884,171 matches
-
inițiativa unor intelectuali ardeleni și bucovineni din Rusia, de a fi organizate unități de voluntari dintre prizonieri. Spre diferență de autorități, demersul a fost sprijinit însă de cei aflați în refugiu în România. Mulți dintre voluntari au considerat însă atitudinea autorităților jignitoare, iar pe alocuri ea s-a dovedit a fi demobilizatoare. Aceasta s-a întâmplat atât datorită ignorării de către conducătorii militari a faptului că, potențial voluntarii puteau completa rândurile Armatei Române cu câteva zeci de mii de soldați având experiența
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Marele Cartier General Român pentru a organiza un "Serviciu român de recrutare a voluntarilor". În aceeași zi, Ministerul de Război al României a emis ordinul nr. 1191, prin care s-a constituit "Corpul Voluntarilor Ardeleni-Bucovineni din Rusia". O luptă cu autoritățile rusești a început ulterior, acestea înțelegând să elibereze inițial numai 5.000 de prizonieri, față de cei 15.000 promiși anterior, iar cei eliberați urmau să provină numai din circumscripția militară a Moscovei. Recrutarea voluntarilor s-a bucurat de atenție mai
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
până la efectivul de 30.000, a fost obținută de către atașatul militar al României numai după numeroase intervenții la guvernul provizoriu rus, pe 22 august 1917. Statul român a pierdut astfel, timp prețios în perioada aprilie - august pentru a obține acordul autorităților ruse în ceea ce privește înrolarea efectivă a prizonierilor, de abia după data de 22 august putând începe recrutarea sistematică a acestora. Pe data de 19 mai 1917 - ca urmare a aprobării Guvernului Provizoriu Rus, sediul voluntarilor s-a mutat la Kiev în
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a merge spre România, ajungând la Iași pe 6 iunie, la ora 16. În trecere prin Chișinău, eșalonul a beneficiat de o primire emoționantă. La Iași, acestor voluntari li s-a făcut o primire dintre cele mai entuziaste, atât de autorități, cât și de populație. De față au fost regele Ferdinand, toți membrii guvernului, în frunte cu Ion I.C. Brătianu, generalii Constantin Prezan, Constantin Christescu, Nicolae Petala, Vlădescu, Dmitri Șcerbaciov (comandantul trupelor ruse de pe frontul românesc), Henri Berthelot (șeful Misiunii Militare
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
încheie un armistițiu. Cu toate acestea, 3 delegați au participat la lucrări: ardelenii Sever Bocu și Ghiță Popp, precum și bucovineanul Filaret Doboș. Pe fondul greutăților cu aprovizionarea, cu tifosul exantematic și cu urmărirea stării trupelor ruse și a mișcării acestora, autoritățile române nu prea au avut timp să se ocupe de voluntarii sosiți. Doar pentru cercetarea ofițerilor și clasarea lor s-a instituit o comisie formată din colonelul Mărăscu, maiorii Aldescu, Cristescu și Romalo. Aceasta a supus aprobării rezultatele obținute, generalilor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
anului 1918. După ce voluntarii au primit bani în avans pe 2 luni (câte 1.000 de ruble fiecare), aceștia s-au îndreptat mai întâi spre Irkutsk dar au avut a face față multor dificultăți, fiind de două ori arestați de către autoritățile bolșevice ca suspecți și ulterior eliberați. În condițiile proximității trupelor Puterilor Centrale, voluntarii sperând să treacă în România cu ajutorul consulului român, s-au îndreptat apoi spre Moscova. În urma refuzului noilor autorități germane de a elibera permise pentru trecerea prin Ucraina
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
față multor dificultăți, fiind de două ori arestați de către autoritățile bolșevice ca suspecți și ulterior eliberați. În condițiile proximității trupelor Puterilor Centrale, voluntarii sperând să treacă în România cu ajutorul consulului român, s-au îndreptat apoi spre Moscova. În urma refuzului noilor autorități germane de a elibera permise pentru trecerea prin Ucraina, aceștia s-au văzut siliți să se reorganizeze tot pe teritoriul rus sub forma unui al doilea Corp de Voluntari, cu rol de reprezentare atât în Rusia, cât și în Franța
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Transilvaniei, Maramureșului și Bucovinei de Austro-Ungaria, cu scopul de a se alipi acestea la România. În aceeași zi "Comitetul Național Român" a trimis Regelui Ferdinand două telegrame: Confruntat cu dificultăți interne pe fondul lipsei unor ofițeri bine pregătiți și cu autoritate deoarece la peste 5.000 de soldați existau doar ceva mai mult de 100 de ofițeri, românii au cerut ajutor cehoslovacilor conform convenției semnate cu aceștia. În acest scop a fost detașat temporar colonelul ceh Eduard Kadlec, pentru a suplini
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
bolșevicilor. În 19 februarie 1919 Kadlec a fost însă destituit din post, dar după mai multe zile de discuții cu maiorul Malgrat și generalul Janin ordinul a fost contramandat. Ulterior la 23 februarie 1919 printr-o telegramă, Janin a suspendat autoritatea" Comitetului Național Român" asupra propriilor soldați. Pe data de 26 ianuarie 1919, respectivul "Corp de Voluntari" s-a transformat într-o "Legiune a Voluntarilor din Transilvania și Bucovina", care ar fi urmat să acționeze în conformitate cu ordinele Misiunii Militare Franceze din
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și din Est. Din acest motiv, conferințele Pugwash au fost privite cu suspiciune. Inițial, guvernul britanic a crezut că acestea sunt un fel de „adunări comuniste”. Cu toate acestea, el l-a convins pe J. D. Cockcroft, un membru al Autorității pentru Energie Atomică a Regatului Unit, să-i sugereze pe cine să invite la conferința din 1958. El a rezistat cu succes la o încercare ulterioară de a prelua conferințele, făcându-l pe un funcționar superior din Foreign Office să
Joseph Rotblat () [Corola-website/Science/336064_a_337393]
-
contrar dispoziilor comandamentelor proprii prin Viena, la îndemnul preoților militari și al ofițerilor români, urmarea respectivei rute având rolul de a împiedica intrarea lor pe teritoriul maghiar în calitate de unități constituite ale trupelor ungare. Prin aceasta s-a urmărit evitarea recunoașterii autorității noilor conducători maghiari prin prestarea jurământului militar, într-un context în care ultimele guverne ungare din toamna anului 1918 au urmărit menținerea integrității Ungariei cu orice preț. În acest cadru, capitala Imperiului - Viena, a fost unul dintre principalele centre de
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
s-au constituit într-un Consiliu de Stat (Staatsrat) social-democrat prezidat de Seitz, cancelar fiind doctorul Renner iar căpitanul Mayer din rezerva cavaleriei fiind nominalizat la conducerea departamentului armatei. Guvernul imperial Lammasch a rămas astfel numai cu numele, neavând nici o autoritate reală de a guverna sau de a conduce. Dealtfel acesta a și fost demis printr-un manifest al Împăratului Carol la 11 noiembrie. În noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 1918, trupele regulate din Viena s-au descompus, austriecii încercând
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
de palatul Schönbrunn, se constituise un „Comitet Național al Românilor din Transilvania”, căruia i s-a subordonat Senatul Militar. Odată însă ajunsă la Viena vestea constituirii la Budapesta a „Consiliului Național Român Central” (mutat ulterior la Arad), Senatul a recunoscut autoritatea acestuia. Procesul de divizare a regimentelor pe criterii etnice s-a petrecut în general în mod pașnic. Nucleul grupării de soldați români din Viena l-a constituit "Regimentul 64 Infanterie Orăștie", a cărui structură inițială s-a descompus în noaptea
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
actiuni de sabotaj contra forței de ocupație britanice, a unor ofițeri și instalații strategice ale armatei britanice în Palestina. Grupul difuza emisiuni radio, afișe și manifeste propagandistice, și a tipărit două gazete periodice clandestine „Bahazit” (Pe front) și „Hamáas” ( Acțiunea) Autoritățile britanice foloseau pentru organizația Lehi denumirea de „Stern gang” sau „Banda Stern”, după numele întemeietorului și primului ei comandant, Avraham Stern, zis Yair. După uciderea lui Stern de către agenți britanici într-un apartament în care se ascundea la Tel Aviv
Lehi () [Corola-website/Science/336100_a_337429]
-
și-a continuat activitatea în zona luptelor din regiunea Ierusalim, unde la 9 aprilie 1948 a fost implicată alături de membri ai Etzel în Masacrul de la Deir Yassin. În septembrie 1948 a fost dizolvată și dezarmată și în zona Ierusalim de către autoritățile israeliene, în urma asasinării de către membrii ei a mediatorului ONU, contele Folke Bernadotte din Suedia. Unul din comandanții grupului, Nathan Yalin Mor, a fost ales în 1948 ca deputat în primul Knesset din partea fracțiunii parlamentare Reshimat Halohamim (Lista Luptătorilor) În anul
Lehi () [Corola-website/Science/336100_a_337429]
-
I,prin proclamația sa "An Mein Volk". În luna octombrie a acelui an, în bătălia de la Leipzig, Napoleon a fost învins. Deschiderea sălii a făcut parte din sărbătoarea de comemorare a 100 de ani de la bătălie, de unde și numele ei. Autoritățile municipale din Breslau au așteptat în zadar un ajutor de finanțare de la stat, în cele din urmă trebuind să suporte costurile enorme din propriile fonduri. Amenajarea terenului și a clădirilor din jurul sălii au fost decise de către Hans Poelzig, iar deschiderea
Sala Centenarului () [Corola-website/Science/336134_a_337463]
-
istoric. Clădirea folosește astfel stilul de arhitectură barocă într-o formă cubistă, exemplificând astfel „contextualizarea” arhitecturii cubiste. Există mai multe elemente cubiste la parter și la balconul cu balustradă. Primele planuri ale lui Gočár nu au fost bine primite de autoritatea pentru clădiri istorice a Boemiei. Proiectele ulterioare au încorporat mai multe elemente cubiste în clădire. Consiliul Municipal Praga a aprobat planurile, în cele din urmă, pe 4 august 1911. Orientarea modernistă timpurie a lui Gočár (după cum se poate observa în
Casa Madonei Negre () [Corola-website/Science/336102_a_337431]
-
Independent Betting Arbitration Service, care funcționează în Marea Britanie pentru a asigura un tratament corect tuturor clienților. Stanleybet s-a numărat de asemenea printre primii organizatori de pariuri din Marea Britanie care au colaborat cu GamCare, o instituție filantropică înregistrată, reprezentând o autoritate în furnizarea de informații, sfaturi și sprijin practic privind impactul social al jocurilor de noroc. Stanleybet International este membru a European Sports Security Association (ESSA), care asigură integritatea pariurilor sportive online și offline. ESSA este și un donator important al
Stanleybet România () [Corola-website/Science/336120_a_337449]
-
ocupația britanică, moscheea și fortul învecinat au continuat să fie folosite drept garnizoane militare. Cu toate acestea, din cauza creșterii populației musulmane și a ostilității tot mai accentuate împotriva stăpânirii britanice, aceștia din urmă au decis în anul 1852 să creeze "Autoritatea Moscheii Badshahi" cu scopul de a se ocupă de reabilitarea locașului de cult. Lucrările de reabilitare au luat amploare în anul 1939, cănd Sikandar Hayat Khan și-a asumat sarcina de a strânge fonduri în acest scop. Reparațiile au continuat
Moscheea Badshahi () [Corola-website/Science/336133_a_337462]
-
ca profesor, editor și traducător în anii 1950. În această perioadă a scris mai multe romane, inclusiv primul său roman "Lașii" (scris în 1948-1949, publicat în 1958) și "Sfârșitul Epocii de Nailon" (1956). Acestea au fost condamnate și interzise de autoritățile comuniste după publicarea lor. Stilul său de proză, bazat pe improvizație și pe finalul deschis, a fost o inovație, dar acesta și idealurile sale democratice au fost o provocare pentru regimul comunist. Ca urmare, el și-a pierdut slujba de
Josef Škvorecký () [Corola-website/Science/336157_a_337486]
-
și Vítek. În anul revoluționar 1848 Tyl a devenit activ politic și a fost pentru scurt timp membru al Parlamentului Austriac din Viena. Din cauza faptului că a luptat pentru independența națiunii cehe față de Imperiul Austriac, el a fost considerat de autorități mai târziu ca nesigur din punct de vedere politic și concediat de la Teatrul de Stat. El a vrut să-și înființeze propria companie de teatru ambulant, dar cererea sa a fost respinsă, așa că în 1851 s-a alăturat unei companii
Josef Kajetán Tyl () [Corola-website/Science/336155_a_337484]
-
Congresul reprezintă una dintre cele mai importante date ale culturii albaneze, și cel mai mare eveniment pentru poporul albanez după Ligii de la Prizren, nu numai din cauza deciziilor luate, dar și pentru că aceste decizii ar fi fost puse în aplicare de către autoritățile Otomane. În 2008, festivitățile au fost organizate în Manastir, Tirana și Pristina , pentru a sărbători 100 de ani de la congres. În toate școlile din Albania, Kosovo și în zonele cu majoritate albaneză din Macedonia prima oră de predare a fost
Congresul de la Manastir () [Corola-website/Science/336156_a_337485]
-
comandat să realizeze un documentar despre osuar. Rezultatul a fost un film lung de 10 minute, montat frenetic, cu imagini ale scheletelor dublate cu o voce narativă neutră a unui ghid de turism. Această versiune a fost inițial interzisă de către autoritățile comuniste cehe ca o presupusă activitate subversivă, iar coloana sonoră a fost înlocuită cu o scurtă introducere și un aranjament muzical de jazz realizat de Zdeněk Liška al poemului „Comment dessiner le portrait d'un oiseau” („Cum să desenezi portretul
Osuarul din Sedlec () [Corola-website/Science/336225_a_337554]
-
în rusă, primit la naștere, este (Ghenadie), și-a schimbat numele în Genndy după ce s-a mutat în Statele Unite. Tartakovsky s-a născut pe 17 ianuarie 1970 la Moscova, din părinți evrei. Tatăl său, Boris, a lucrat ca dentist pentru autoritățile sovietice și pentru Echipa Națională de hochei a Uniunii Sovietice. Mama sa, Miriam, era director adjunct la o școală. Mai are un frate mai mare cu doi ani, Alexander, care oferă servicii de consultanță IT în Chicago. Înainte de a se
Genndy Tartakovsky () [Corola-website/Science/336237_a_337566]
-
neutră din punct de vedere politic și religios. S-a stabilit că limba esperanto este în domeniul public și oricine o poate folosi după cum dorește, autorul acesteia renunțând la drepturile de autor încă de la început. S-a stabilit ca singura autoritate care stabilește regulile pentru vorbitorii de esperanto este "Fundamento de Esperanto" (o colecție de cărți de gramatică, dicționare și texte pentru exemplificare), pe care toți vorbitorii limbii sunt invitați să le studieze pentru a păstra stabilitatea limbii. În cele din
Declarația de la Boulogne () [Corola-website/Science/336259_a_337588]