43,150 matches
-
potențialul de impact negativ al conținuturilor violenței televizuale: ● Absența consecințelor negative, după grade de nocivitate (reprezentarea violenței drept cea mai bună, mai atractivă și mai eficiență metodă și soluție de rezolvare a problemelor, fie ele conflictuale sau neconflictuale). ● Recompensarea și absența penalizării (ceea ce mărește riscul influenței nocive asupra copiilor, care nu reușesc încă să facă distincția dintre recompensarea rezolvării situației și recompensarea modului în care s-a făcut rezolvarea). ● Desensibilizarea, ca o consecință a faptului că, mai ales în percepția copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cei mai înclinați la comportamente violente, la teamă și insecuritate sau la desensibilizare. După ei, principalele elemente „negative” ale programelor violente rezidă în: prezentarea de personaje atractive implicate în violență, ca autor sau victimă; utilizarea armelor; scenarizarea realistă a violenței; absența sancțiunii actelor de violență; evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței; amestecul de violență și umor (cf. D. Frau-Meigs, Sophie Jehel, „Les Écrans de la Violence”, Economica, Paris, 1997, p. 56). Ultimele patru forme de contextualizare și de scenarizare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și a consecințelor reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență gratuită sau estetică Acte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
efectelor mass-media și ale televiziunii, în general, asupra copiilor, în timp ce sintaxa „copiii și televiziunea” sau „efectele televiziunii” aduc rezultate ce par mai curând să glorifice acest mediu, instituțiile cu un cuvânt greu de spus în acest domeniu remarcându-se prin absență. În acest context, reglementările CNA-ului referitoare la consumul anumitor emisiuni și acordul parental nu primesc suport din partea societății, fiind ignorat atât de copiii, cât, mult mai grav, de părinții care nu-i înțeleg sensul. Referitor la acest subiect, trebuie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și al Uniunii Scriitorilor din Franța. B. este un scriitor care se exprimă dezinvolt și substanțial în (aproape) toate registrele literarului. Dominant în scrisul său, încă de la debut, rămâne însă modul liric. Iar dacă din bibliografia sa lipsesc speciile dramaticului, absența este doar formală. Categoria dramaticului, divers implicată în structura compartimentelor liric și epic ale operei, este, în același timp, o temă de meditație pentru eseist. Debutul editorial se produce în același an (1971) cu al poeților Adrian Popescu și Ion
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]
-
Cotruș; despre Tudor Mușatescu, A. Dominic, Mihail Drumeș, I. Gherghinescu-Vania, formula observații pertinente. Prefera proza și, cu toate că pentru poezie avea o receptivitate îngustă, nu a ezitat să-și spună părerile despre Tudor Arghezi („oribil”), Ion Barbu („halucinații”) și Lucian Blaga („absența fiorului poetic”). Cu timpul, renunță la critică și se îndreaptă către explorarea unor zone mai puțin studiate sau chiar necunoscute din istoria literaturii române, vădindu-și formația pozitivistă și înclinațiile filologice. S-a încercat și în investigații mai pretențioase, care
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
de la început o componentă morală și implicit socială: „... cărțile adevărate, sincere nu sunt decât un drum împotriva singurătății, durerii, agresivității, ignoranței” (Bloc-notes, 1981). Împotriva singurătății, personajele imaginate vor acționa prin lungi confesiuni, adresate unui interlocutor-judecător, anchetator, uneori prieten, iar în absența acestora, prin monologuri destinate lor însele. Împotriva durerii, agresivității și ignoranței - reprezentate minuțios realist prin evenimente petrecute în anii ’50-’80 ai secolului trecut - se orientează întreaga tematică a prozatorului, preocupat în mod esențial de definirea de sine în raport cu un
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
Și acest proces apare doar ca un fragment, un caz particular, unidimensional al altui proces mult mai complex, multidimensional, dinamic, de excluziune socială care are drept rezultat starea de deprivare relativă. Whelan (1991) definește trei tipuri de deprivare generate de absența forțată a unor bunuri: - deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine, încălzirea locuinței); - deprivarea secundară (absența unor bunuri precum telefon, automobil, activități de timp liber dorite); - deprivarea privind casa și bunurile de folosință îndelungată (absența unor bunuri legate de calitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mai complex, multidimensional, dinamic, de excluziune socială care are drept rezultat starea de deprivare relativă. Whelan (1991) definește trei tipuri de deprivare generate de absența forțată a unor bunuri: - deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine, încălzirea locuinței); - deprivarea secundară (absența unor bunuri precum telefon, automobil, activități de timp liber dorite); - deprivarea privind casa și bunurile de folosință îndelungată (absența unor bunuri legate de calitatea locuirii și facilitățile în cadrul locuirii). În ceea ce privește sursele excluziunii sociale, pot fi identificate 3 tipuri distincte: - excluziunea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
tipuri de deprivare generate de absența forțată a unor bunuri: - deprivarea primară (lipsuri legate de alimente, haine, încălzirea locuinței); - deprivarea secundară (absența unor bunuri precum telefon, automobil, activități de timp liber dorite); - deprivarea privind casa și bunurile de folosință îndelungată (absența unor bunuri legate de calitatea locuirii și facilitățile în cadrul locuirii). În ceea ce privește sursele excluziunii sociale, pot fi identificate 3 tipuri distincte: - excluziunea structurală, produsă de însăși configurația sistemului social reprezintă: rezultatul unor procese structurale, ca, de exemplu, șomajul produs de mecanismele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
făcut; dar, dacă ne vom uita în urmă, la drumul pe care l-am parcurs în ultimii 10-15 ani, avem toate motivele să fim optimiști. Nu neg faptul că au existat erori cauzate fie de anumite decizii greșite, fie de absența sau amânarea unor decizii. Dar, pentru că trăim într-o lume relativă, avem „dreptul la eroare” și ca persoane, și ca instituții, mai ales în copilărie.... Dar, „if you lose, don’t loose the lesson!”. După vârstă, asistența socială a intrat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
domnul profesor Emil Verza, care ne-au învățat că nu trebuie să existe nici un fel de limite în dezvoltarea unei persoane: nici vârsta și nici genul, nici originea socială sau etnia și nici mediul, nici prezența unei dizabilități și nici absența unei oportunități, nici lipsa resurselor și nici prejudecățile nu pot anula dreptul universal la dezvoltare individuală; doamna profesor Uliescu, de la care am învățat multe lecții de drept și de viață; doamna Rodica Ghețău, care, deși nu deține titlul de profesor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pot exercita. Unii părinți au afirmat că au fost puși în situația de a alege între asigurarea unui trai decent familiei (inclusiv muncind în străinătate) și creșterea și educarea copiilor, optând de multe ori pentru prima variantă. Efectele negative ale absenței părinților și-au făcut imediat simțită prezența: abandon școlar, rezultate școlare slabe, absenteism etc. De aceea, unii părinți au propus, ca instrument de control al disciplinei, scăderea notei la purtare și mai puțin pedeapsa fizică. Alții au fost însă de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru a scăpa de așa o existență” (focus-grup cu părinți, mediu urban). Deși părinții au menționat unele aspecte negative legate și de contribuția cadrelor didactice la scăderea motivației elevilor, părinții intervievați sunt realiști în ceea ce privește rolul însemnat pe care îl joacă absența resurselor materiale și neimplicarea elevilor sau a lor, ca părinți, în situația școlară a copiilor. Faptul că nu au acces la o literatură adecvată, la materiale auxiliare (caiete de lucru, culegeri etc.), la un calculator personal, precum și faptul că elevii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
i) schimbarea percepției la nivelul comunităților privind consumul și abuzul de droguri; j) avizarea proiectelor cu sume mari și controlul acestora. 5. Dificultăți în activitățile de reducere a consumului și abuzului de droguri: a) resurse financiare limitate, management deficitar; b) absența unor indicatori de performanță și a unui sistem de monitorizare și centralizare a datelor; c) parteneriat insuficient structurat al instituțiilor guvernamentale și nonguvernamentale, în derularea programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri; d) lipsă de coerență în conștientizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
derularea programelor de prevenire a consumului și abuzului de droguri; d) lipsă de coerență în conștientizarea societății românești cu privire la consumul și abuzul de droguri; e) capacitatea redusă a instituțiilor românești și autorităților abilitate de a interveni pentru reducerea criminalității; f) absența unor specialiști pregătiți, care să poată acționa dintr-o perspectivă interdisciplinară. II. Obiective generale și specifice A. Obiective generale: 1. Reducerea consumului și abuzului de droguri în rândul populației. 2. Diminuarea numărului de copii și tineri care se angajează în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cântecul obsedant al roților inspirând o adevărată beție a simțurilor. Pe drum traduce stingerea tuturor elanurilor, înecate într-o oboseală de viață, de rătăcire, de ultime și definitive deziluzii: „dar simt că pretutindeni sunt departe”. A fost remarcată la C. absența poeziei de dragoste; totuși erotismul este poate latura cea mai profundă a sensibilității poetei: abia mărturisită, retrospectiv, iubirea pierdută, iubirea imposibilă este de neîmpărtășit, traumă care a otrăvit și sfâșiat pentru totdeauna sufletul, îmbolnăvindu-l de nostalgia unui pierdut suflu
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
din care se desprinde și ia contur (Vechi pădurari). Ignorând aproape cu totul peisajul citadin, scriitorul se oprește asupra celui rural, nu totdeauna luminos, dar sugestiv prin asprimea liniilor. Atmosfera este de trai „în întuneric”, povestirile fiind organic structurate pe absența luminii, ca simbol al vieții întregi. Întunecate, rudimentare, peisajele creează granițe inospitaliere altor sentimente în afara acelora pe care le presupune povestirea. Când aceasta debutează cu o descriere întunecată, ea devine parcă mai izbutită, curgând mai liber. Scriitorului îi convin „ceasurile
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
gr. a - fără, boule - voință) - Simptom psihic caracterizat prin lipsă mai mult sau mai puțin pronunțată de voință; inerție, nehotărâre. Persoana care suferă de abulie este caracterizată prin pierderea capacității de a decide asupra unei acțiuni, dar mai ales prin absența impulsului de a trece de la decizie la aplicarea și realizarea ei. Subiectul respectiv este inert, lipsit de inițiativă, oscilează între motivul și scopul acțiunii, fiind influențat de cele mai insignifiante dificultăți. În condițiile în care nu are de învins unele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
realizarea ei. Subiectul respectiv este inert, lipsit de inițiativă, oscilează între motivul și scopul acțiunii, fiind influențat de cele mai insignifiante dificultăți. În condițiile în care nu are de învins unele adversități, se produce reacția de abandon, ca urmare a absenței suportului energetic. ACCIDENT (< fr. accident, cf. it. accidente, lat. accidens, -ntis) - În sens larg, se referă la o întâmplare neprevăzută, care afectează starea de sănătate sau starea de normalitate a unei persoane. Accidentul vascular cerebral este un accident neurologic localizat
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ierarhizate mijloacele prin intermediul cărora se realizează obiectivul propus. Modalitatea practică este concretizată sub forma proiectului acțiunii (program motor), definit de Manno (1992) ca fiind un program de execuție ce cuprinde desfășurarea unei mișcări sau a unei secvențe motrice, chiar în absența unor informații de retur. El este selecționat de mecanismele de decizie și se organizează sub formă ierarhizată și secvențială, respectiv transformarea în acte a unor serii de comenzi, mai scurte și fixe, numite subrutine (subprograme). Programul trebuie realizat cât mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de plutire sau de dezintegrare corporală (Ionel, 1982). Analiza agnoziei de către Constantinovici și Adam (1997) cuprinde o arie mai largă de elemente definitorii. În acest sens, agnozia este definită ca fiind dificultatea (imposibilitatea) de a recunoaște obiectele din jur, în absența unor tulburări ale: funcțiilor elementare senzitivo-senzoriale în domeniul în care se exercită agnozia; funcțiilor intelectuale în general; afectează transmiterea mesajului între aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale. Agnozia auditivă pentru sunete: se cere bolnavului să recunoască cu ochii închiși zgomotele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în sport, agonismul mai poate fi sinonim cu combativitatea și fair-play-ul. AGRAFIE (< fr. agraphie, cf. gr. a - fără, graphein - a scrie; engl. agraphia) - Imposibilitatea de a comunica prin scris în mod lizibil, independent de nivelul mintal și antecedentele școlare, în absența paraliziei membrului superior. Etiologia este cel mai frecvent de tip vascular, prin interesarea arterei cerebrale medii stângi, dar și prin procese traumatice și tumorale ce afectează regiunea temporo-parietală. AGRESIVITATE (< fr. agressivité, cf. lat. aggressus, de la aggredi - a merge spre, a
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cele implicate în competițiile sportive. Epuran (1976) definește acest tip de agresivitate ca fiind combativitatea, indispensabilă în lupta pentru obținerea unor performanțe ridicate. AKINEZIE (< fr. akinésie, cf. gr. a - fără, kinesis - mișcare; engl. akinesia) - Lipsa mișcărilor voluntare și autonome, în absența unei paralizii. Termenul sindrom akinetic rigid este întâlnit în parkisonism și în paralizia supranucleară progresivă. În epilepsia akinetică apare o pierdere bruscă a tonicității musculare (pacientul cade, pierzându-și temporar conștiința). Mutismul akinetic este starea de areactivitate fizică completă, deși
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
să elaboreze planul acțiunii; mișcările simple sau izolate le execută corect, dar nu le poate asocia într-o acțiune complexă; recunoașterea obiectelor este păstrată, dar mânuirea lor corectă este deficitară. Apraxia de îmbrăcare: tulburarea gesturilor necesare actului de îmbrăcare, în absența unei apraxii ideatorii sau ideomotoare; bolnavul nu-și poate îmbrăca haina, cămașa, nu-și poate lega șireturile, nici spontan, nici la comandă; este conștient de infirmitate și se plânge de ea. APTITUDINE (< lat. aptitudo, -inis, cf. fr. aptitude) - Dispoziție naturală
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]