8,926 matches
-
în 1913 pe care a condus-o până 1938, când s-a pensionat pentru limită de vârstă. A fost decan al Facultății de Medicină din Iași între anii 1926-1929, perioadă în care activitatea Universității ieșene a fost perturbată de mișcările studențești antisemite promovate de A.C. Cuza și Corneliu Zelea Codreanu și față de care a fost intransigent. Amintirile din timpul războiului au fost relatate în cartea "Amintiri din război" publicată în 1921, carte care, consideră Garabet Ibrăileanu, "conține în rezumat și parțial
Mihai Ștefănescu-Galați () [Corola-website/Science/331715_a_333044]
-
din grup informal în organizație neguvernamentală. ONG-ul celor patru, Miliția Spirituală, se focusează pe activismul civic, având ca misiune declarată "mobilizarea conștiinței civică activă și spiritul solidarității cetățenilor"; aceasta neefiind afiliată politic. La 24 noiembrie 2011 organizează primul protest studențesc din România dupa comunism. Protestul s-a constituit sub forma unui / pașnic în sala „Vasile Pârvan” a Facultății de Istorie din cadrul Universității din București și a durat 100 de ore, din 24 noiembrie până la 28 noiembrie. Iată ce consemna ziarul
Mihail Bumbeș () [Corola-website/Science/331866_a_333195]
-
Opt judecători au aderat la opinia majoritară redactată de Blackmun, susținând constituționalitatea Îndrumărilor. Scalia a făcut opinie separată, afirmând că publicarea Îndrumărilor este o funcțiune legislativă pe care Congresul nu o poate delega, a numit Comisia „un fel de Congres studențesc”. În 1996, Congresul a adoptat care permitea președintelui să anuleze unele articole dintr-o (lege care autorizează cheltuieli bugetare) adoptată de Congres. Această lege a fost contestată în anul următor. Chestiunea a ajuns rapid în atenția Curții Supreme, care a
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
este un editor grafic de tip freeware pentru Microsoft Windows, dezvoltat pe platforma .NET. Paint.net a fost inițiat de Rick Brewster de la Universitatea de Stat din Washington ca un proiect studențesc și a evoluat de la un înlocuitor simplu pentru Microsoft Paint într-un editor cu suport pentru straturi și facilități avansate de editare. Paint.net este scris în principal în limbajul C#. Formatul său nativ are extensia .PDN și salvează straturile
Paint.NET () [Corola-website/Science/335675_a_337004]
-
la Geneva 1972 - exp. de grup la Casa de Cultură S. Petöffi 1974 - exp. Colectivă SPA la Herăstrău 1975 - exp. grup Casa Corpului Didactic 1976 - exp. de afișe - grafică în Polonia 1978 - exp. grup la cercul de pictură la Clubul Studențesc A.S.E. 1979 - exp. împreună cu pictorii de la cerc A.S.E. 1980 - exp. la Clubul Sindicatelor din Comerț 1981 - exp. grup cu absolvenții grafică de la SPA 1981 - exp. festival - concurs de pictură și grafică - VORONEȚIANĂ - Suceava 1982 - exp. grup club A.S.E. (Moxa) 1983
Marinella Tucaliuc () [Corola-website/Science/335699_a_337028]
-
Anton, Iosif Szabo, Călin Nemeș, Ioan Gyuri Păscu, Didi Ivănescu, Dan Marius Dragan, Giusepe Poenaru, Florin Constantin Verdeș, Dorin Andone, Nicu Todea, Lucian Matiș, Eugen Păscu,Ina Mărginean și alții. Erau „gașca nebună și frumoasă a Clujului”, de pe vremea cenaclurilor studențești clujene din '83-'87. Anul 1983 a fost cel mai frumos an din viața artistului. Începuse să guste războiul frumos dintre “scenă și public”. Primul mare spectacol oficial al „găștii de nebuni” a avut loc pe scena Casei de Cultură
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
Vâna sau Hans Knall. Au mai participat la spectacolele de joi și invitați locali, precum câțiva din cenaclul „Altfel”, Florin Toloargă, Gabi Forfota, Ramona Ocnean, Ioan Onișor, Sandra Ladar, Mihaela Todea ,Ducu Hotima, un grup care menține vie mișcarea folk studențeasca din Cluj. Totodată începe repetițiile cu „Emeric &Friends” formată din: Emeric Imre chitară și voce, Gavrilă Petru chitară solo, Hollondus J. Zoltan chitară bass, Sebastian Lazăr percuție și Marius Roje clape. În 2006 lansează albumul „Nebun de alb”, înregistrat împreună cu
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
Încă din anii liceului și apoi la academie a avut dascăli pe Sorin Ilfoveanu, Zamfir Dumitrescu și pe Ștefan Câlția. Înaintea absolvirii Academiei de Artă, pictorul Corneliu Ionescu a debutat în arta plastică fiind laureat al Festivalului Național de Artă Studențească din anul 1977 și mai apoi, în anul 1980 a obținut premiul revistelor „Amfiteatru” și „Viața Studențească”. Debutul expozițional, Corneliu Ionescu l-a avut în cadrul Festivalului național de artă studențească din Sibiu - 1975. În timpul aniilor de studii la Academia de
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
pe Ștefan Câlția. Înaintea absolvirii Academiei de Artă, pictorul Corneliu Ionescu a debutat în arta plastică fiind laureat al Festivalului Național de Artă Studențească din anul 1977 și mai apoi, în anul 1980 a obținut premiul revistelor „Amfiteatru” și „Viața Studențească”. Debutul expozițional, Corneliu Ionescu l-a avut în cadrul Festivalului național de artă studențească din Sibiu - 1975. În timpul aniilor de studii la Academia de Arte din București a expus lucrări la Expoziția intinerantă de artă plastică - 1977, la Bienala tineretului din
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
în arta plastică fiind laureat al Festivalului Național de Artă Studențească din anul 1977 și mai apoi, în anul 1980 a obținut premiul revistelor „Amfiteatru” și „Viața Studențească”. Debutul expozițional, Corneliu Ionescu l-a avut în cadrul Festivalului național de artă studențească din Sibiu - 1975. În timpul aniilor de studii la Academia de Arte din București a expus lucrări la Expoziția intinerantă de artă plastică - 1977, la Bienala tineretului din Iași - 1978, la prima expoziție personală de la Teatrul Mic din București din anul
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
a Universității de Vest din Timișoara (2001), iar în anul 2012 a obținut titlul de doctor al Universității de Vest din Timișoara în domeniul filosofiei religiei și al filozofiei neopragmatiste. În perioada studiilor universitare a fost redactor al revistei Forum Studențesc din Timișoara, membru al cenaclului literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților și prezența activă în mediile culturale studențești. A colaborat cu proza, poezie și reportaje la mai multe reviste de cultură din țară, primind mai multe premii
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Timișoara în domeniul filosofiei religiei și al filozofiei neopragmatiste. În perioada studiilor universitare a fost redactor al revistei Forum Studențesc din Timișoara, membru al cenaclului literar „Pavel Dan” al Casei de Cultură a Studenților și prezența activă în mediile culturale studențești. A colaborat cu proza, poezie și reportaje la mai multe reviste de cultură din țară, primind mai multe premii culturale naționale și locale de prestigiu ale vremii. Între anii 2000-20012 a fost redactor și membru în colegiul de redacție al
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
de cultură din țară, primind mai multe premii culturale naționale și locale de prestigiu ale vremii. Între anii 2000-20012 a fost redactor și membru în colegiul de redacție al revistei de cultură Mozaicul din Craiova. a debutat în revistă Forum Studențesc din Timișoara în anul 1979 cu un grupaj de poeme, devenind, pe parcursul studiilor universitare, redactor activ al acestei reviste. De asemenea, a fost membru al cenaclului și grupării literare Pavel Dan, precum și prezența culturală activă în mediile literare ale vremii
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
scurte intitulat „Femeia lui Ghidirmic”, apărut la Editură Ramuri din Craiova în anul 1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești), Conta (Piatră Neamț), etc. De asemenea, a fost colaborator
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
lui Ghidirmic”, apărut la Editură Ramuri din Craiova în anul 1994 cu sprijinul unei burse de finanțare a Fundației Soros pentru o Societate Deschisă. A colaborat cu poezie, proza, reportaje, eseuri, la revistele de cultură: Orizont, Forum Studențesc, (Timișoara) Viața Studențeasca, Observator Cultural, (București), Echinox (Cluj), Mozaicul, Ramuri, Scrisul Românesc, Convorbiri Literare (Iași), Familia (Oradea), SpectActor (revista a teatrului Național din Craiova), Autograf, (Craiova), Argeș, Cafeneaua Literară , Calende (Pitești), Conta (Piatră Neamț), etc. De asemenea, a fost colaborator al unor revistelor
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
apărut în anul 2000 la Editură Paralelă 45, coordonat de Ioan Bogdan Lefter. Este prezent în Antologia „Cele mai frumoase proze” apărută în anul 2014 la editură Adenium, Iași. În perioada studiilor universitare, a obținut numeroase premii la concursurile literare studențești, ca de exemplu: premiul revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova la concursul de proza "Zilele Liviu Rebreanu" desfășurat la Bistrița în anul 1984, premiul pentru proza la faza națională a Festivalului Artei și Creației Studențești din anul 1983, ș.a.
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
premii la concursurile literare studențești, ca de exemplu: premiul revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova la concursul de proza "Zilele Liviu Rebreanu" desfășurat la Bistrița în anul 1984, premiul pentru proza la faza națională a Festivalului Artei și Creației Studențești din anul 1983, ș.a. În anul 1992 a primit premiul pentru publicistica culturală al revistei Ramuri a Uniunii Scriitorilor din Craiova. Între anii 1998 și 2014, a fost redactor, respectiv membru în colegiul de redacție, al revistei de cultură craiovene
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
învățat la școala medie din Negureni, Telenești. În 1993 începe studiile la Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova la specializarea marketing. În același an este ales președinte al Ligii studenților de la Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova. În 1996 devine președinte al Federației Organizațiilor Studențești și de Tineret din Moldova. În 1997 a fost membru al colegiului Direcției pentru problemele tineretului și sportului și al Consiliului municipal al tineretului din Chișinău. În 1998 absolvește universitatea, devenind licențiat în economie. În același an lucrează ca manager
Angel Agache () [Corola-website/Science/332611_a_333940]
-
doctorandul la Academia de Studii Economice din Moldova. Din 1998 până în 2004 a studiat la Academia de Drept din Moldova, specializarea drept public internațional, devenind licențiat în drept. În această perioadă, în anul 1999 a fost copreședinte al Federației Organizațiilor Studențești și de Tineret din Moldova. În 2003 a fost președinte al Federației Organizațiilor Studențești și de Tineret din Moldova. În 2004 a fost președinte al Forului tinerilor „NOUA MOLDOVĂ”. Între 2004-2005 a studiat la Școala de Studii Academice Postuniversitare „Ovidiu
Angel Agache () [Corola-website/Science/332611_a_333940]
-
la Academia de Drept din Moldova, specializarea drept public internațional, devenind licențiat în drept. În această perioadă, în anul 1999 a fost copreședinte al Federației Organizațiilor Studențești și de Tineret din Moldova. În 2003 a fost președinte al Federației Organizațiilor Studențești și de Tineret din Moldova. În 2004 a fost președinte al Forului tinerilor „NOUA MOLDOVĂ”. Între 2004-2005 a studiat la Școala de Studii Academice Postuniversitare „Ovidiu Șincai” din București, specializarea management politic, devenind magistru în management politic. În 2004 a
Angel Agache () [Corola-website/Science/332611_a_333940]
-
de Hristu Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromana îi apar volumele: "La hane", comedie în versuri, "Revoluționarii", comedie și "Cintițe", poeme. În limba română îi apare volumul "Întomnare". În domeniul istoriei publică studiile: "Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Românii din Șerbia și Bulgaria", precum și
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Blood and Iron, ambele pe albumul Strengh and Honour, respectiv materiale lansate sub numele de Gas Chamber. Werewolf a caracterizat acuzațiile cu orientare politică drept neîntemeiate și a descris interpretarea versurilor drept dementă. În 2009, Ylioppilaslehti, cel mai cunoscut ziar studențesc din Finlanda, a publicat un articol despre black metal în care Werewolf își explică mai departe motivele. Discutând despre ascensiunea black metalului național socialist și despre black metalul tradițional, spunând că „timpurile s-au schimbat, valorile șocante s-au deteriorat
Satanic Warmaster () [Corola-website/Science/332661_a_333990]
-
Academia de Studii Economice - Facultatea de Administrație și Management Public), cât și în Management financiar-bancar (Institutul Bancar Român - Facultatea de Management, specializarea Finanțe - Bănci). În aprilie 2003 și aprilie 2006 a obținut premii speciale la Sesiunea de Comunicări Științifice și Studențești. Are un doctorat în Economie obținut în cadrul Academiei de Studii Economice București, cu o lucrare axată pe managementul și planificarea strategică la nivelul comunităților locale din România. De asemenea, deține două masterate în domeniul relațiilor internaționale: un masterat in Afaceri
Ana-Claudia Țapardel () [Corola-website/Science/332867_a_334196]
-
unde a activat în cadrul Cenaclului „Junimea”, fiind remarcat de către profesorul și jurnalistul George Ivașcu, care l-a încurajat și ajutat să debuteze în publicistică. Tot din această perioadă datează primele sale preocupări pentru arta cinematografică, materializate prin înscrierea în Cineclubul studențesc condus de operatorul Sergiu Huzum. Aici a realizat un scurt-metraj intitulat „M-a trimis mama la piață” (pelicula s-a pierdut). Imediat după absolvirea Facultății (cu o teză despre Mateiu I. Caragiale), a fost angajat ca redactor la "Viața studențească
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]
-
studențesc condus de operatorul Sergiu Huzum. Aici a realizat un scurt-metraj intitulat „M-a trimis mama la piață” (pelicula s-a pierdut). Imediat după absolvirea Facultății (cu o teză despre Mateiu I. Caragiale), a fost angajat ca redactor la "Viața studențească" (1965), apoi la nou-înființata revistă "Amfiteatru" (redactor-șef, Ion Băieșu), unde a coordonat paginile de teatru și film. A trecut, în 1968, la revista Contemporanul, unde - până la prematura sa dispariție - a publicat sute de cronici de teatru, alăturându-și săptămânal
Dinu Kivu () [Corola-website/Science/333636_a_334965]