10,815 matches
-
totul despre noi, pentru că Melnic, la un moment dat, a dispărut de-acolo din șantier. Am constatat dispariția lui, da’ n-am știut ce s-a-ntâmplat cu el... Deci, din momentul acela, el s-a dus la Securitate, a turnat absolut tot, tot, tot ce am făcut noi. Și, În momentul când ne-au arestat, ei știau tot și noi trebuia să confirmăm. A mers greu treaba asta, cel puțin la mine, nu știu la ceilalți colegi cum s-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
față de ei? De ăștia ne feream. Știam unde sunt, În ce colț stau și-așa mai departe... Sau erau În altă brigadă, dormeau acolo și numa’ veneau cu noi să ne numere, să ne conducă... Dar lucrurile astea nu le turnau ei, chiar dacă le știau și chiar dacă erau turnătorii Securității... Sau chiar dacă vorbeau, ăia n-aveau nici un interes să ne pedepsească, pentru că ce-i interesa pe ei propriu-zis: să nu vorbești Împotriva regimului, să nu te organizezi să faci ceva acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
voi cere niciodată. Numai să nu-mi faceți probleme și eu nu vă voi face probleme.” Și-ntr-adevăr, n-am avut nici o problemă cu el. Dar situația noastră n-a fost ușoară, pentru că tot timpul eram urmăriți. Și erau care ne turnau pe noi. Io am fost și mi-am verificat dosarul și-aveam cinci turnători care au dat declarații despre mine. Pe doi i-am descoperit cine sunt, că le-am cunoscut și scrisul, că doar am lucrat cu ei În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Întâlnit o dată chiar aici, În parcul acesta din spatele primăriei, și treceam pe lângă el și zic: „Ce mai faci?”. Zice: „Iacă, Îs bolnav rău”. Zic: „Dumnezeu să te ierte și să-ți ajute”... Nu i-am mai zis: ...„că m-ai turnat!”. Pă ceilalți trei nu i-am descoperit, nu știu că cine-o fost, dar aveam un dosar de 62 de pagini care era numai cu declarații Împotriva mea... Și pe-ormă am avut vreo patru volume din anchetă, pe care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au informat Întâi de toată treaba asta și când au Început ancheta În celula 4-spital: „Să demascați pe toți ăștia care nu i-ați spus la Securitate”... Vă dați seama că fiecare Îi venea greu să-și reclame, să-și toarne, ca să zic așa, foștii colegi... Știau care le va fi soarta, că vor fi arestați, și o să ajungă Împreună cu ei... Și a fost torturi extraordinare... Dom’le, am văzut..., am asistat la bătăi crunte. Un singur exemplu am să vă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fac cu ușurință. La fel stăteau lucrurile pentru ceilalți colegi. Ș-atunci am găsit soluțiile. L-am chemat pe brigadier și i-am spus: „Domnule, știm pentru ce suntem aici, dar noi trebuie să rezistăm. Dar, atenție, dacă ne-ai turnat că nu ne facem norma, dacă ai spus cel mai mic lucru și nu ne lași să ne descurcăm cum vrem noi, indiferent ce se Întâmplă cu cel pe care l-ai turnat, cel care rămâne Îți ia gâtul cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să rezistăm. Dar, atenție, dacă ne-ai turnat că nu ne facem norma, dacă ai spus cel mai mic lucru și nu ne lași să ne descurcăm cum vrem noi, indiferent ce se Întâmplă cu cel pe care l-ai turnat, cel care rămâne Îți ia gâtul cu tarpanul. Nu discutăm!”. Mai târziu, când aveam cazmale În mână, i-am spus: „Și cu cazmaua se poate lua gâtul!”. Ne-a spus mult mai târziu că Într-adevăr s-a speriat atunci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cum să facă: tăiam un mănunchi de stuf, Îl Îndoiam În două, Îl băgam În mijloc și legam pe urmă. Și făceam gluga: „Vino să numeri!” Cui Îi convenea să vină să verifice? Totul era ca brigadierul să nu ne toarne. Am fost ulterior descoperiți, dar abia spre sfârșitul etapei de stuf. Cei care vroiau să facă norma, de frică, au Început să cadă. Și au Început să plece coșciugele cu săniile pe gheață, probabil la Periprava... unde era centrul de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
culca cu burta pe pământ, ne Îngheța zeghea pe pământ, ca să iasă numărul... Când ieșeam pe poartă trebuia să ieșim 50, dacă ieșeam 49, ne Întorceau Înapoi. Gardienii nu știau să numere decât câte 50-50. Odată, ne-au scos să turnăm un cub de beton de un metru la o ciupercă pe faleză, ca să nu se Înroșească fiicele lui Gheorghiu-Dej, Lica Gheorghiu sau cine a fost... Și ca să nu scot tot detașamentul de 50 de inși, am ieșit patru inși. Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gardian: „Luați cinci oameni!”. „Dar suntem patru.” Și ne-a culcat Între porți, pe zeghe... Și ne cerea ca noi să aducem cinci, pentru că a ieșit o coloană de 30 de milițieni. Altădată, era 25 decembrie, ploua, ningea și noi turnam umbrelele la Cazinou, la hoteluri, și greșise un muncitor, că n-a băgat cimentul, și am returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și, Într-una din zile, pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
turnător..., că ieșea din când În când, Îl scotea la turnătorie, că ăla a zis, că ăla a făcut... Și mai avea și el unii care-i suflau pe la ureche, și când a aflat că am o cruciuliță... m-a turnat la șeful de secție. Și a venit șefu’ de secție cu un căpitan - stai, cum Îi spunea? -, domnu’ „Ferometal”, așa Îi spunea, că avea toată dantura Îmbrăcată, că așa Îi plăcea lui... Și m-a scos afară: „Banditule, ieși afară
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
scoteai și maioul, rareori Îți lăsai maioul pe piele, dar n-au descoperit-o. Și cred că de aia le plăcea la călugări să se roage cu ea, că n-au găsit-o la nu știu câte percheziții, până când nu m-a turnat ăla... Și era o cruce În linii drepte, și cu rubinul la mijloc (arătă dimensiunile crucii - n.n.). Undeva cam la cinci centimetri. Cam așa. Cred că până În cinci centimetri, mai mult n-avea... Cred că era o cruce a Sfântului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
poartă și mi-a dat vreo 10-15 la fund. Acuma te punea să numeri, ca să vadă când leșini (râde - n.n.) și nu știu când am leșinat sau cum mi-am revenit, că m-am trezit ud... Probabil că mi-a turnat o găleată cu apă În cap. Asta a fost... Cred că vreo 15, țin minte, că am numărat... Nu vă mai amintiți numele celui care v-a bătut? Nuuu, păi ăia se schimbau una-două! Dintre majori, cel mai cumsecade mi-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
draconic al Partidului Comunist: sistemul de informații. Avea Beniuc o poezie, „Partidul”: „Partidul e În toate, În raza de soare, În rouă, În bobul de grâu, În toate”. Ei, asta era... Prin sistemul de informații, vorbeai cu un prieten, Îl turnai, după aia Îi zâmbeai ca și când nu s-a Întâmplat nimic... Asta a fost schimonosirea sufletească a acestui popor, ca să zic așa. Distorsionat complet... cel mai rău lucru care l-o făcut. Cine a fost considerat cap de lot? Cap de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sufletească a acestui popor, ca să zic așa. Distorsionat complet... cel mai rău lucru care l-o făcut. Cine a fost considerat cap de lot? Cap de lot era considerat cel care de fapt a și mers la Securitate și-a turnat. Cel căruia evit să-i spun numele... Dar ce să zic de colegul ăsta? După ce-am venit din Închisoare, mama lui a vrut să vorbească cu mine. Și-mi pare rău că n-am vrut să stau atunci de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau două n-am mai trecut pe acolo... Când am venit, gazda mi-o spus: „O mai stat vreo oră și-o plecat”. Era trimis de Securitate. Că nu știai ce să faci... Nu puteai nici să mergi să-l torni, nici să-l găzduiești. Nu știai ce să faci. Și nu știu cât de dibaci sau de inteligent putea să fie cineva ca să se poată strecura. Dumneavoastră cum de ați apucat să terminați facultatea? În toamnă am terminat și am și profesat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
s-o luat În considerare? Că ce-am făcut la Târgșor, că ce-am scris pe zid, ce am arătat la generalul Mârza și așa mai departe. Toate erau Înregistrate la ei, da’ nu știai ce au, cine te-o turnat, cum te-o turnat și așa mai departe... În ’60 v-au anchetat mai mult timp? Da, da. Unde s-a desfășurat ancheta? Întâi aici la Deva și pe urmă ne-au dus la București, la Uranus, și acolo am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
considerare? Că ce-am făcut la Târgșor, că ce-am scris pe zid, ce am arătat la generalul Mârza și așa mai departe. Toate erau Înregistrate la ei, da’ nu știai ce au, cine te-o turnat, cum te-o turnat și așa mai departe... În ’60 v-au anchetat mai mult timp? Da, da. Unde s-a desfășurat ancheta? Întâi aici la Deva și pe urmă ne-au dus la București, la Uranus, și acolo am stat, cred, până În februarie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
altu’, chestii, fleacuri... Dar, că veni vorba de izolare, interesant e că primul lucru ce l-a desființat comandantu’ care a venit după Goiciu a fost izolările, care fuseseră făcute ad-hoc, adică erau niște gherete din lemn, cu o fundație turnată din beton, pe-asta se clădea ghereta. Izolarea era atâta de mare, că Încăpeai În ea, dar din afară erau bătute cuie, ca să nu te poți propti și să stai numa’ În picioare... Și erai scos numai pentru necesități fiziologice
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nouă mămăligă... Și cum l-o dat Dumnezeu, fără să-l cearnă, nu nimic, nu conta... Mălaiul ăla o avut ceva, habar nu am ce, da’ gândeai că e prenandez. Dacă l-o luat acuma de pe foc și l-o turnat În formă... ai putut să Îl Întinzi cât ai vrut... așa se Întindea. Măi tată, măi, o tot Învârteam În gură și n-o puteam Înghite... Da’ n-am avut ce face, că altceva nu ne-o dat... decât un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
le-or pus ei la ușă și o intrat Înăuntru. Dup-aia i-o scos afară, i-o pus pe toți În lanțuri, și-n fiecare zi-i ducea la baie jos, și acolo Îi bătea până Îi lăsa lați. Turna apă pă ei și Îi ducea... și iar Îi aducea... Da’ nu pe toți o sută cinzăci, numa’ pe o parte din ei, p-ăștia care o făcut protestu’ aista. Asta o fost... S-a schimbat regimul de detenție după
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe aici, că mata ești tânăr. Ai fi de-ai lor cumva!?”. „Nu, domne, nu sunt, m-au arestat.” I-am spus cine sunt... „Aoleu, aici dacă ai Încăput, să știi că nu scapi nepedepsit.” Zice: „Pe mine m-a turnat un coleg de servici că la o țuică m-am apucat să-i spun o parodie la «Tatăl nostru», da’ să știi că-i grav”. Mai stau puțin și-ntr-o noapte Îl aduce pe unu’, Popescu Pasărea. Ăsta era un
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi-a zis: „Ne dau ăștia și bomboane, și, uite, Îmi dă să și fumez”... că-i dădeau caralii. Și mi-a zis: „Îmi pare rău că l-am nenorocit pe diriginte”. Deci i-au convins pe copii să-l toarne pe diriginte, că ăla ar fi umblat cu afișe. Copiii au găsit În tramvai niște afișe anticomuniste făcute cu rigla. Și cu tramvaiul ăla, domnule, mai mergea și dirigintele lor, și a căzut patalamaua pe ăla și l-au arestat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și am Început... cu bancurile. Eram șapte inși la masă: patru maiori și trei căpitani. Printre noi era un maior, Malacu, și el ne-a spus un banc cu rușii..., cum era atunci... Și domne, unu’ dintre noi ne-a turnat... și pe restu’ ne-a arestat. Cum s-a desfășurat ancheta? M-au dus pe Maria Rosetti și acolo a Început o anchetă intensivă: dimineața, după-masa și noaptea... (zâmbește - n.n.). Aveau 27 de Întrebări-tip. M-a Întrebat numa’ de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făcea parte din Cominform, cum era atuncea, și ajunsese directorul trustului de construcții Brașov, și Întâmplarea a făcut că s-a căsătorit cu o doctoriță care era securistă, da’ care i-a fost băgată pe gât... Și aia l-a turnat, și l-au arestat politic (râde - n.n.). Și el mai avea o juma’ de an să se elibereze, și i-am dat toate hainele mele, pentru că pe mine m-a arestat civil, și i-am zis: „Până oi ieși eu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]