10,318 matches
-
cojile de semințe le scuipi, dincoace copilul răsturnat să-i dau suc, pulpele groase, beau și eu, dă-i și lui, ia-l în brațe, biberonul în gură, încalecă bancheta, smucește-l, culcă-l în poală cu fața în sus, adoarme, fîn, programarea muncilor agricole, mă răsucesc pe canapea, caut locul mai bun, mai înainte am dat cu capătul broboadei pe jos, i-am măturat semințele scuipate, unde mai vezi pe cineva pe aici că face ca tine! gîtul frînt la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
metri de stîncă, subiecte nimerite necontenit, lumea așa de singură în ele nu mai avea ce povesti, soare din raze cu sutura urmelor, cerb vegetal malul în Mureș, cenușiul oglinzii limbile albe curg sloiuri, expunerea în sfîrșit convenabilă studenților, am adormit cu toții! defileul aflorimente la stratul de locuire Lunca Bradului, mușchi precipitat de stînca umbrei, scăzut în foioase și lăstărișuri Răstolița, fuga verde a înfundat despicături în văi, crînguri, apucă și pe șes, ieșim, respiră și fac semne în numele arborelui loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din tren peste picioare, ridică privirea, de partea cealaltă gîlma rotunjită în biserică de lemn, bîrnele lustruite, mai degrabă încurcăm în sforțarea pămîntului să se urce la cer, n-am mai putut, am stat cu capul pe masă și am adormit, istoria s-a scris atunci, dă la Litere! dar e greu cică, are fata cărți groase, nu-și face probleme, are relații acolo, unchiule, vezi că nu ia examenul a șaptea oară, o dai afară! scoală, că e trecut Teiușul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
găsit tonul și te porți exemplar cu copiii, tu, bună mehenghe, cît știința vieții nu poate fi decît folclorică, Sofia Vicoveanca! clipa ce va urma rămîne tot surpriză, tema fatală jertfa pentru copii, crește tatăl mîinii scriitoare, întîi s-o adorm, da! doarme cît trei sferturi de banchetă, tocmai cea mică e trează, bîțîie din picior lîngă mama, gata, piticul meu frumos! ți-e cald? pune mîna la ochi! Adjud, cel mai urît mi-e cînd oprește în stații! bărbații iuți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
doarme cu noi doi, să știi că-mi pare rău că nu l-am învățat să doarmă singur, îi zicea Dan: Nicu, te duci și te culci! noi stăteam în bucătărie la o palavră șî cît stăteam noi așa el adormea, aia-i camera mea? bine, el o băgat la cap, da-i mai mare ca băiatu', diferență de vreo doi ani, poate vreau să merg și eu, unu-altu', conținutul vorbirii este vorbirea și duce mesajul, treaba lui, facă ce vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
subtilă se părăduiește singură, Hai să bem, hai să bem / Nicăieri să nu plecăm / Nicăieri nu ne grăbim / Toarnă un pahar de vin, măi! libația de comandă politică, Hai să bem, hai să bem! Valea Florii 6, scuzați! Ronaldo 9 adoarme lîngă mine de autobuz-fier-om, portocalele mecanice sărace nu de averi, sărace de mîngîieri Grigore Vieru, averi particulare la ciborgi proprietățile lor particulare, generalul Somn cu două zbîrnele în creștet pe un singur cap de băiat, urechea pe inima bunicii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stîlpi, adevărata industrie este cea inevitabilă, fie a naturii, fie a inevitabilului principiu om, locuirile din pace n-au nume, le ține viitorul Domnul, Bicsadu Oltului jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-oi adormi curînd / La marginea mării cu apa curgînd pe el, cleanțul julește în plasmă arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți pe piatră, noi sîntem munții cu orografia continuă, odihna este a trecerii, moartea căderii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fatale" a fanariotismului: "Rumânii piedură dreptul acel strămoșesc ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul fanariot, sentimentul național s-a atrofiat, iar "duhul românilor" a adormit până într-acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența și "rumânismul triumfă" împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete o lovitură electrică duhului rumânesc, și se puse temeiu la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai amplu al programului de ateizare societală demarat de autoritățile comuniste. Din punctul de vedere al materialismului dialectic, religia în general și ortodoxia în particularul românesc a fost un opiu al popoarelor care le-a alterat conștiința de clasă și adormit avântul revoluționar. Acesta este motivul pentru care programele școlare de istoria le cere dascălilor ca "explicând apariție și dezvoltarea religiei, profesorul trebuie să aibă totdeauna în vedere că religia a fost un puternic instrument în mâinile claselor dominante, pentru oprimarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Match, în care era un material despre moartea lui Natalie Wood. "Ce părere aveți? Uitați ce femeie frumoasă, superbă...". Și mă ducea așa, după care mă întreba: "Cum rezolvăm noi problema asta?". Și scotea un dosar. S. B.: După ce vă adormea vigilența, trecea la atac. D. T.: M-a chemat odată la el pe problema lectorilor francezi, dar a Opiniei. Mă cheamă la el, a durat 10 minute, era dimineață pe la 11.00, și spune: "Tovarășu' președinte, au venit niște specialiști
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ce este acesta potrivit dictaturii judicativului? Apoi, printr-un alt tip de demers, am putea spune cum ne apare el, trecând dincolo de acest spațiu desfășurat inițial în fața întrebării noastre despre non-judicativ, spațiu dominat de judicativul constitutiv. Acest travaliu trezește gândirea adormită în "prejudecățile" dictaturii judicativului și repoziționează conștiința întrebătoare. Fără îndoială, analogia nu poate opera în sens absolut. Dacă ar fi așa, problema non-judicativului ar fi fost rezolvată demult; sau, poate, nici nu ar fi existat. Drumul construcției judicative este complicat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
internaționale. Cu toate acestea, obișnuiesc să pun ceasul deșteptător și să mai comand, pe deasupra, și un apel de deșteptare de la centrala telefonică, mai mult pentru ca ceasul și telefonul s-o trezească pe soția mea, Shoshana, care, spre deosebire, de mine, adoarme ușor, doarme "ca un pui de bogdaproste" și se trezește destul de greu. Aceasta nu era prima noastră vizită la Roma. Prima oara am poposit în orașul-capitală a Bisericii Catolice în urmă cu treizeci și patru ani, în 1973, când, la finalizarea misiunii
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
existenței unui automobil care staționa în apropiere. Era o mașină a KGB care ne supraveghea atât pe noi, cât și persoanele care au participat la "seminar". Întors la hotel, extenuat cum am fost după trei ore de dialog intens, am adormit imediat, dar pe la trei noaptea am fost trezit de un apel telefonic. La capătul firului persoana nu spunea nimic, mulțumindu-se să audă de două-trei ori vocea mea răspunzând: "Alo, alo", semn că mă aflam în cameră și nu la
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
a guarachar" (p. 413), adică "hai să dansăm". În seara aceea, după ce am ajuns în pat acasă, îmi vîjîau urechile, terorizat de cuvintele bongo, bembe, bocu, cocoye, okoncolo, cascabeles etc., de a trebuit să beau cantități masive de whisky ca să adorm și totul era cam degeaba. Ambasadorul Sikorski, bun prieten, ne-a invitat la "Una cena amistosa" (p. 416) și mi-a jucat o farsă, bine regizată, care se putea termina cu o lingură aruncată în capul lui. Și-a permis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
justiția, legată la ochi, l-a lăsat pe drumuri. Din păcate, somnul venea greu. Recapitula ce va spune mîine și centrii nervoși suprasolicitați nu se puteau inhiba ușor ca să permită venirea somnului. Era deja ora 11 și nici gînd să adoarmă, deși se culcase încă de la ora 9. Ținea ochii închiși, se foia și o ușoară transpirație rece îl alunga și mai mult pe moșul Ene. Pe la orele două dimineața, somnul încă nu venise și abia pe la ora patru a ațipit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
condusă de cap. Bună... ziua, spune abia perceptibil el. Vai, dom' primar, v-am văzut la televizor cu Călinescu, că bine i-ați zis-o, eu i-am spus ăstuia (arată soțul) că o să-l faceți praf, dar el a adormit ca un sac, mîncase varză cu carne și i-a căzut greu la stomac, că niciodată nu se poate opri, este lacom și apoi îi este rău. Sforăia de zăngăneau geamurile, nu le are el cu televizorul că adoarme imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a adormit ca un sac, mîncase varză cu carne și i-a căzut greu la stomac, că niciodată nu se poate opri, este lacom și apoi îi este rău. Sforăia de zăngăneau geamurile, nu le are el cu televizorul că adoarme imediat, dar uneori doarme și din picioare... ha, ha, ha și-l țin să nu pice... Mia, puișor, dom' primar e venit de pe drum și... L-ați văzut, acuși adoarme. Odată am fost la Revelion la Sinaia, s-a îmbătat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de zăngăneau geamurile, nu le are el cu televizorul că adoarme imediat, dar uneori doarme și din picioare... ha, ha, ha și-l țin să nu pice... Mia, puișor, dom' primar e venit de pe drum și... L-ați văzut, acuși adoarme. Odată am fost la Revelion la Sinaia, s-a îmbătat ca purcelul și am fost singură toată noaptea... Dar n-am stat nici un dans (îmi face cu ochiul), era coadă..., așa ca să știe el (iar face cu ochiul). Mergi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost atunci! Ăsta (arată spre soț) s-a speriat cînd a văzut la cardiograf... Ecograf, corectează soțul. Mă rog, cardiograf, ecograf, tot una-i pentru mine. Cînd a venit acasă a căutat prin rafturi cărți și a citit pînă a adormit pe el... ha, ha, ha. L-am lăsat, că chiar de-ar fi venit în pat... tot nu mă alegeam cu nimic (face iar cu ochiul). Erau la pietricele și la nisip că-ți venea rău, ăsta (arată iar spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să crape datorită acestei fapte rușinoase. Îi umplu paharul la refuz, mai aduc o sticlă plină și apoi, fără nici o mustrare de conștiință, îl împing în stradă. Era clampă votantul hoțului. Ca de obicei, moșul se culcă pe pămînt și adoarme butuc, iar eu mă simt bine că ăla, hoțul și potlogarul, nu va fi parlamentar european. Mă lipesc de televizor și aștept cu emoții rezultatele decise de popor. Un pic tot sînt optimist. Pe lîngă votul meu am făcut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și pornesc cu emoție și curaj să bată potecile care duc spre ceruri. Iarna, unii mai năstrușnici, folosesc pantofi sau șoșoni și vara șlapi. Au nelipsit în rucsac rachiul. Mulți au noroc. Beau rachiu înainte de a ajunge oleacă mai sus, adorm și se întorc moi ca niște cîrpe. Alții sînt mai rezistenți și intră în aventura spre ceruri și chiar acolo ajung. Era în luna august, spre Sfînta Maria, cînd Guță Doagă și Pamela Rugină(de la serialul Dallas), sportivi ieșiți din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
chiar plîngeau și ei după ce beau pînă le dădea pe nas. Nu se... poate, dom' Limbric. Nu se poate să moară toți Limbricii. Toader ajungea clampă acasă. Fetele săreau, îl descălțau, îl dezbrăcau și-l pupau cu multă afecțiune. După ce adormea buștean, șușoteau chicotind. Abia aștept să mă mărit, să scap de numele ăsta scîrbos... Dacă te aude tata, te omoară... spuneau altele cu frică. Dumnezeu însă are grijă să le orînduiască pe toate și în familia Limbric s-a născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stea pe acolo un grangur mare, mă consolează soția. Dar și eu am fost grangur, chiar grănguroi și lumina tot se întrerupea frecvent, chiar cîte 2-3 ore, mormăi nemulțumit. Zăpada a fost curățată în continuare de harnicul meu vecin. Am adormit în muzica motorului și m-am trezit cînd treaba a fost gata. Casc mulțumit, fără regrete că omenirea a rămas mai săracă spiritual și fiind sigur de reușita demersului meu prin viitoarele succese strălucite. Cînd să adorm din nou aud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
meu vecin. Am adormit în muzica motorului și m-am trezit cînd treaba a fost gata. Casc mulțumit, fără regrete că omenirea a rămas mai săracă spiritual și fiind sigur de reușita demersului meu prin viitoarele succese strălucite. Cînd să adorm din nou aud, luat prin surprindere: Trosc, boc, trosc... Vecinul tăia lemne. Mă concentrez cît pot ca să vad desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
desfășurătorul efortului său. Așa, o lovitură, dar toporul a intrat pe jumătate. Acum întoarce chestia și izbește în butuc cu muchia toporului. Mai trebuie o dată. Acum s-a despicat. Jumătățile de butuc trebuie înjumătățite. Boc, trosc. Vecinul fluieră și icnește. Adorm dar ochii mi se deschid pe dinlăuntru și pătrund în lumea visului. O mașină vrea să întoarcă pe la poarta vecinului. Acesta aleargă cu toporul, sparge parbrizul și dă să-i spargă și capul șoferului. Ah... mă trezesc speriat. Beau puțină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]