33,912 matches
-
pe de altă parte. În intervalul 1868-1878 titlul publicației este „Analele Societății Academice Române”, din anul 1879 acesta devine „Analele Academiei Române”; între anii 1949 și 1965 se intitulează „Analele Republicii Populare Române”, iar în perioada 1966-1989 titlul va fi „Analele Academiei Republicii Socialiste România”; din 1990 periodicul revine la titulatura „Analele Academiei Române”. Tomul inaugural cuprinde, conform referatului lui C.A. Rosetti și al lui V. A. Urechia, actele de înființare a Societății Literare Române (devenită ulterior Societatea Academică Română), regulamentul de
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
în literatura românească și izvorul ei necunoscut (t. VII, 1934-1936), Mihail Kogălniceanu-activitatea literară (t. XI, 1942); Pericle Papahagi, Numiri etnice la aromâni (t. III, 1927), G. Popa-Lisseanu, Un manuscris al Gramaticei lui Eliade Rădulescu (t. III, 1927); Sextil Pușcariu, Dicționarul Academiei (t. III, 1927), B. P. Hasdeu ca lingvist (t. VI, 1932-1934); Tudor Vianu, Influența lui Hegel în cultura românească (t. VI, 1932-1934), Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu (t. XIV-XV, 1944-1946), Al. Ciorănescu, Alexandru Depărățeanu (t
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Tudor Vianu, Influența lui Hegel în cultura românească (t. VI, 1932-1934), Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu (t. XIV-XV, 1944-1946), Al. Ciorănescu, Alexandru Depărățeanu (t. VII, 1934-1936), Th. Capidan, Originea macedoromânilor. Răspuns D-lui Keramopulos de la Academia Greacă din Atena, referitor la originea greacă a macedoromânilor (t. IX, 1939); D. Caracostea, Simbolurile lui Eminescu (t. IX, 1939); M. Sadoveanu, Cincizeci de ani de la moartea lui Ion Creangă (t. IX, 1939), I. Petrovici, La centenarul lui Titu Maiorescu
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Andersen povestitorul (Al. A. Philippide), Henrik Ibsen (G. Călinescu), Risorgimentul și Unirea Principatelor (Andrei Oțetea), Gh. Bariț. Cuvânt comemorativ la 150 de ani de la nașterea sa (David Prodan) ș.a. Volumul XII, din 1962, reproduce discursurile rostite cu ocazia primirii în Academie a scriitorului guatemalez Miguel Angel Asturias (cuvânt introductiv de Iorgu Iordan). Opera scriitorului este prezentată de Zaharia Stancu și Eugen Jebeleanu, iar cuvântul de răspuns al acestuia este completat de o comunicare privind contribuția pe care romanul o aduce sociologiei
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
de Iorgu Iordan). Opera scriitorului este prezentată de Zaharia Stancu și Eugen Jebeleanu, iar cuvântul de răspuns al acestuia este completat de o comunicare privind contribuția pe care romanul o aduce sociologiei. Volumul XVI, din 1966, este unul aniversar (centenarul Academiei), însoțit de o anexă ce cuprinde sesiunea solemnă din 26 septembrie 1966, consacrată acestui eveniment. Din păcate, atât A.A.R., cât și „Memoriile” (ce reapar în 1977), puternic politizate, cuprind chiar și telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând cu
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
eveniment. Din păcate, atât A.A.R., cât și „Memoriile” (ce reapar în 1977), puternic politizate, cuprind chiar și telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând cu discursurile prilejuite de alegerea președintelui statului ca membru titular și președinte de onoare al Academiei RSR. Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” conține o casetă redacțională: Al. Graur (redactor responsabil), Jean Livescu (redactor responsabil adjunct), Șerban Cioculescu, Virgil Vătășianu, Al. Balaci, Boris Cazacu, G. Ivănescu, H. Mihăescu, Matei Socor
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Dumitrescu-Bușulenga, Mircea Anghelescu, D. Vatamaniuc. Un eveniment notabil în direcția efortului de emancipare de sub tutela ideologiei și de orientare a cercetării pe un teritoriu al profesionalismului îl reprezintă simpozionul Limbajul criticii literare, organizat de Comisia pentru cultivarea limbii române a Academiei RSR în colaborare cu Secția de științe filologice, literatură și arte, la 11 mai 1983. Lucrările acestuia sunt cuprinse în paginile tomului V, 1983-1984: Limbajul critic la o răscruce (Șerban Cioculescu), Tentația paradoxului în limbajul critic literar (Carmen Vlad), Clișeul
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
numele Bartolomeu și viețuiește o vreme la mănăstirea Antim din București. În 1958 e condamnat politic la douăzeci de ani de muncă silnică. Trece prin penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud, unde îi cunoaște pe Petre Țuțea și pe Petre Pandrea; în „academia” subterană de la Jilava se nasc povestirile din Amintirile peregrinului apter, la Aiud concepe mental poemele dramatice Steaua Zimbrului și Meșterul Manole. Este eliberat în 1964, prin decret general de grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
18.XII.1921, Terebești, j. Satu Mare), istoric literar. Este fiul lui Ioan Antonescu și al Mariei (n. Suciu), prenumele la naștere fiind Ioan. A urmat Școala Normală la Oradea și București, Facultatea de Filosofie și Litere a Univesității din Cluj, Academia de Înalte Studii Economice din București. A funcționat ca profesor de limbă și literatură română la Școala generală din Terebești, unde a fost și director și la Școala Tehnică CFR din Satu Mare. Debutează publicistic în „Ogorul sătmărean” (1940), iar editorial
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
, ARTĂ, ISTORIE, LINGVISTICĂ, publicație care a apărut între 1981 și 1983, editată de Baza de Cercetări Științifice Timișoara a Academiei Republicii Socialiste România. Comitetul de redacție al primului volum este format din Eugen Todoran, Deliu Petroiu, Viorel Țigu, Aurel Turcuș, Sergiu Drincu. În comitetul de redacție al volumului secund apare și Victor Andrei, iar în cel de al treilea, Constantin
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
al doilea publicația are și un secretar de redacție, în persoana Vioricăi Goicu. Volumul întâi se deschide cu un Cuvânt înainte, semnat de academicianul profesor Dan Mateescu, în care finalitatea apariției periodicului este bine precizată: „Baza de Cercetări Științifice a Academiei Republicii Socialiste România editează pentru prima oară un anuar al subcomisiilor de etnologie și de cultivare a limbii, cuprinzând o parte din rezultatele activității de cercetare, documentare și studiu în domeniile etnologiei, istoriei, artei și lingvisticii.” Apar, în conformitate cu profilul asumat
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
ARHIVELE OLTENIEI, revistă apărută la Craiova în 1981, editată de Centrul de Științe Sociale din cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice, cu o periodicitate de regulă anuală. Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch.
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
Cernăuți - 2.IV.1933, București), publicist și memorialist. Descendent al unor vechi familii de boieri, fiu al secretarului gubernial Constantin Ralli, A. urmează liceul la Chișinău, Nikolaev și Moscova, se înscrie în 1867 la Universitatea din Moscova, trecând apoi la Academia Militară de Medicină din Petersburg. Intră în cercurile narodnice studențești, este arestat și întemnițat, în cele din urmă, în fortăreața Petropavlovsk, de unde, după o detenție de mai bine de doi ani, ia calea exilului și ajunge în Elveția. Activează în
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
în dizgrație a lui Nicolae Titulescu, al cărui prieten și apropiat colaborator a fost, s-a retras la Paris, unde a trăit din avocatură. A fost membru fondator al Societății de Filosofie din România (1910), iar din 1929, membru al Academiei Diplomatice Internaționale. A. s-a format într-un climat spiritual dominat de autoritatea modelului junimist. Personalitate complexă, s-a distins deopotrivă ca literat și gânditor. Întâietatea aparține filosofului, afirmat exploziv cu o suită de lucrări în care abordează aspecte teoretice
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
limbile română și franceză, care va fi publicată (versiunea franceză, singura încheiată) postum la Madrid, în 1984, de fiul său George Antoniade. A. este și autorul articolelor Machiavelli și Guicciardini, din tomul al cincilea al unui Dictionnaire diplomatique, editat de Academia Diplomatică Internațională, în care el însuși figurează. Se pare că s-au rătăcit memoriile și corespondența purtată cu numeroșii săi prieteni și cunoscuți, între care mari nume ale culturii române și universale. Scrierile filosofice ale lui A., dincolo de noutatea repede
ANTONIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285393_a_286722]
-
de copaci le datora el acea dragoste simplă și pătimașă pentru natură care nu l-a părăsit niciodată de-a lungul Întregii sale vieți și care l-a făcut deosebit de susceptibil la influențele spirituale ale poeziei lui Wordsworth. A frecventat academia lui Charles Burney din Hammersmith. Domnul Burney era fiul istoricului muzical 1 și rudă apropiată cu tânărul dotat din punct de vedere artistic ce avea să-i devină cel mai destoinic elev. Pare să fi fost un om de mare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
des Auteurs de tous les temps et de tous les pays, Paris, Robert Laffont, 1990. Dictionnaire des œuvres de tous les temps et de tous les pays, Paris, Robert Laffont, 1990. Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei RSR, 1979, Institutul de lingvistică, istorie literară și folclor al Universității „Al.I. Cuza”, Iași. Duby, Georges; Perrot, Michelle (coord.), Storia delle donne in Occidente, 4 vol., Roma-Bari, Laterza, 1997 Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, București, Editura Univers, 1978, În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
naționalist și federalist, urc... una dintre ultimele trepte ale Ligii Comuniste și devine la 8 mai 1986 președintele Partidului Comunist din Șerbia. Convingerile sale Inc... ezitante se vor confirma foarte repede cu ocazia public...rîi unui Memorandum de c...tre Academia SÎrb... de Stiinte și Arte. Considerat unul din „textele istorice” de baz... ale crizei iugoslave, acest document va provoca „un adev...raț traumatism și o criz... major... În aparatul statului sîrb” (J.-A. Dérens, C. Samary). Autorii Îi reproșau fostei
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
Editura Economică, București, 1997. Marcus, S., Provocarea științei, Editura Politică, București, 1988. Marcus, S., Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pitești, 2011. Marinescu, C.-co., Capitalismul. Logica libertății, Editura Humanitas, București, 2013. Marinescu, I., Prețul, moneda, creditul bancar și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987. Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București, 1979. Marx, Engels, Manifestul partidului comunist, Editura Nemira, București, 2006. Marx, K., "Salariu, preț, profit", în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 16
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Gh. D. Bistriceanu-co., Lexicon de finanțe, bănci și asigurări, Editura Economică, București, 2006, vol. I, p. 213. 8 Jacques Le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 332. 9 Apud. Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 80. 10 Marcel Gauchet, Dezvrăjirea lumii. O istorie politică a religiei, Editura Nemira, București, 2006. 11 Vezi Karl Popper, Societatea deschisă și dușmanii ei, Editura Humanitas, București, 2005, vol. I, p. 24. 12 Thomas Kuhn, Structura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 72. 493 Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 73. 494 Un adevărat "gardian al ordinii economice internaționale", așa cum îl numește Jacques Rueff. Vezi și Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 81. 495 Vezi și Jean Favier, Aur și mirodenii. Nașterea omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 2001, p. 154. 496 Ibidem. 497 O exprimare corectă ar fi "Crizele economiei dominate de moneda metalică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
crizele monedei de hârtie sau în acest caz "Crizele economiei dominată de moneda de hârtie". 498 Max Weber, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 287. 499 Vezi Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul bancar și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, p. 81. 500 Alex Berca, Crizele economice și ciclicitatea lor, Editura Institutul European, Iași, 2011, p. 31. 501 Vezi și Karl Marx, Capitalul, Editura Politică, București, 1960, p. 157. 502 O asemenea încercare a fost aceea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi și Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000, Editura Cartier, București, 2001, pp. 26-27. 539 Michel Beaud, Istoria capitalismului de la 1500-până în 2000, Editura Cartier, București, 2001, p. 26. 540 Cu ajutorul lui Ilie Marinescu, Prețul, moneda, creditul și dobânda, Editura Academiei RSR, București, 1987, pp. 82-83. 541 Vezi și Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro, p. 63 542 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 163. 543 Ibidem, p. 164
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Woods au anticipat și impulsionat dezvoltarea economiei internaționale și a globalizării economice. Lumea ieșea astfel din epoca economiilor naționale și intra în epoca economiei modiale. Pentru doctrina economică a "economiilor naționale". Vezi Fr. List, Sistemul național de economie politică, Editura Academiei RSR, București, 1973. 706 Este vorba despre "exorbitantul privilegiu", așa cum l-a numit Generalul de Gaulle, care constă în posibilitatea pe care și-a luat-o America de a tipări chitanțe sau bancnote pentru a-și finanța imensul deficit. După
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
atitudini ca „o dispoziție mentală și neurală care își trage organizarea din experiență și care exercită o influență directoare sau dinamică asupra reacțiilor individuale”<footnote Allport, G.W., Attitudes, (a se vedea Popescu, Vasile, Atitudinea morală și stimulentele materiale, Editura Academiei, București, 1969, p. 39). footnote>. Conceptul de atitudine a fost folosit pentru prima oară în 1918 de W.I. Thomas și E. Znanaiecki, în studiul lor referitor la atitudinea țăranilor polonezi imigranți în America. De atunci, problematica atitudinilor își face
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]