l-au împins s-omoare pe bătrîn, Cu ei să risipească-avutul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nicicînd Temut de-a face rău; fă cum voiești, Îți dau toată puterea. Iar tu, Edmund, A cărui cinste și-ascultare-acum Se-arată-așa de sus, vei fi de-ai noștri. Firi cu credință-adîncă ne lipsesc: Te iau pe tine-ntîi. EDMUND: Te voi sluji Loial, oricum ar fi. GLOUCESTER: În locu-i, mulțumesc. CORNWALL: Nu știi de ce-am venit să te vedem? REGAN: Așa-n netimp, în negrul nopții ochi! Treburi, nobile Gloucester, de mult preț, În care-avem nevoie de-al tău sfat. Tata
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mare urca, las-o să te tragă după ea. Cînd un înțelept are să-ți dea un sfat mai bun, dă-mi-l pe-al meu înapoi: n-aș vrea să-l urmeze decît pungașii, pentru că-l da un nebun. Cin' slujind, cîștigul cată Și se face-a asculta, -Mpachetează cînd e zloata Și-n furtună te-o lasă. Dar eu adast, cu nebunul rămîn, Las' să fugă cel înțelept; Pungașul devine un fugar nebun, Nu nebunul pungaș, ce-i drept. KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-n laudă-oarecum. (Către Goneril) La tine merg. Cincizeci ai tăi sînt dublu-a douășcinci, Iubirea i-o dublezi. GONERIL: Ascultă-mă, milord: Ce-ți trebui' douășcinci? Zece? Ori cinci? În casa und' de două ori pe-atîți Porunci au să-ți slujească? REGAN: La ce unul? LEAR: Nu calcula nevoia. Cel mai jos calic În sărăcia lui are prisos. Firii nu-i dă decît ce-are nevoie: Viața de om e cît a fiarei. Ești o doamnă; Dacă doar a-ți fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
să nu-l rugați să stea, nicicum. GLOUCESTER: Vai, vine noaptea, vînturi ridicate Sufla cumplit; pe mile-ntregi în jur, Abia de-o tufă-i. REGAN: La-ncăpățînați Necazurile ce-și atrag ei înșiși Le fie dascăli. Porțile închideți: El e slujit de oameni disperați Și, la ce pot ei să-l ațițe, cînd e-ușor Să-i minți urechea, e prudență teamă. CORNWALL: Închide-ți porțile, milord: e-o noapte rea. Regan are dreptate: haideți din furtună. (Ies) ACT III SCENE
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pun. GLOUCESTER: Cel care vrea s-ajungă-a fi bătrîn, Să mă ajute! O,-i cumplit! O, zei! (Cornwall îi scoate un ochi) REGAN: Vă rîde-o parte de-alta: și pe cellalt! CORNWALL: De răzbunarea vezi... SLUJITORUL 1: Milord, oprește! Eu te slujesc de cînd eram copil, Însă mai bună slujba n-am făcut Decît te-acum rugind: oprește! REGAN: Ce? Cîine! SUJITORUL 1: De-ai avea barbă pe obraji, te-aș scutură De ea-n disputa asta. Ce-ai de gînd? CORNWALL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
aflăm din revista bucureșteană în ce constă aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați, sentimente pe care nu le pot trăi decât cei ce slujesc un ideal înalt. Astfel, în poezia Fericirea închinată «memoriei scriitorului A.P. Pavlenco, laureat al Premiului Stalin, mort la masa de lucru scriind un articol despre Gorki», Mihu Dragomir redă într-un chip emoționant conținutul nou, deosebit de profund, al fericirii omului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lor și asupra altor lucrări literare ale lui Vladimir Colin. Necunoașterea vieții, nivelul ideologic scăzut, felul confuz încă de a înțelege transformările revoluționare din clișee ale literaturii burgheze care nu pot cuprinde realitatea nouă, dinamică, în plină dezvoltare, ci o slujesc și o falsifică (...). Editura de Stat pentru Literatură și Artă ar trebui să manifeste o exigență mai înaltă în ce privește publicarea acestui roman. Pe coperta romanului, Editura a făcut o scurtă caracterizare a conținutului lucrării: «Romanul lui Vl. Colin prezintă în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frică de intensitatea vieții, raportul lui G.M. Malenkov le spune limpede: «...tipic este... ceea ce exprimă modul cel mai plin și mai expresiv, esența forței sociale respective». Și continuă vorbind despre «exagerarea conștientă» și «reliefarea figurii» care sunt moduri de a sluji artistic prezentarea tipicului, metode de care s-au slujit Rembrandt și Shakespeare, Balzac și Gogol, Tolstoi și Gorki. M-am bucurat nespus citind raportul tov. Malenkov (...). Așa, în lumină, continuăm înaintarea, urcușul greu spre culmile realismului, ale artei vrednice de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spune limpede: «...tipic este... ceea ce exprimă modul cel mai plin și mai expresiv, esența forței sociale respective». Și continuă vorbind despre «exagerarea conștientă» și «reliefarea figurii» care sunt moduri de a sluji artistic prezentarea tipicului, metode de care s-au slujit Rembrandt și Shakespeare, Balzac și Gogol, Tolstoi și Gorki. M-am bucurat nespus citind raportul tov. Malenkov (...). Așa, în lumină, continuăm înaintarea, urcușul greu spre culmile realismului, ale artei vrednice de poporul nostru”. În loc de concluzie privind proza anului 1952, să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]