9,893 matches
-
1966 - 1979) Lector și apoi conf. dr. la Universitatea “Transilvania” - Brașov (1993-2001); Conferențiar dr. la Universitatea "Petru Maior" - Tg.-Mureș (din 2001) și prof. univ. dr. la Universitatea “Petru Maior” (din 2004); Debutul publicistic a avut loc în paginile revistei "Vatra", în anul 1972, cu un eseu. A deținut, în continuare, rubrici în revistele "Vatra", "Flacăra", "Astra", "Viața Românească", iar mai recent în "Discobolul" (“Zări și etape”, unde a publicat studii despre opera lui Lucian Blaga sau a comentat cărți dedicate
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
la Universitatea "Petru Maior" - Tg.-Mureș (din 2001) și prof. univ. dr. la Universitatea “Petru Maior” (din 2004); Debutul publicistic a avut loc în paginile revistei "Vatra", în anul 1972, cu un eseu. A deținut, în continuare, rubrici în revistele "Vatra", "Flacăra", "Astra", "Viața Românească", iar mai recent în "Discobolul" (“Zări și etape”, unde a publicat studii despre opera lui Lucian Blaga sau a comentat cărți dedicate lui Blaga). Publică în "Vatra" (din 1972 până în prezent), "Viața românească" (1973 - 1978), "Flacăra
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
un eseu. A deținut, în continuare, rubrici în revistele "Vatra", "Flacăra", "Astra", "Viața Românească", iar mai recent în "Discobolul" (“Zări și etape”, unde a publicat studii despre opera lui Lucian Blaga sau a comentat cărți dedicate lui Blaga). Publică în "Vatra" (din 1972 până în prezent), "Viața românească" (1973 - 1978), "Flacăra" (1974 - 1976), "Discobolul" (1997 - 2000) și, sporadic, în "Familia", "Astra", "Caiete critice", "Contemporanul", "Tribuna", "Steaua", "Observator cultural", "Târnava", "Paradigma", "Cultura" etc. Este redactor la revista Vatra din Târgu-Mureș (1979 - ); 1. Dicționarul
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
dedicate lui Blaga). Publică în "Vatra" (din 1972 până în prezent), "Viața românească" (1973 - 1978), "Flacăra" (1974 - 1976), "Discobolul" (1997 - 2000) și, sporadic, în "Familia", "Astra", "Caiete critice", "Contemporanul", "Tribuna", "Steaua", "Observator cultural", "Târnava", "Paradigma", "Cultura" etc. Este redactor la revista Vatra din Târgu-Mureș (1979 - ); 1. Dicționarul Scriitorilor Români (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), vol. I - IV, Ed. Fundației Culturale Române și Ed. Albatros, București, 1995 - 2002: 38 de scriitori, cu date biografice, comentariu critic și bibliografie - până în anul 1989
Cornel Moraru () [Corola-website/Science/302296_a_303625]
-
de poezie ai României. s-a născut la 2 decembrie 1951 în localitatea Aruncuta, județul Cluj.Absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Secția romănă-italiană (1974). Înainte de 1989 a fost criticul de poezie al revistelor Familia și Vatra. După Revoluție a fost redactor-șef adjunct al revistei Vatra și profesor de literatură romănă contemporană la universitățile din Brașov și Tărgu-Mureș. Este autorul volumelor Poezie și livresc, Editura Cartea Romănească, București, 1987; Celălalt Pillat, Editura Fundației Culturale Romăne, București
Alexandru Cistelecan () [Corola-website/Science/302295_a_303624]
-
1951 în localitatea Aruncuta, județul Cluj.Absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Secția romănă-italiană (1974). Înainte de 1989 a fost criticul de poezie al revistelor Familia și Vatra. După Revoluție a fost redactor-șef adjunct al revistei Vatra și profesor de literatură romănă contemporană la universitățile din Brașov și Tărgu-Mureș. Este autorul volumelor Poezie și livresc, Editura Cartea Romănească, București, 1987; Celălalt Pillat, Editura Fundației Culturale Romăne, București, 2000; Top ten, Editura Dacia, Cluj, 2000; Mircea Ivănescu. Micromonografie
Alexandru Cistelecan () [Corola-website/Science/302295_a_303624]
-
dialoguri critice, Editura Aula, Brașov, 2005. Este autorul mai multor articole din Dicționarul Scriitorilor Romăni (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și al unor traduceri din limba italiană. Publică studii, articole, eseuri și cronici literare în revista "Vatra, referință la S"chiță în cărbune: Mircea A. Diaconu, în "Hyperion", an 28, nr. 7-8-9/2010 (195-196-197), p. 144-146. Ulterior va deveni redactor-coordonator al revistei "Provincia" (1999-2002); coordonator al colecției "Canon", Editura Aula, Brașov, este editorialist la ziarul "Evenimentul zilei
Alexandru Cistelecan () [Corola-website/Science/302295_a_303624]
-
diametru de circa 10 km în Căliman). Călimanul ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din România. El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazănoapte de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
trecerea spre depresiunile Livezile-Bârgău, Budac, Deda-Porcești delimitate la vest de Culmea Sieului și alte coline din dealurile Bistriței. Această delimitare corespunde Masivului Căliman privit ca unitate montană propriu-zisă, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influență gravitează spre Vatra Dornei (punct de plecare în traseele 1 și 8), cuprinzând Țara Dornelor (drenată de râurile Neagra Sarului și Dorna cu Dornișoara). Situată pe flancul nordic al masivului, Țara Dornelor coboară treptat alcătuind o depresiune largă, cuibărită în inima munților. Spre
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
Șarului. Este organizată administrativ în 7 sate ce sunt dispuse radial pe cursul unor pârâuri de munte: Șaru Dornei, Neagră Șarului, Gura Hâiții, Sărișor, Plaiu Șarului, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei . Comună este străbătuta de drumul județean DJ174 , care vine de la Vatră Dornei , intră în comuna prin satul Plaiu Șarului, străbate parțial satul Șaru Dornei și merge spre comună Panaci . Legătură dintre satul Șaru Dornei, sătul de reședință Neagră Șarului și satul Gură Hâiții se face prin DJ174F , iar acesta continuă până la
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
pe Valea Bistriței Aurii , ar fi poposit la Iacobeni . La o vânătoare pe muntele Oușorul, a rănit o căprioară și în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasă Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câțiva ani la căsuța (vatra) de pe malul apei Dorinei ( Vatra Dornei ), Dragoș află că Dorina este plecată cu turmă de oi spre Munții Călimani . Plecând în căutarea ei, Dorina nu îl recunoaște, se ascunde și este rănită de săgeată voievodului care crede că a dat
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
fi poposit la Iacobeni . La o vânătoare pe muntele Oușorul, a rănit o căprioară și în urmărirea ei, a cunoscut-o pe frumoasă Dorina de care s-a îndrăgostit. Revenind după câțiva ani la căsuța (vatra) de pe malul apei Dorinei ( Vatra Dornei ), Dragoș află că Dorina este plecată cu turmă de oi spre Munții Călimani . Plecând în căutarea ei, Dorina nu îl recunoaște, se ascunde și este rănită de săgeată voievodului care crede că a dat peste o sălbăticiune. Astfel, mergând
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
Valea Putnei () este un sat în comuna Pojorâta din județul Suceava, Bucovina, România. Se află la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecăniș, pe drumul ce leagă Câmpulungul Moldovenesc de Vatra Dornei, la poalele masivului Giumalău. Localitatea este traversată de râul Putnișoara, care desparte masivul Giumalău de Obcina Mestecănișului. Suprafața satului este de ha. Timp de 144 de ani, între 1774 și 1918, localitatea s-a aflat sub ocupația Imperiului Austro-Ungar
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
urca spre Pasul Mestecăniș (1.096 m altitudine) pe șoseaua modernizată sau pe vechiul Drum Imperial (5 km). Localitatea este traversata longitudinal de drumul european E576 (DN 17) Suceava - Bistrița. Halta Valea Putnei, pe linia de cale ferată CFR Suceava - Vatra Dornei - Cluj Napoca. Sectorul de cale ferată Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei (Kimpolung - Dorna Watra - realizat de inginerul Emanuel Ziffer) a fost inaugurat în octombrie 1902, moment în care a fost inaugurat și tunelul din Valea Putnei - Mestecăniș (1.621 m lungime
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
șoseaua modernizată sau pe vechiul Drum Imperial (5 km). Localitatea este traversata longitudinal de drumul european E576 (DN 17) Suceava - Bistrița. Halta Valea Putnei, pe linia de cale ferată CFR Suceava - Vatra Dornei - Cluj Napoca. Sectorul de cale ferată Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei (Kimpolung - Dorna Watra - realizat de inginerul Emanuel Ziffer) a fost inaugurat în octombrie 1902, moment în care a fost inaugurat și tunelul din Valea Putnei - Mestecăniș (1.621 m lungime) - un fir, al doilea fiind realizat și electrificat în
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
Vatra Moldoviței este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ciumârna, Paltinu și Vatra Moldoviței (reședința). Comuna Vatra Moldoviței este compusă din satele Vatra Moldoviței, Paltinu și Ciumârna. În localitatea Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița. Conform recensământului
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
Vatra Moldoviței este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ciumârna, Paltinu și Vatra Moldoviței (reședința). Comuna Vatra Moldoviței este compusă din satele Vatra Moldoviței, Paltinu și Ciumârna. În localitatea Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vatra Moldoviței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
Vatra Moldoviței este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ciumârna, Paltinu și Vatra Moldoviței (reședința). Comuna Vatra Moldoviței este compusă din satele Vatra Moldoviței, Paltinu și Ciumârna. În localitatea Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vatra Moldoviței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
Vatra Moldoviței este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ciumârna, Paltinu și Vatra Moldoviței (reședința). Comuna Vatra Moldoviței este compusă din satele Vatra Moldoviței, Paltinu și Ciumârna. În localitatea Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vatra Moldoviței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
Vatra Moldoviței este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ciumârna, Paltinu și Vatra Moldoviței (reședința). Comuna Vatra Moldoviței este compusă din satele Vatra Moldoviței, Paltinu și Ciumârna. În localitatea Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vatra Moldoviței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,97%), cu o minoritate
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Ciumârna, Paltinu și Vatra Moldoviței (reședința). Comuna Vatra Moldoviței este compusă din satele Vatra Moldoviței, Paltinu și Ciumârna. În localitatea Vatra Moldoviței se află Mănăstirea Moldovița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vatra Moldoviței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,97%), cu o minoritate de ucraineni (4,48%) și una de germani (0,25%). Pentru 1,31
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,51%), dar există și minorități de penticostali (1,44%) și adventiști de ziua a șaptea (1,41%). Pentru 1,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Vatra Moldoviței se ridica la 2.273 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (60,32%), cu o minoritate de germani (32,82%) și una de evrei (5,94%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (7 persoane), polonezi (3 persoane), maghiari (1 persoană
Comuna Vatra Moldoviței, Suceava () [Corola-website/Science/302011_a_303340]
-
iar un altul de dimensiuni mai mici a fost scos mai demult. Acest lucru este demonstrat și de urmele arheologice care se mai găsesc în partea de răsărit a satului, la aproximativ 1 km, unde se pare că a fost vatra inițială a satului. Dată când satul s-a mutat în vatra de astăzi nu se cunoaște. Satul vechi se zice că purta numele de Vadul Struț sau Vadul Struțului, denumire care a evoluat până la cea actuală. Satul Vădăstrița este amintit
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
demult. Acest lucru este demonstrat și de urmele arheologice care se mai găsesc în partea de răsărit a satului, la aproximativ 1 km, unde se pare că a fost vatra inițială a satului. Dată când satul s-a mutat în vatra de astăzi nu se cunoaște. Satul vechi se zice că purta numele de Vadul Struț sau Vadul Struțului, denumire care a evoluat până la cea actuală. Satul Vădăstrița este amintit în continuare în documentele vremii. Domnitorul Radu cel Mare întărește în
Comuna Vădăstrița, Olt () [Corola-website/Science/302030_a_303359]
-
suferit de pe urma războaielor și năvălirilor străine. De asemenea se are în vedere că în tradiția satului a rămas ca amintire faptul că la botul Dealului Iancului, unde au locuit până nu demult familiile Borșan, ar fi fost prima așezare a vetrei de sat, denumit până azi Todirești. În acest loc s-au găsit urme care dovedesc că a existat și o biserică, ceea ce înseamnă că acolo a fost o așezare cu mai multe familii. Se mai știe că din cauza unor evenimente
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]