90,136 matches
-
orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puținii susținători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în cenaclu și apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei este Marcel Proust, a cărui metodă de creație o regăsim, mai mult sau mai puțin, și în romanele ei. Autoarea scrie și publică mai multe volume de nuvele. A fost supranumită "Marea Europeană", o recunoaștere a meritelor ei evidente în modernizarea romanului românesc și sincronizarea lui cu cel
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
din muzică de Bach", "Drumul ascuns" și "Rădăcini" alcătuiesc "ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii care cuprinde și alte familii legate prin rudenie, prietenie sau interes, precum Rim, Drăgănescu sau Maxențiu. Această creație a scriitoarei reprezintă cel de-al doilea ciclu de romane din literatura română după "Ciclul Comăneștenilor" de Duiliu Zamfirescu. Din punct de vedere social, personajele romanelor din ciclul Hallipilor sunt în majoritate îmbogățiți de dată recentă care își pun întreaga
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
poet, critic literar, ocazional și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național și, deși este considerat un poet care a scris poezii care se recitau la serbările școlare sau populare, creația sa îl recomandă drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvîrșit și un autor canonic, care nu poate lipsi din manualele școlare nici în ziua de azi. A dus, de asemenea, o prodigioasă activitate
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
edițiile antume ale volumului "Balade și idile". Poetul însuși va vorbi despre perioada petrecută la Sibiu ca despre "„cei mai rodnici”" ani ai săi. Acum își orientează scrisul spre idilă și trece treptat de la simple versificări pe teme folclorice la creații originale. În paginile "Tribunei" i se tipăresc numeroase poezii, semnate sau nesemnate, printre care unele dintre cele mai izbutite creații ale sale: "Nunta Zamfirei", "Mânioasă", "Numai una", "Fata morarului", "Crăiasa zânelor" , o parte din "Anacreonticele sale", publicate cu mici modificări
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
rodnici”" ani ai săi. Acum își orientează scrisul spre idilă și trece treptat de la simple versificări pe teme folclorice la creații originale. În paginile "Tribunei" i se tipăresc numeroase poezii, semnate sau nesemnate, printre care unele dintre cele mai izbutite creații ale sale: "Nunta Zamfirei", "Mânioasă", "Numai una", "Fata morarului", "Crăiasa zânelor" , o parte din "Anacreonticele sale", publicate cu mici modificări în ciclul "Cântece" la sfârșitul volumului "Balade și idile" din 1893. Spre anul 1889, "Tribuna" începe să lucreze în pierdere
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
din "„poveștile poporului”" pe care le-a scris, să capete "„unitate și extensiune de epopee”". Deși nerealizată pe deplin, cele mai izbutite poeme ale sale se încadrează într-o viziune unitară, alcătuind o monografie epico-lirică a satului românesc. Regăsim în creația sa natura românească, muncile câmpenești, datinile atașate marilor momente ale existenței, erotica țărănească, revolta țăranului, experiența tragică a războiului, momente din istoria poporului român. În descrierea naturii, deosebindu-se de V. Alecsandri (cel dintâi pastelist remarcabil în evoluția liricii românești
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
destinat să fie elementul de bază: Titlul simbolic al revistei, "„organ literar pentru toți românii”", a fost ales de Coșbuc, după cum reiese din propriile mărturisiri, și indică, precum și articolul program ("Vorba de acasă"), intenția celor trei fondatori de a îndruma creația literară spre tradițiile comune ale vetrei strămoșești: Revista va promova literatura originală, izvorâtă direct din viața poporului năzuind a imprima literaturii un profund specific național, fără a exclude total traducerile de opere valoroase. Poetul a depus aici o intensă activitate
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
doar între patru și opt ingrediente. Bucătarii italieni se bazează în principal pe calitatea ingredientelor și mai puțin pe tehnici elaborate de preparare. Rețetele și felurile de mâncare sunt adesea rezultate din tradiția locală și de familie, fiind mai rar creații ale unor , astfel că multe rețete sunt ideale pentru gătitul în gospodărie, unul dintre principalele motive din spatele popularității explozive a bucătăriei italiene din America până în Asia. Un factor important al succesului bucătăriei italiene este faptul că se bazeaza pe produse
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
fără nicio excepție, pe bucăți de scândură atent pregătite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau în întregime secolele XVI și XVII, iar ca factură artistică multe dintre ele se impun printre cele mai reușite creații ale genului iconografic. Este citorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani. Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
sculptură în cele șase săli de la etajul clădirii și o expoziție de artă decorativă. Galeria națională cuprinde piese de anonimi (secolul al XVIII-lea), pașoptiști, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (36 piese, a doua colecție din țară, din toate perioadele de creație), Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Ștefan Popescu, Nicolae Tonitza, Octavian Băncilă, Iosif Iser, Ion Țuculescu, Francisc Șirato, Alexandru Ciucurencu, Jean Alexandru Steriadi, Nicolae Dărăscu precum contemporani din București și Brașov. Sculptura este semnată de Paul Dubois, Ion Irimescu, Dimitrie
Muzeul de Artă din Brașov () [Corola-website/Science/317022_a_318351]
-
și conține o listă de sfinți, precum și zilele în care sunt comemorați aceștia. În Codex mai apar două imagini, una reprezentând cerul, cu stele albastre, Soare și Lună, iar cea de-a doua reprezentând Pământul, cu oceane verzi, probabil înainte de Creație. Cea mai faimoasă imagine din Codex Gigas este cu siguranță portretul Diavolului, aflat la pagina 290. De la această poză a primit renumele de “Biblia Diavolului”. Diavolul este înfățișat singur, cu brațele ridicate, având o poziție amenințătoare. Are 4 degete, coarne
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
Patricia spre primele succese muzicale a fost compozitorul-arhitect Bernard Schwartz. În 1985, Patricia Kaas îl întâlnește pe actorul francez Gérard Depardieu, care acceptă să îi producă o înregistrare demonstrativa. Cu toate acestea, el nu se implică direct în procesul de creație, soția sa, Élisabeth preluând controlul artistic asupra materialului. Cântecul rezultat conlucrării celor doi, intitulat „Jalouse”, este lansat pe disc single la scurt timp. Fiind publicată sub coordonarea casei de discuri EMI, compoziția a fost un eșec comercial, nepromovând în niciun
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
doar trei mii de exemplare. Interpreta ia o pauză de câteva luni, reîntoarcerea să în studiourile de înregistrări fiind consemnata în iunie 1996, odată cu producerea noului său album. Cântărețul Philippe Bergman, iubitul Patriciei la acea vreme, participă la procesul de creație al discului, printre ceilalți muzicanți prezenți numărându-se și Phil Ramone (producător american cunoscut pentru colaborările sale cu interpreți de renume, Sinéad O'Connor, Barbra Streisand și Frank Sinatra fiind cele mai importante nume). Apărut într-un stil pop cu
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
compactă, o solemnitate a figurilor incompatibile cu dinamizările numeroase care au arăt pe teritoriul artelor plastice de atunci și până astăzi (...) Privindu-i lucrările ne umplem de ritmuri, de armonii subtile, ne izolam de tumult, ne ridicăm pe înălțimile unei creații de unde se zărește ceva mai mult decât ne asteptam, un fel de semn, ceva că o întorsătură, ca o pregătire pentru un pas viitor”." (Ruxandra Garofeanu) "*„Dorin Coltofeanu este un maestru al sugestiei în absentia, al impregnării obiectelor alese cu
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
semnul echilibrului în dezechilibru. „Glif universal al temporalității, cum îl numea G. Durând, melcul exprimă permanentă ființei în procesul de devenire. Jocul Ielelor este, poate, cea mai reprezentativă pictură în ceea ce privește puterea artistului de a obține și a oferi revelația prin creație. Tehnică lui Coltofeanu atinge aici o anumita virtuozitate: pânză care îmbracă ființele supranaturale sporește de fapt transparență, iar lumină învăluie misterios peisajul, conferindu-i sacralitate”". (Viorica Buica) "„Dorin Coltofeanu conferă o magnificența de o discreție sobra pânzelor sale, care emană
Dorin Coltofeanu () [Corola-website/Science/317072_a_318401]
-
Clipa este o revistă ce apare o dată la două luni, a tinerei generații. Apare la Chișinău și este editată cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR). Revistă de Cultură și Creație Literară a Tinerei Generații a fost fondată în toamna anului 1995 în urma Grevei generale a elevilor, studenților și cadrelor didactice, manifestare de protest declanșată întru apărarea Limbii Române și a Istoriei Românilor, prima grevă de amploare de după anul 1989, provocată
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
multă stabilitate, regăsindu-se în bugetul Fundației Culturale Române (astăzi Institutul Cultural Român, ICR). În ultimii patru ani, 2005-2009, publicația obține dreptul de editare prin proiecte anuale înaintate ICR. În toamna anului 1999 Clipa Siderală a lansat Concursul Național de Creație Literară „Iulia Hasdeu”, aflat acum la cea de-a XI-a ediție. Galele Laureaților concursului se desfășoară, tradițional, la începutul lunii octombrie, în incinta Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu”, în Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” sau în Sala Mare
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Mare a Uniunii Scriitorilor. Pe parcursul timpului, anticipând înregistrarea juridică a revistei, iar, ulterior, din necesităti de sinteză, de sprijinire a tinerilor creatori și de reverberare a mesajului național, civic si artistic al acestora, revista a fost generatorul unor culegeri de creație literară: colecția Sclipiri Siderale (3 vol.), cărți de debut: Oglinda sângelui (poezie, autor Doina Bulat), Castelul de dincolo de ploi (proză, autor Victor Bour), apărute în colecția „Gloria Spiritum”, sprijinită de către plasticianul Iurie Matei, Transplant de tăceri (poezie, autor Aurelia Cojocaru
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina” ale Radioului Național, prin atașamentul special față de tinerii creatori al jurnalistei Zina Izbaș, au mediatizat încă de la începuturi activitatea revistei și a cenaclului acesteia, promovând continuu tinerii creatori. Edițiile anuale ale Concursului Național de Creație Literară „Iulia Hasdeu”, dar și drumul evolutiv al publicației a fost constant, cu har și devotament, reflectate în subiectele culturale pentru știri, realizate de către distinsa jurnalistă Silvia Hodorogea, precum și în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de Rusalina Rusu de la Televiziunea Naționala a
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
din spațiul tradiționalismului românesc de după momentul Paciurea și Brâncuși. Prin această stilistică ambiguă, în care frăgezimile materiei coabitează perfect cu vibrația spirituală și cu o pietate pură, nesistematizată încă prin meditații teologice, în care chipul este doar mărturia înaltă a creației și nicidecum semnul de vanitate al creaturii, Silvia Radu realizează una dintre cele mai interesante și mai profunde experiențe ale statuarului românesc... Iar Sf. Gheorghe rămâne, cel puțin până în acest moment, expresia maximă a celei de-a treia concilieri, după
Silvia Radu (sculptor) () [Corola-website/Science/317104_a_318433]
-
trei mari curente care evoluează succesiv: renașterea, manierismul și barocul. Manierismul preia de la renaștere complexitatea și măiestria. Statuile sunt realizate însă cu mai multă virtuozitate și obligă privitorul în a le acorda mai multă atenție. Exemple ale sculpturii manieriste sunt creațiile, uneori bizare, ale sculptorilor Giambologna și Benvenuto Cellini. Barocul, apărut inițial în Italia, devine dominant pentru secolul al XVII-lea fiind arta Bisericii Catolice, care a ieșit învingătoare în lupta cu Reforma Protestantă. Sculptura este mai dinamică, de dimensiuni mai
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
și islamică aducea un suflu nou, capabil să creeze noi curente artistice. Asemenea picturii, și sculptura secolului XX a trecut prin transformări revoluționare. În urma nenumăratelor influențe noi s-au născut stiluri noi, s-au folosit teme și materiale noi, rezultând creații de o varietate și forță uluitoare. Începând de la renascentismul italian până la începutul secolului XX se așteaptă din partea sculptorilor să reprezinte lumea mai mult sau mai puțin exact cum este (însă câteodată sentimental sau idealizat). Foarte rar sculptura reușea o exprimare
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
Picasso și prietenul lui, George Braque, au revoluționat această artă redând realitatea prin descompunerea ei în bucăți și reasamblarea ei, de multe ori sub forma unei mulțimi geometrice. Aceasta a condus la ideea fundamentală a artei moderne: arta este autonomă, creația nu reflectă realitatea ci este o nouă realitate care nu are nici o obligație față de lumea exterioară. Cubismul a fost la început o mișcare în pictură, dar a fost urmată foarte repede de sculptură: însuși Picasso a realizat sculpturi cubiste din
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
de pildă Umberto Boccioni, au lucrat intr-un spirit total opus. Ei au redat dinamismul, ritmul alert al vieții moderne. Artiștii constructiviști, cu o conceptie la fel de modernă dar cu țeluri nepersonale, ca de exemplu Naum Gabo (1890-1977) au conceput niște creații, ale căror eleganță și executare precisă amintea mai mult de modele științfice, de mașini. Constructiviștii au fost importanți inovatori, au utilizat materiale industriale (plastic, sticlă, oțel) acestea nefiind modelate sau sculptate, ci mai degrabă compuse, s-au realizat structuri scheletice
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
la declarații de genul : orice poate fi artă dacă e făcut de artiști. Revoluția din artă, incepută de dinaintea anilor 1914 a eliberat fiecare creator proeminent. Mulți dintre cei mai talentați sculptori ai secolului XX au reprezentat tot universul uman în creațiile lor, dar au desfigurat sau au simplificat formele fără ezitare. Această tendință genrală, numită expresionism, caracterizează și opera lui Alberto Giacometti (1901-1988), ale cărui statuete, de grosimea unei lame, cuprinse de remușcări, de îngrijorare. După 1945, marea majoritate a publicului
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]