31,399 matches
-
Un subiect care fixează un preț de 53 de euro atunci când cursul a urcat câștigă deci 47+48+49=154 dolari. Observând mizele, autorii au reperat că subiecții anticipează cu atât mai mult o răsturnare de situație cu cât tendința afișată de curs pe ultimele perioade era lungă. Astfel, anticipează în medie o revenire la linia de mijloc chiar în mijlocul secvenței, deși aceasta este foarte scurtă (nouă perioade în totală. Afișând această diversiune, subiecții au terminat experimentul cu o îmbogățire finală
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
atât mai mult o răsturnare de situație cu cât tendința afișată de curs pe ultimele perioade era lungă. Astfel, anticipează în medie o revenire la linia de mijloc chiar în mijlocul secvenței, deși aceasta este foarte scurtă (nouă perioade în totală. Afișând această diversiune, subiecții au terminat experimentul cu o îmbogățire finală medie de 11,10 dolari, inferioară îmbogățirii (20 de dolariă pe care ar fi obținut-o dacă ar fi considerat că procesul este strict aleatoriu. Concluzie După cum s-a spus
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
ar putea la fel de bine vedea aici mâna destinului. Cât despre probabilitatea de a reuși aruncarea următoare, în lipsă de mai bine, estimarea cea mai slabă rămâne media istorică. Ayton și Fischer (2004Ă au căutat să diferențieze cazurile în care se afișează eroarea jucătorului de cele în care se crede fără temei în bătutul fierului cât e cald. Ei au lansat ipoteza că cele două diversiuni comportamentale intervin în contexte diferite. Când este vorba de fenomene naturale aleatorii, ei demonstrează o tendință
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de cele în care se crede fără temei în bătutul fierului cât e cald. Ei au lansat ipoteza că cele două diversiuni comportamentale intervin în contexte diferite. Când este vorba de fenomene naturale aleatorii, ei demonstrează o tendință de a afișa eroarea pariorului în timp ce atunci când este vorba de performanțe umane pentru care există liste statistice pe perioadă lungă, ei cred în existența fenomenului amintit aici. Pentru a testa ipoteza respectivă, autorii au realizat două experimente. Primul experiment a pus 32 de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
46 107 198 437 1567 3 13 30 45 152 513 2595 66505 Rezultatele arată că subiecții au avut tendința de a subestima ponderea dobânzilor compuse, mai ales pentru perioadele lungi și ratele de creștere ridicate. Pentru bunul A care afișa o rată de creștere de 3% pe an, estimările au apărut ca fiind foarte aproape de nivelul așteptat. Invers, pentru bunul E care prezenta o rată de creștere de 50% pe an , estimările au apărut ca fiind cu mult mai mici
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
euro în buzunar, nu vom putea pretinde ceva mai bun de o cină în tête-à-tête cu ziarul nostru. A gândi în prețuri reale, adică în termeni de putere de cumpărare, este mai simplu decât a folosi prețurile nominale așa cum sunt afișate. E totuși ceva necesar când este inflație, pentru a nu sucomba iluziei monetare și pentru a realiza tranzacții economice bune. Este chiar ceva indispensabil în perioadă de inflație puternică -cum era cazul în Franța înainte de anii 1990și mai general atunci când
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
au interpretat situațiile celor trei frați după singurul criteriu al performanțelor nominale, căzând astfel pradă iluziei monetare. Pentru indivizii respectivi, Carl a făcut o afacere mai bună decât Ben care s-a descurcat mai bine decât Adam pentru că ei au afișat respectiv un câștig nominal de 23%, o pierdere nominală de 1% și o pierdere nominală de 23%. Performanțele reale, care ar fi dus la un clasament opus, aparent nu au fost luate în considerare. Autorii studiului au reiterat experiența cu
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
trebuia să dea pentru trei perechi binaționale de acțiuni ale unor societăți comparabile ca mărime și sector industrial următoarele: -nivelul de competență pentru a evalua cursul în trei luni pe o scară de la 1 la 7; -probabilitatea ca cursurile să afișeze progresii cuprinse în intervale predefinite (mai mici de -10%, între -10% și -5%..., mai mari de +10%Ă; -nivelele de încredere la 10%, 50% și 90% (cursul deasupra căruia titlul ar trebui, după părerea lor, să se găsească cu o
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
al doilea rând, se dovedește că o puternică rată de investiții în titlurile întreprinderii de către salariați nu prevestește un puternic progres viitor al acțiunilor. Titlurile societăților care au beneficiat de o puternică rată de investiții în acțiunile lor nu au afișat, în medie, performanțe ulterioare mai bune decât titlurile societăților prezentând o rată mai slabă. Aceste două constatări sugerează că angajații investesc în societatea lor pentru motive mai mult naive decât oportuniste. Concluzie Supraexpunerea la titlurile angajatorului antrenează o creștere superfluă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
la Bursă de când dați comenzile pe Internet? Iluzia controlului pe Internet.................................................................................81 17 De ce luați mai degrabă în considerare potențialul de creștere decât potențialul de scădere al unui plasament? Diversiunea optimismului Observațiile psihologilor indică că oamenii au tendința de a afișa un optimism exagerat în privința soartei lor. Cred de exemplu că sunt mai puține șanse decât în cazul vecinilor de a fi tâlhăriți sau de a fi călcați de o mașină, sau de a fi infectați de vreo boală. A da
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
potențialele pierderi 6% -Mult mai mult timp la pierderile potențiale 1% Primele două răspunsuri, care adună 74% din sufragii, traduc o diversiune a optimismului mai mult sau mai puțin pronunțată. Prin comparație, doar 7% dintre repondenți arată pesimism și 19% afișează un comportament echilibrat. Acest rezultat este întărit de răspunsurile la o a doua întrebare: După părerea dumenavoastră, care este probabilitatea ca acțiunile să aibă performanțe mai bune decât obligațiunile pe termen lung, să spunem în următorii douăzeci de ani?». Răspunsurile
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cât individul este mai prost calibrat în predicțiile sale, cu atât performanțele sale pe piața experimentală sunt mai mediocre. În timp ce în experiment profitul median și profitul mediu sunt nule, cei 25% care au fost cei mai calibrați dintre participanți au afișat un profit mediu de 131,40 de euro. Cei 25% care au fost cel mai puțin calibrați au realizat în ceea ce-i privește în medie o pierdere de 147,70 de euro. Prima consecință pentru studenții cu exces de încredere
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
evalua campionii «Noii Economii» Concluzie O consecință directă a diversiunii retrospective este că este tentant, o dată ce cunoaștem strategiile care au mers cel mai bine într-o perioadă trecută, să-i judecăm foarte sever pe conducătorii de SICAV-uri care au afișat performanțe inferioare acestor strategii. Atunci trebuie să ne întrebăm dacă la începutul perioadei în discuție informațiile referitoare la strategiile câștigătoare sunt aceleași ca astăzi. Dacă e cazul și dacă perioada este suficient de lungă, atunci conducătorul este prost și clientul
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
ale priceperii sale în timp ce își explică scăderile de venit prin partea aleatorie a mecanismelor economice și a proceselor bursiere. Dacă e vorba de așa ceva, atunci piețele în urcare au ca rezultat amplificarea excesului de încredere natural al investitorilor deoarece aceștia afișează atunci numeroase plusvalori. Dorn și Huberman (2003Ă au analizat profilul investitorilor activi, adică al celor care afișează o rată de rotație (media cumpărărilor și a vinderilor divizată de suma totală a venituriloră de mai mult de 85% pe an pentru
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
proceselor bursiere. Dacă e vorba de așa ceva, atunci piețele în urcare au ca rezultat amplificarea excesului de încredere natural al investitorilor deoarece aceștia afișează atunci numeroase plusvalori. Dorn și Huberman (2003Ă au analizat profilul investitorilor activi, adică al celor care afișează o rată de rotație (media cumpărărilor și a vinderilor divizată de suma totală a venituriloră de mai mult de 85% pe an pentru veniturile lor. Ei au anlizat răspunsurile la un chestionar adresat la mai bine de 1000 de investitori
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
arată că ele constituie o măsură fiabilă a diversiunii autoatribuirii. Autorii au putut lega apoi amplitudinea diversiunii de diferitele variabile socioeconomice. Rezultatele arată că, pe de o parte, 68% dintre investitorii din eșantion suferă din cauza unei diversiuni de autoatribuire (22% afișează o diversiune severăă și, pe de altă parte, că investitorii care se supun cel mai mult diversiunii sunt în mod semnificativ cu mai puține studii, mai puțin bogați și câștigă un salariu inferior în raport cu investitorii care sunt cel mai puțin
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Investitori universitară (DMĂ (DMĂ Foarte slab Slab Puternic Foarte puternic 12% 73% 97000 367000 20% 67% 93000 324000 46% 69% 93000 353000 22% 67% 87000 346000 Concluzie Diversiunea autoatribuirii ne face să avem încredere în noi atunci când plasamentele noastre au afișat performanțe bune, indiferent dacă aceasta ține de raționamente corecte, de evoluția generală a pieței sau doar de noroc. Nicolosi, Peng și Zhu (2005Ă au cercetat cum performanțele pe ultima lună scursă influențează numărul de cumpărări și vânzări pe care investitorii
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Zhu (2005Ă au cercetat cum performanțele pe ultima lună scursă influențează numărul de cumpărări și vânzări pe care investitorii le fac luna următoare. Ei au putut observa că în medie investitorii sporesc rotația valorilor mobiliare posedate atunci când acestea tocmai au afișat o performanță brută pozitivă, dar nu o diminuează când performanța brută este negativă. Se comportă deci într-un mod asimetric compatibil cu adagiul lui Langer și Roth. Când veniturile au progresat, ei consideră că se întâmplă datorită calităților intrinseci și
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
ne face să fim din ce în ce mai puțin ostili la risc. Ceea ce este mai surprinzător, este că autorii studiului au constatat că pornind de la un capital «oferit» de 75$ studenții mizau în medie mai mult decât valoarea teoretică a acțiunii (20$Ă, afișând astfel un comportament în aparență favorabil riscului. Cadoul care le-a fost făcut ar fi schimbat deci preferințele lor față de risc. Ceea ce vor confirma fără îndoială unii manageri de cazinouri în practica lor de a furniza o mică sumă de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
profilul de risc al veniturilor (care sunt mai riscante decât indicele compozit pentru că sunt supraponderate în mici valoriă, distanța de performanță se ridică la 3,7 puncte de randament pe an. Rezultă de asemenea că investitorii cei mai activi au afișat performanțele cele mai puțin bune. Procentul de 20% din investitorii cei mai activi (120% de rotațieă prezintă rezultate comparabile, ba chiar superioare în date brute, dar net inferioare după deducerea cheltuielilor de curtaj. Sub-performanța lor netă în raport cu piața este de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
modifică conținutul valorilor mobiliare aproape la fel ca și acționarii individuali și asta îi costă la fel de scump în termeni de performanță. Carhart (1997Ă află astfel că rata de rotație este de 77% pentru fondurile colective. Malkiel (1995Ă arată că fondurile afișează în medie performanțe mai puțin bune decât indicele lor de referință și că performanțele lor sunt negativ corelate cu frecvența tranzacțiilor. Aparent, toată lumea, particulari, precum și profesioniști, ar câștiga dacă ar fi mai umilă și mai puțin agresivă în modul de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
era încă de 90% pe an. Pentru eșantionul analizat, creșterea tradingului s-a concretizat printr-o scădere a performanței în raport cu piața. Investitorii, care bătuseră piața cu 2,3 puncte (după deducerea cheltuielilor de curtajă la epoca curtajului prin telefon, au afișat o sub-performanță relativă de 3,5% pe an în medie o dată trecuți la curtajul on line. O dată adaptată la risc, performanța relativă netă trece, la rândul ei, de la -1,9% la -3,6%. Trading prin telefon Trading on line 5
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
preț exagerat. Regresiile statistice realizate de cei doi cercetători validează ipoteza respectivă. Reiese că vânzătorii al căror bun este evaluat de piață mai jos decât prețul de cumpărare au tendința să ceară un preț mai ridicat decât vânzătorii care nu afișează pierderi. «Prima» cerută de vânzătorii în pierdere este de ordinul de 25 la 35% din diferența dintre prețul pieței și prețul lor. Pentru ei, asta se traduce printr-o șansă mai mică de a vinde bunul, un timp de punere
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
jocului prezentau un câștig mediu de 1 DM superior câștigului mediu al acțiunilor prezente în totalitatea veniturilor la sfârșitul jocului (0,4 sau 0,7 DM, în funcție de metoda contabilă folosităă. În al treilea rând printre titlurile vândute, cele două treimi afișaseră o progresie din cursul lor pe perioada chiar de dinaintea vinderii. În total, cele trei rezultate sugerează că indivizii preferă să vândă titlurile în plusvalori decât titlurile cu valoare diminuată și preferă să vândă când cursul tocmai a progresat, decât atunci când
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
observând timingul cesiunilor de titluri în cazul a 78 000 de familiii americane clienți ai unei societăți de curtaj între ianuarie 1991 și noiembrie 1996. Dacă separarea temporală facilitează disocierea mentală, în timp ce proximitatea favorizează reunirea lor, investitorii ar trebui să afișeze o tendință de a-și vinde titlurile în pierdere în intervale de timp scurte și invers să spațieze cesiunile de titluri câștigătoare. Este ceea ce obține Lim. Investitorii sunt mai înclinați să vândă titlurile în pierdere grupate decât titlurile câștigătoare. Proporția
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]