90,136 matches
-
însăși, singura eternă și imuabilă; dar este imposibil de a percepe această lumină, deoarece Dumnezeu este invizibil. Palamas replica prin distincția între substanța divină transcedentală și energiile divine care operează în lume și se manifestă umanității, și care nu sunt creații, ci operațiuni eterne ale lui Dumnezeu. A suprima orice operațiune a substanței divine înseamnă a suprima orice relație între lumea imanentă și divinitatea transcedentală. Înțelepciunea, Dragostea, Grația lui Dumnezeu nu sunt altceva decât energii divine, lumina contemplată de apostoli pe
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman consideră că acest film inaugurează etapa de recurs la istorie a lui Blaier, a doua etapă importantă a creației sale regizorale după o perioadă în care regizorul realizase filme cu subiecte din actualitatea recentă. Filmul este "„un original și palpitant road movie, petrecut în anul 1917, pe drumurile unui imperiu în destrămare”", ale cărui ramificații narative sunt marcate de
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
2014), ,Tribuna" (din 2014), ,Răsunetul cultural" (din 2014). 1974 — Premiul I la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației. 1985 — Premiul „Andrei Mureșanu" și Premiul revistei „Contemporanul" pentru participare la ediția a VIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus. 1989 — Marele premiu „Ion Luca Caragiale" la Concursul de proză satirico-umoristică inițiat de revista „Urzica", București. 1995 — Marele premiu și premiul revistei „Luceafărul", pentru participarea la ediția a XVIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
literare, Vișeu de Sus. 1989 — Marele premiu „Ion Luca Caragiale" la Concursul de proză satirico-umoristică inițiat de revista „Urzica", București. 1995 — Marele premiu și premiul revistei „Luceafărul", pentru participarea la ediția a XVIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus. 1997 — Premiul pentru volumul de poezie în manuscris ,În numele limbii române, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marma-ției și Serile de poezie „Nichita Stănescu" de la Desești; Premiul special pentru parodie, la Festivalul-concurs de creație „La
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
Ziua creației literare, Vișeu de Sus. 1997 — Premiul pentru volumul de poezie în manuscris ,În numele limbii române, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marma-ției și Serile de poezie „Nichita Stănescu" de la Desești; Premiul special pentru parodie, la Festivalul-concurs de creație „La Zalău se mai zâmbește", ediția a IX-a. 2001 — Titlul de excelență la ediția a IlI-a a Taberei Naționale de Literatură — Poiana Novăț; Diplomă de excelență pentru activitate remarcabilă în domeniul cultural artistic, acordat de Societatea Națională de
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
2006, 22 octombrie — Premiul „Ion Cănăvoiu" pentru cea mai bună carte de parodie {Apelul de seară), la Festivalul Național de Umor „Ion Cănăvoiu", Runcu (Gorj). 2006, noiembrie — Diploma de onoare „în semn de apreciere a întregii sale activități în domeniul creației literar-artistice și promovării valorilor culturale", primită din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Maramureș și din partea Fundației Culturale „Archeus", Baia Mare. 2007 — Cetățean de onoare al orașului Vișeu de Sus. 2007, 1 aprilie - Premiul I la secțiunea Creație literară
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
domeniul creației literar-artistice și promovării valorilor culturale", primită din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Maramureș și din partea Fundației Culturale „Archeus", Baia Mare. 2007 — Cetățean de onoare al orașului Vișeu de Sus. 2007, 1 aprilie - Premiul I la secțiunea Creație literară a Festivalului Internațional de Satiră și Umor „Mărul de aur", Bistrița - ediția a XXIII-a. 2008 - Premiul pentru antologia Apelul de seară, la Festivalul Internațional de Poezie de la Satu Mare. 2008, mai - Premiul II „A. C. Calotescu-Neicu", „pentru calitatea epigramelor trimise
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
și Fabulă „Donici, cuib de-nțelepciune", ediția a VII-a, secțiunea Fabulă. 2012, 21 aprilie, București — Diploma de Membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, „pentru aportul excepțional la promovarea epigramei românești". 2012, 12 mai, Buzău — Premiul I — secțiunea Creație literară, la ediția a XIII-a a Festivalului Național de Epigramă „Cât e Buzăul de mare" pentru volumul de parodii ,Vizita de dimineață" 2012, 6-8 iulie — Premiul I — la Festivalul Internațional „Umor fără frontiere", ediția I, Vama, jud. Suceava. 2012
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
Domini. Armenii folosesc propria numerotație a anilor, calendarul armean începând din anul 552 (A.D.), considerat anul 1 al erei armene. În plus, pe atunci, în Moldova se exprimau anii conform erei bizantine, care calcula anii de la facerea (zidirea) lumii; data creației (Annus Mundi) era fixată cu 5508 de ani înainte de întruparea lui Iisus Hristos. Într-o conferință ținută la 23 ianuarie 1929 la Uniunea armeană din Paris, istoricul Nicolae Iorga afirma că anul a fost scris mai târziu, dar nu contesta
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
(n. 1908 - d. 1991), a fost un arhitect român de origine aromana și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după terminarea studiilor în anul 1934 contactul cu arhitectura veche românească. Pentru această nu
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
din cele mai vechi timpuri, având o arie de răspândire ce cuprinde întreg globul, au ceea ce se numeste intonație absolută. - Sistemul de intonație temperat, este un sistem artificial, creat matematic de om, preluat de teoria muzicii europene și folosit în creația culta europeană începând cu anul 1691, când a fost enunțat de teoreticianul Andreas Werkmeister. Consacrarea practică a fost făcută de Johann Sebastian Bach, prin cele două volume ale “ Clavecinului bine temperat “. Vom prezenta mai jos două sisteme de intonație netemperata
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
expuse în "Kunstschau"" în Viena, alături de grupul avangardist din jurul lui Gustav Klimt. Operele din această perioadă se caracterizează prin refuzul oricărui ideal de frumusețe convențională și de grație, punând în evidență aspectele dure ale existenței. Stilul lui influențează, printre alții, creația lui Egon Schiele. Concomitent, i se reprezintă drama „Asasinul, speranța femeilor” ("Mörder, Hoffnung der Frauen"), care suscită un scandal enorm. În 1910, Herwarth Walden, fondatorul revistei de avangardă berlineze "Der Sturm", îl cheamă la Berlin, unde desenează un portret pe
Oskar Kokoschka () [Corola-website/Science/317616_a_318945]
-
contemporani sau clasici. Își pierde vederea și e nevoit să renunțe la pictură. Pe 23 februarie 1792 Sir Joshua Reynolds moare de cancer la ficat la reședința sa din Leicester Fields. Este inmormântat alături de marele portretist Anton van Dyck. În creația lui Reynolds, un loc important îl ocupă portretele de copii, atât din punctul de vedere al numărului lor cât și al valorii artistice.
Joshua Reynolds () [Corola-website/Science/317657_a_318986]
-
București, unde a rămas ca asistent de armonie și compoziție. Din 1990 a devenit profesor universitar. În anul 1968 a primit premiul Academiei Române pentru Concertul de pian și orchestră mică, iar în anii 1976 și 1980 a primit premii de creație din partea Uniunii Compozitorilor.
Dan Constantinescu (compozitor) () [Corola-website/Science/317664_a_318993]
-
Următoare"), în acest timp toți oamenii vor cunoaște pe Dumnezeu în mod direct. Tot Israelul va avea o porțiune din lumea ce are să vină." (Talmud Sanhedrin 10:1). Ramban (Nachmanides) interpretează lumea ce are să vină drept supremul bine și scopul creației. Prin urmare, el susține că lumea viitorului se referă de fapt la învierea morților, un eveniment care va avea loc după epoca mesianică, care a început deja. Unii creștini din primul secol au crezut că Isus va reveni pe Pământ
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
la socoteală (Coranul: XCIX, 8-9), accentuând că: tot ceea ce există pe pământ poartă în sine sămânța pieirii (Coranul: LV, 27), că cerurile și pământul nu au fost zidite întru zădărnicie (Coranul: XXXVIII, 28), că Dumnezeu, așa cum a făcut să apară creația, tot așa o va face să și dispară (Coranul: XXI, 104), că sfârșitul nu poate fi evitat nici în ceruri și nici pe pământ (Coranul: VII, 188), că Cel ce le-a dat viață oamenilor o dată, le-o va da
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
numele său a fost alăturat de al câtorva dintre cele mai prestigioase poete (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Ileana Mălăncioiu), deși pentru mulți comentatori proza semnată de ea a constituit o adevărată revelație, totuși faima părinților a frânat, în loc să faciliteze, valorizarea creației sale la adevărații parametri. În plus, o modestie ieșită din comun, o discreție rar întâlnită în breasla scriitoricească au făcut să se vorbească puțin (uneori chiar deloc) despre unele dintre cărțile sale.” LUCIA OLARU NENATI, despre romanul „AMUR”: „Parcurgând o
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
categoria acelor indici teoretici de care se servesc cu voluptate cei ce fac din literatură un pretext pentru a-și etala didactic sterila erudiție teoretică. Să prelevăm câteva mostre. “Bătălia se dădea împotriva minții, în toate formele ei: erudiție, talent, creație. Cu alte cuvinte, teroarea continua cu războiul împotriva gândurilor.” ; ”Să devină simple lucruri, dezbrăcate de puterile supranaturale este pentru simboluri suprema pedeapsă.” ; “Bărăgan - Siberia valahă” ,”Să te faci de bună voie ridicol pentru ceilalți e o formă de viețuire în
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
elitiste față de asemenea teme « răsuflate », « expirate » . Curajul acestei autoare cu blazon estetic rafinat de a aborda această temă și virtuozitatea cu care o face demonstrează ceea ce e aproape un truism: că în acest nucleu tematic și faptic zace miezul unor creații artistice demne de Oscar sau de Nobel, cu condiția de-a se găsi persoanele capabile să-l pătrundă și să-l strunească. Elisabeta Isanos face un pas mare prin Amur-ul ei în această direcție.” Criticul CONSTANTIN CĂLIN despre romanul „AMUR
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
pe care l-a fondat în orașul Mannheim din Germania, în a doua jumătate a anilor 80, instituție care, în momentul de față, posedă propria editură cu difuzare globalizată non-profit. Această cunoscută instituție germană de mare succes încurajează și sponsorizează creații originale academice și din domeniul artelor, prin studii originale și numeroase publicații de specialitate, precum și prin organizarea de simpozioane naționale, de întâlniri și de mese rotunde cu specialiști din toată lumea, sprijinind cu predilecție specialiștii din România. Prof. Univ. Dr. Constantin
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]
-
Cardinale și Peter Finch. Filmele "Scrisoare neexpediată" (1960) și "Cortul roșu" sunt construite în jurul unor expediții cu final tragic. "Zboară cocorii", cel mai important film semnat de Kalatozov, deschide o etapă a „"dezghețului"” în cinematografia sovietică: „"este una dintre primele creații ale cineaștilor sovietici postbelici care își propuneau să abordeze problematica celei de a doua conflagrații mondiale dintr-o altă perspectivă. Cinematografia sovietică și, în general, cinematografiile europene cultivaseră până înspre mijlocul deceniului al șaselea cu precădere, latura eroică a războiului
Mihail Kalatozov () [Corola-website/Science/317770_a_319099]
-
ei. Printre evenimentele cele mai celebrate se numără eliberarea Moscovei de către voluntarii lui Pojarski și Minin, lupta dintre Boris Godunov și Falsul Dimitrie și povestea lui Ivan Susanin, care s-a sacrificat pentru a-l salva pe Mihail Romanov. Printre creațiile dedicate acestor timpuri se numără: și numeroase picturi ale unor artiști ruși și polonezi.
Timpurile tulburi () [Corola-website/Science/317809_a_319138]
-
, "Stăpâna cerului", simboliză căldură arzătoare a soarelui și flacăra focului și mai tarziu, "Ochiul lui Ra". Aceatea simbolizau forță creației, fertilitatea solului și a apei. În mitologia egipteană, sau "cel Verde" (alte variante "Wadjit", "Wedjet", "Uadjet" sau "Ua Zit" în grecește, "Udjo", Uto, Edjo și Buto, printre alte nume), a fost inițial străvechea zeița locală a orașului Dep, care a
Wadjet () [Corola-website/Science/317814_a_319143]
-
în care renaște speranța”. Vlădescu, de acord cu ministrul muncii, Mihai Șeitan, au propus și impozitarea și încasarea de contribuții la asigurările sociale din contractele pentru drepturi de autor; vicepremierul Markó a afirmat în legătură cu această propunere că oamenii care produc creații culturale trebuie să fie protejați de vitregiile unei economii în criză, dar că măsura ar putea ajuta la plata pensiilor celor care au practicat profesii libere; ministrul culturii Kelemen s-a opus și el acestei propuneri. Bugetul pe anul 2010
Guvernul Emil Boc (2) () [Corola-website/Science/317869_a_319198]
-
de Aur a Voluntarilor. De-a lungul carierei artistice, a cântat în mai mult de 10.000 de spectacole, între care peste 450 pentru publicul american, canadian, german, olandez, sudamerican. Spectacolul „De viață, de dragoste, de moarte” este o înaltă creație a spiritului culturii țărănești din Transilvania și Banat. În presa româno-americană, a publicat în cei 15 ani de activitate jurnalistică, sute de articole despre cultura românească, interviuri cu personalități culturale și politice, cu președinți de stat dar și despre problemele
Lia Lungu () [Corola-website/Science/317994_a_319323]