90,136 matches
-
a făcut subiectul a numeroase eseuri. Alan Moore a lăudat romanul, spunând „M-am convins că Art Spiegelman este probabil cel mai important creator de benzi desenate care lucrează în domeniu și după părerea mea, "Maus" este cea mai bună creație a sa de până acum”. "Maus" a fost studiat și în școli, atât la cursurile despre literatura modernă în limba engleză, cât și la cele despre cultura evreiască. În 2008 Entertainment Weekly a plasat "Maus" pe locul 7 în lista
Maus (roman grafic) () [Corola-website/Science/315255_a_316584]
-
ceva nou, fie o nouă soluție a unei probleme, fie o nouă metodă sau un dispozitiv nou sau un nou obiect artistic ori o nouă formă artistică". "Dicționarul ROBERT (1996)" include o definiție concisă: "crėativitė" -după engl. "creativity" -putere de creație, de invenție. O definiție amplă a creativității a fost enunțată de Ellis Paul Torrance (1966): creativitatea este "un proces de sensibilizare la probleme, deficiențe, goluri în cunoștințe, elemente care lipsesc, dizarmonii etc.; identificarea dificultăților; căutarea de soluții sau formularea ipotezelor
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
creativității dată de "National Advisory Committee on Creative and Cultural Education" din Anglia este următoarea: ""O activitate imaginativă adaptată astfel încât să producă rezultate care sunt atât originale cât și de valoare"". Această definiție accentuează rezultatele,mai degrabă decât procesele de creație. Caracteristicile proceselor de creație sunt clasificate,de regulă, în patru categorii.In primul rând,creativitatea implică totdeauna gândirea sau comportarea imaginativă. Activitatea imaginativă este un proces de generare a ceva original: oferirea unei alternative la ceea ce este convențional, de așteptat
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
Advisory Committee on Creative and Cultural Education" din Anglia este următoarea: ""O activitate imaginativă adaptată astfel încât să producă rezultate care sunt atât originale cât și de valoare"". Această definiție accentuează rezultatele,mai degrabă decât procesele de creație. Caracteristicile proceselor de creație sunt clasificate,de regulă, în patru categorii.In primul rând,creativitatea implică totdeauna gândirea sau comportarea imaginativă. Activitatea imaginativă este un proces de generare a ceva original: oferirea unei alternative la ceea ce este convențional, de așteptat sau de rutină. In
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
valoare în raport cu obiectivul. "Valoarea" este aici o apreciere a unei anumite proprietăți a rezultatului. Există multe judecăți posibile ale valorii,în funcție de domeniul de activitate în chestiune: eficient, util, agreabil, valabil, tenabil (durabil). Există multe aspecte ale creativității în funcție de domeniul de creație, însă o definiție ar include abilitatea de a combina cunoștințe din domenii anterior disparate, de a lua obiecte sau idei existente și a le combina în moduri diferite pentru noi scopuri. Astfel, o definiție simplă a creativității este: "acțiunea de
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
adaptiv, referitor la constrângerile sarcinii date). Subsumate criteriului de adecvanță sunt calitățile de a fi corespunzător, a fi util și a avea valoare, conform cu unele criterii externe. Cel puțin trei aspecte ale creativității au atras mai multă atenție. ■ Procesul de creație, care a beneficiat de cea mai mare atenție, se concentrează pe mecanismele și fazele implicate, care fac parte din actul de creație. ■ Al doilea aspect al creativității este persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate. Atmosfera și influența mediului/sistemului sociocultural
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
valoare, conform cu unele criterii externe. Cel puțin trei aspecte ale creativității au atras mai multă atenție. ■ Procesul de creație, care a beneficiat de cea mai mare atenție, se concentrează pe mecanismele și fazele implicate, care fac parte din actul de creație. ■ Al doilea aspect al creativității este persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate. Atmosfera și influența mediului/sistemului sociocultural au legătură cu situația creativă, pot determina nivelul și frecvența comportării creative. În sfârșit, au fost explorate criteriile sau caracteristicile produselor creației
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
creație. ■ Al doilea aspect al creativității este persoana creativă, trăsăturile sale de personalitate. Atmosfera și influența mediului/sistemului sociocultural au legătură cu situația creativă, pot determina nivelul și frecvența comportării creative. În sfârșit, au fost explorate criteriile sau caracteristicile produselor creației. Acest aspect are o importanță particulară, deoarece constituie baza oricărei evaluări a performanței creativității în lumea reală și poate deschide "o fereastră" asupra altor aspecte ale creativității. Cea mai obișnuită metodă pentru măsurarea creativității produselor utilizează rating-uri ale unor
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
anumite predispoziții ereditare, pentru sinteza unor noi imagini, noi idei. . Imaginația creativă desemnează capacitatea unui individ de a efectua o activitate creatoare, adesea generalizată la întreaga capacitate inventivă (Henri Piėron, 2001) . Dezvoltarea imaginației presupune însă multă muncă în procesul de creație. De exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susținea că geniul este 99% transpirație și 1% inspirație. Dar teza lui Edison nu se aplică deloc în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil să compună o sonată în câteva zile. Imaginația creativă
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
realitate, modelele proceselor creative sunt utile în ghidarea creativității și inovației, însă nu trebuie utilizate prea rigid, într-o succesiune fixă a fazelor, pot exista devieri de la un model, într-o situație dată. Unul dintre modelele timpurii ale procesului de creație a fost propus de Graham Wallas (1858-1932),profesor de Științe Politice la London School of Economics, în cartea sa "The Art of Thought" (Arta gândirii) (1926). Modelul propus inițial de Wallas conținea 5 faze: ٭Pregătire: este o fază de preparare
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
fericită" apărută prin iluminare rezolvă într-adevăr problema, dacă este necesară o eventuală eliminare a unor erori sau lacune. Modelul Wallas a fost prezentat ulterior în patru faze, cu "intimarea" considerată ca o sub-fază. Împărțirea pe faze a procesului de creație a fost în general acceptată de cercetătorii ulteriori, cu unele modificări ale denumirilor sau numărului fazelor. Totuși,este de menționat că modelul Wallas nu este absolut original,ci își are originea în conferința susținută de matematicianul Henri Poincaré în 1908
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
cu unele modificări ale denumirilor sau numărului fazelor. Totuși,este de menționat că modelul Wallas nu este absolut original,ci își are originea în conferința susținută de matematicianul Henri Poincaré în 1908 la Institutul General de Psihologie din Paris, despre "Creația matematică"..H.Poincaré descrie procesul de creație (în matematică) prin succesiunea a două faze: a) combinarea elementelor de cunoștințe (în gândirea inconștientă); b) alegerea ulterioară a combinațiilor bune. Rolul gândirii inconștiente a fost relevat de Henri Poincaré care afirma că
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
fazelor. Totuși,este de menționat că modelul Wallas nu este absolut original,ci își are originea în conferința susținută de matematicianul Henri Poincaré în 1908 la Institutul General de Psihologie din Paris, despre "Creația matematică"..H.Poincaré descrie procesul de creație (în matematică) prin succesiunea a două faze: a) combinarea elementelor de cunoștințe (în gândirea inconștientă); b) alegerea ulterioară a combinațiilor bune. Rolul gândirii inconștiente a fost relevat de Henri Poincaré care afirma că iluminarea este un "semn manifest al unei
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
acele combinatii care sunt fructuoase, după care urmează o perioadă de activitate conștientă. Frank X. Barron (1988), profesor de psihologie la University of California (SUA), a pus de asemenea un important accent pe inconștient si procese întîmplătoare, in Modelul de Creație Psihica. "Modelul Barron" presupune existența a patru faze: ٭"Concepția", într-o minte pregătită ٭"Gestația", coordonată complicat în timp ٭"Nașterea", suferința emergenței la lumină ٭"Creșterea noului copil", perioada de dezvoltare ulterioară. Modelul Barron sprijină punctul de vedere popular asupra creativitatii ca
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
suferința emergenței la lumină ٭"Creșterea noului copil", perioada de dezvoltare ulterioară. Modelul Barron sprijină punctul de vedere popular asupra creativitatii ca proces misterios care implică gîndirea inconștientă, în afara controlului direct al persoanei creative. J. Rossman (1931) a investigat procesul de creație prin examinarea chestionarelor completate de 710 inventatori si a extins modelul original al lui Wallas la șapte faze, care constituie așa-numitul "model de creativitate al lui Rossman": Observarea unei necesități sau a unei dificultăți Analiza necesitatii ٭Analiza întregii informații
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
poate fi concentrată sau extinsă, conform cu cerințele sarcinii sau necesitățile individuale, prin modificarea structurilor preinventive și apoi repetarea ciclului. Pot fi impuse constrângeri asupra produsului final în orice moment, în timpul fazei generative sau exploratorii (op.cit.,p.18). "Modelul procesului de creație" propus de Robert Fritz (1991) prevede următoarele etape: 1) Concepția. 2) Viziunea. 3) Analiza realității curente. 4) Inițierea unor acțiuni. 5) Ajustare, învățare, evaluare, ajustare. 6) Construirea impulsului creativ. 7) Terminare. 8) Utilizarea creației realizate. R. Fritz identifică începutul unui
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
op.cit.,p.18). "Modelul procesului de creație" propus de Robert Fritz (1991) prevede următoarele etape: 1) Concepția. 2) Viziunea. 3) Analiza realității curente. 4) Inițierea unor acțiuni. 5) Ajustare, învățare, evaluare, ajustare. 6) Construirea impulsului creativ. 7) Terminare. 8) Utilizarea creației realizate. R. Fritz identifică începutul unui proces creativ cu acțiunile creative de concepție și viziune, urmate de analiza realității, acțiune, evaluare,examinarea detaliată a opțiunilor publice și terminarea procesului. R. Fritz afirmă că procesul de creație are o natură ciclică
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
7) Terminare. 8) Utilizarea creației realizate. R. Fritz identifică începutul unui proces creativ cu acțiunile creative de concepție și viziune, urmate de analiza realității, acțiune, evaluare,examinarea detaliată a opțiunilor publice și terminarea procesului. R. Fritz afirmă că procesul de creație are o natură ciclică. Instrumentele (sau tehnicile) creativității sunt metode euristice pentru facilitarea și stimularea creativității unei persoane sau unui grup de persoane. In raportul EIRMA ("Asociația Europeană de Management al Cercetării Industriale") din 2004 au fost prezentate principalele instrumente
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
de Boulogne precum și pe trimisul papal Adhémar de Montiel, Episcop de Le Puy. Fratele său Balduin a fost primul care a purtat titlul de rege, iar codul de legi ale Ierusalimului a fost editat de-a lungul timpului, acesta nefiind creația unică a lui Godefroy. Rolul lui Godfroy a fost descris de Albert de Aix și de Raimond de Aguilers printre alții. În literatura populară, Godfroy era eroul a numeroase cântece populare franceze. Torquato Tasso l-a făcut pe Godfroy eroul
Godefroy de Bouillon () [Corola-website/Science/315253_a_316582]
-
satiric, iar cea de-a doua o altă versiune. Cornel Fugaru a realizat și el o prelucrare, în stil rock, iar regretata Doina Badea a oferit iubitorilor de muzică, o versiune pop. Dincolo de toate aceste versiuni, trebuie precizat că prioritatea creației și a interpretării aparține Justinei Băluțeanu. Cu orchestra dirijată de Gelu Barabancea a imprimat un disc cuprinzând: „Ieșii aseară pe lună”, „Cine a-nceput dragostea”, „Voinic călător”, „Cine trece pe uliță”. Imprimă apoi în 1967 cu orchestra dirijată de George
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
unei foarte scurte, dar foarte grele suferințe (un infarct miocardic), cântăreața moare la București. A doua zi ar fi trebuit să participe la un concert la Roșiorii de Vede. Plecată prea devreme din această lume, a lăsat o comoară de creație interpretativă uriașă care așteaptă să fie redescoperită. Numele ei îl poartă un festival-concurs de muzică populară ("Festivalul folcloric „”") desfășurat în localitatea gorjană Bustuchin. Festivalul a fost înființat în anul 2006 din inițiativa primarului Ion Ciocea din Bustuchin, profesorului Haralambie Bodescu
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
literatură, specificitatea imaginii poetice ș.a. În domeniul istoriei literare desfășoară o intensă muncă de valorificare și interpretare a clasicilor literaturii române de pe poziții estetice. Îngrijește primele ediții "Ion Creangă" și "Mihai Eminescu", însoțindu-le cu ample studii introductive și comentarii, creației lui Ion Creangă consacrându-i și o substanțială monografie "Ion Creangă" (1953, 1966), în care analizează legătura organică a operei crengiene cu folclorul, caracterul popular al operei lui Creangă etc. Semnează un șir de drame de idei: "Cântecul Lăpușniței" (1953
Ramil Portnoi () [Corola-website/Science/318540_a_319869]
-
agenția de modă a lui Eileen Ford, după care a urmat o carieră de succes cu prezentări de modă în Paris, Milano, Londra și New York. Ea a apărut pe prima pagină a revistelor Harper's Bazaar sau Cosmopolitan, a prezentat creațiile de modă ale caselor Lacoste, Max Mara, L'Oréal și Romeo Gigli. Din anul 2006 a început să fotografieze, creațiile ei fotografice fiind expuse în Elveția. În ultimul timp Faessler s-a angajat pentru proiecte sociale ca de exemplu sprijinirea
Patricia Faessler () [Corola-website/Science/318555_a_319884]
-
Paris, Milano, Londra și New York. Ea a apărut pe prima pagină a revistelor Harper's Bazaar sau Cosmopolitan, a prezentat creațiile de modă ale caselor Lacoste, Max Mara, L'Oréal și Romeo Gigli. Din anul 2006 a început să fotografieze, creațiile ei fotografice fiind expuse în Elveția. În ultimul timp Faessler s-a angajat pentru proiecte sociale ca de exemplu sprijinirea unei clinici de copii din Zürich sau ajutorarea copiilor din Africa. Predă la diferite seminare pentru fete pe tema concursurilor
Patricia Faessler () [Corola-website/Science/318555_a_319884]
-
cinci laturi. Foișorul turnului de pe pronaos, cu galerie de arcade, atinge cu marginile balustradei, tăiate în formă bulbului de floare, coama învelitorii de sita, acoperișul său fiind întrerupt printr-un mini foișor, supraînălțat de coiful piramidal. Este structura de clopotnița, creația meșterilor români, regăsita adesea în mocănimea Apusenilor, în Țară Moților, ca și în aceea a Zarandului. Acoperirea interioară a construcției a fost soluționată printr-un tavan drept peste pronaos, o bolta semicilindrica în naos, iar altarul, cu o bolta de
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]