9,521 matches
-
100 m, având specific prezența depozitelor nisipoase în care cantonează primul nivel freatic. Climatul este de factură continentală, mai puțin excesiv decât în interiorul arcului carpatic. Curenții generalii de aer sunt cei de origine atlantică, ceea ce conferă zonei o umiditate mai accentuată. Valorile medii termice lunare se mențin între 20 grade Celsius și 21, 5 grade Celsius în luna iulie și de - 1, 5 grade Celsius și - 2 grade Celsius în luna ianuarie. Temperatura medie anuală este de 11 grade Celsius. Precipitațiile
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
Mare, pe raza localității Anieș la o altitudine de 498 m. Bazinul Anieș este încadrat în zona bazinului de drenaj ce îndeplinește rolul de recipient al materiei și energiei care intră în sistemul fluviatil și creează un relief cu pante accentuate și mereu tânăr. Limitele acestui bazin sunt foarte importante, deoarece în funcție de acesta se pot stabili atât intrările cât și ieșirile în unitate. Bazinul Anieș are stabilite trei limite:una vestica și una estica care se deprind din creasta principală a
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică este rară, datorită infiltrațiilor în calcar. Văile sunt mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar putea fi: exploatarea nisipului în balastiera de la Aleșd, mai ales în cea de la Cacuciu Vechi și fluctuațiile de debit pe cursul Crișului. Urmele
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe terenurile cu declivitate mare, unde folosirea plugului era
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc frecvebt 300 m ( atingând 385 m în Dealul Măgura, fost Dealul Mănăstirii) și printr-o fragmentare accentuată a terenului. Cadrul geografic al comunei este favorabil dezvoltării principalelor activități economice pentru așezările omenești din zonă, oferind resurse naturale ca : materiale de construcție, cum ar fi : piatra și lemnul, cât și surse acvifere, care pot fi valorificate local. Relieful
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
versanții cu expoziție V; SV; S; SE; E. Acest microclimat se caracterizează printr-o temperatură medie anuală mai ridicată datorită perioadei mai mari de insolație la care este supus solul, ceea ce duce la sărăcirea solului în apă prin evapotranspirație. Încălzirea accentuată a solului de pe versanții însoriți creează o dinamică atmosferică verticală mai activă, fapt ce favorizează apariția microvârtejurilor. Datorită insolației ridicate, zăpada se menține aici mai puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
fostelor pășuni amplasate în zone de alunecări stabilizate. Prin luarea în cultură, unele dintre alunecări s-au reactivat. În alte sectoare, eroziunea de adâncime a căpătat amploare, generând fenomene de rigolare și ravenare, la care eroziunea regresivă are ritmuri destul de accelerate. În scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au putut observa în multe tarlale arăturile din deal în vale, cultivarea de plante prășitoare pe terenuri cu
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
scopul prevenirii și combaterii alunecărilor se recomandă captarea izvoarelor de coastă și executarea de drenuri pentru evacuarea excesului de umiditate. S-au putut observa în multe tarlale arăturile din deal în vale, cultivarea de plante prășitoare pe terenuri cu pante accentuate, crearea de drumuri pe pășuni și fânețe pe linia de cea mai mare pantă, în dorința de a scurta distanțele. Toate acestea se datorează și fărâmițării terenurilor după aplicarea Legii Fondului Funciar și au ca efect o degradare accentuată a
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
pante accentuate, crearea de drumuri pe pășuni și fânețe pe linia de cea mai mare pantă, în dorința de a scurta distanțele. Toate acestea se datorează și fărâmițării terenurilor după aplicarea Legii Fondului Funciar și au ca efect o degradare accentuată a solurilor. În cazul pășunilor, pășunatul excesiv pe terenurile în pantă a provocat modificarea profilului de sol și a proprietăților fizice în orizontul superior prin eroziune și tasare. În zonă au fost executate lucrări de îmbunătățiri funciare (sisteme de irigație
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
vedere geobotanic, teritoriul comunei Mihai Eminescu se încadrează în zona pajiștilor de silvostepă cu graminee și diverse ierburi xeromezofite, alternând cu păduri de stejar. Datorită situației geografice a acestei zone, vegetația reflectă pe de o parte influența pătrunderii tot mai accentuate a stepei din est, iar pe de altă parte influența relativă a zonei forestiere din vest. Această concurență este marcată atât prin compoziția forestieră cât și prin distribuirea asociațiilor vegetale și a zonelor de vegetație în general. Astfel vegetația naturală
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Quercus sesiliflora (stejar), Ulmus foliaceae (ulm). Pe marginea pădurilor se întâlnesc în mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
mai multe etape și în majoritatea cazurilor se topește în 4-5 zile. Rar se întâmplă ca zăpada să acopere teritoriul de la începutul iernii și până la sfârșitul ei. Vânturile sunt tot timpul anului și bat neregulat. Vânturile predominante, cu o frecvență accentuată, sunt cele de nord, nord-vest în lunile de iarnă, crivățul, iar în lunile de primăvară și vară vânturile din sud-est. Vântul de nord este cel mai puternic, este de aceeași origine termică cu anticiclonul Siberian. Atât la sfârșitul toamnei cât
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
fântâni. De asemenea se extrage piatră pentru pietruirea șoselelor și a drumurilor din sat. Pe raza satului Crasnaleuca există multe fântâni cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
cu apă potabilă. O mare răspândire o au argilele și marnele. Prezența lor, a unor suprafețe cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
trecut a încercat o formă de cooperativizare sub forma întovărășirilor, dar aceasta a dat greș. Evenimentele de la sfârșitul anului 1989 au surprins Branul într-o perioadă de reală prosperitate economică, ceea ce a permis întregii zone să se dezvolte în ritm accelerat, ajungând să fie una dintre cele mai căutate zone turistice din România. Și iarăși ca un paradox, dezvoltarea economiei turistice a comunei Moieciu este în vizibilă contradicție cu infrastructura acesteia, ceea ce va avea repercusiuni dintre cele mai neplăcute în viitorii
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
1990 (-93,8% fata de -2,1% in anul 1989). Conform recensământului populației întocmit la 1 iulie 1992, populația localității Dudești era de 1802 locuitori. Dintre aceștia, 904 erau de sex masculin și 898 de sex feminin. O scădere mai accentuată a acestuia se inregistrează în anii 1995-1996 (-20,6% și 15,8%), în 1997 înregistrându-se o creștere a acestuia ajungând chiar la o valoare pozitivă (12,08%). După vârsta există: 1. Între 0 - 14 ani - 422 persoane - 23,4
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
mai multor foste provincii franceze, fiecare cu propria-i identitate culturală și istorică. Este regiunea franceză cel mai puternic influențată de cultură și civilizația română care a lăsat aici foarte multe urme. În Evul Mediu zona a cunoscut o fărâmițare accentuată, în special în văile Pirineilor unde regiunile fiind protejate de mediul natural, și-au dezvoltat fiecare diverse particularități. Actuala regiune cuprinde teritorii din fostele provincii "Gasconia", "Languedoc", "Rouerge", "Quercy", "Comté de Foix", "Couserans", "Nébouzan", "Quatre-Vallées" și "Bigorre". Datorită acestui lucru
Midi-Pirinei () [Corola-website/Science/301026_a_302355]
-
Cizerul este situat la o distanță de 35 km față de municipiul Zalău Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 1947 locuitori, din care 1816 erau români, 126 rromi, și 5 de alte naționalități. Numărul locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Fondul turistic natural este reprezentat de peisajele montane ale Meseșului
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
demografică de-a lungul timpului și schimbarea structurii etnice a populației satului între anii 1890- 1992: Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 594 locuitori, din care 566 erau români și 28 rromi. Numărul locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultura precum și pe comerțul cu produse agricole, captarea și îmbutelierea apei
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
satului s-a făcut în jurul moșiei boierului Simionescu Râmniceanu. În anul 1989 satul se întindea pe aproximativ 130 ha, având 653 de gospodării și o populație de 1810 locuitori. Astăzi numărul acestora a scăzut simțitor odată cu plecarea tinerilor și îmbătrânirea accentuată a populației. Pe întreg teritoriul satului Râmniceni predomina câmpia și valea râului Râmnicul Sărat. Altitudinea variază în jurul valorilor de . Câteva cursuri vechi ale râului încă se mai conturează în formă reliefului. Zona se populează intens începând cu sec. al XVIII
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
continuați în sud de terasele din perioada glaciară, Wienerberg și Laaer Berg. Întregul ținut este pentru viticultură, el formând regiunea viticolă Viena. Estul este o regiune joasă (Marchfelds) ce servește actualmente drept teren agricol, dar care este acaparată, în ritm accelerat, de construcții. În sud-est, de-a lungul Dunării, se întind câmpiile de pe malurile fluviului, declarate parc național. Din cauza actualelor condiții atmosferice (ca și în cazul altor state europene), cartierele de locuințe se află predominant spre granița de vest a Vienei
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
lemn și piatră pentru bolnavii care veneau din împrejurimi la tratament, iar odată cu trecerea timpului, datorită rezultatelor curative, satul a devenit din ce în ce mai cunoscut fiind vizitat de personalități ale timpului, atât din țară cât și din străinătate, cunoscând o dezvoltare din ce în ce mai accentuată. În anul 1844 se construiește Biserica Ortodoxă în stil basilical, cu altar în formă de absidă semicirculară și iconostas pictat. În interiorul bisericii se află o placă comemorativă aplicată în memoria ostașilor căzuți în 1914-1918. Începând cu anul 1876, satul Vâlcele
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
agricoli mici și mijlocii. Numărul sclavilor a scăzut considerabil, dar a sporit cel al fermierilor și colonilor, alte elemente de susținere a Imperiului prin contribuții fiscale, de muncă și militare. În exterior, Imperiul a afișat, inițial, o politică de expansiune accelerată, până la Hadrianus, în primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr. Maxima extindere teritorială s-a atins sub Traianus, când s-au conștientizat definitiv și cele trei amenințări de la frontiere: germanii, dacii și parții ( În Europa de Vest, Centrală li de
Pax Romana () [Corola-website/Science/298684_a_300013]
-
a comunei Apahida indică un drenaj vechi(Pliocen)spre nord-vest prin Someșul Mic,râu care s-a format prin unirea celor două brațe principale:Someșul Rece și Someșul Cald.În sectorul comunei,Someșul Mic are un caracter subsecvent cu o accentuată tendință de eroziune în malul stâng,ceea ce imprimă văii un aspect asimetric,manifestat prin dezvoltarea unor terase largi,patru la număr,pe partea din dreapta râului.Întreaga rețea hidrografică este tributară Someșului,prezentând o pantă medie de scurgere redusă. Lungimea totală
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]