10,371 matches
-
Zlataust” din Iași impresionează și azi prin zidăria din piatră și Turnul-clopotniță masiv, acesta fiind prevăzut prevăzut și cu o tainiță în care puteau fi ascunse obiectele de cult, în caz de primejdie. În exterior biserica este dreptunghiulară, cu absida altarului heptagonală. Pridvorul de la intrare este adăugat mai târziu, în secolul al XVIII-lea, pentru a proteja monumental sculptat de italianul Nach Zut Canova și necropola familiei Romalo. În interior, catapeteasma bisericii este cea originală, cu cele patru registre la care
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
și Iulia Handragel. Icoana hramului Sfîntului Ioan Gură de Aur, din pridvorul bisericii, este tot o pictură în frescă executată de Profesorul Constantin Călinescu. Tot în acești ani a fost înzestrată cu mobilier din lemn de stejar: stranele, lambriul din altar, ușile de la intrare și masa pangar.
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
de cult este compartimentat în patru încăperi: pridvorul având deasupra un turn-clopotniță cu două etaje (adăugat la începutul secolului al XX-lea), pronaosul (având în partea de vest un mic cafas), naosul (cu absidele laterale scobite în grosimea pereților) și altarul (cu o absidă de formă semicirculară). La etajul I al turnului clopotniță se intră din cafas. Biserica are un tavan drept și nu boltit, deasupra sa aflându-se un pod. Pictura interioară a bisericii a fost executată în tehnica frescă
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
a avut loc slujba de sfințire a noii catedrale mitropolitane de către un sobor de arhierei în frunte cu mitropolitul Iosif Naniescu, în prezența regelui Carol I al României. În acea zi, în sunetul clopotelor, s-au mutat moaștele sfinților din altarul catedralei vechi în altarul al catedralei noi. Noua catedrală a primit pe lângă hramul Întâmpinarea Domnului (preluat de la Biserica Stratenia) și pe cel al Sfântului Gheorghe (preluat de la catedrala veche). După inaugurarea noii catedrale, în Biserica „Sf. Gheorghe” nu s-a
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
de sfințire a noii catedrale mitropolitane de către un sobor de arhierei în frunte cu mitropolitul Iosif Naniescu, în prezența regelui Carol I al României. În acea zi, în sunetul clopotelor, s-au mutat moaștele sfinților din altarul catedralei vechi în altarul al catedralei noi. Noua catedrală a primit pe lângă hramul Întâmpinarea Domnului (preluat de la Biserica Stratenia) și pe cel al Sfântului Gheorghe (preluat de la catedrala veche). După inaugurarea noii catedrale, în Biserica „Sf. Gheorghe” nu s-a mai slujit decât sporadic
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
mai multor biserici zidite în aceeași perioadă: Biserica „Sf. Teodori”, Biserica Curelari ș.a. Edificiul are o bogată ornamentație în relief în care se îmbină barocul constantinopolitan cu influențe din clasicismul rus. Edificiul era compus inițial din exonartex, pronaos, naos și altar. La începutul secolului al XIX-lea s-au efectuat unele modificări în urma cărora au dispărut bolțile și turlele. Atunci au fost adăugate frontonul dinspre vest și cele de deasupra absidelor laterale. Fațada este fragmentată de pilaștri angajați cu capiteluri în
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
sau Ieșirea Mare este una din cele două procesiuni din viața liturgică a Bisericii. Ca și Ieșirea Mică, Ieșirea Mare își are originea în vremurile în care momente ale slujbei acum concentrate în altar, cum ar fi proscomidia și depozitarea vaselor sfinte, erau împărțite în clădiri diferite și procesiunea era necesară pentru a le aduce împreună în biserică. Ieșirea Mare are loc în timpul Sfintei Liturghii, mai târziu, când pâinea și vinul aduse ca darururi
Vohodul Mare () [Corola-website/Science/318185_a_319514]
-
în clădiri diferite și procesiunea era necesară pentru a le aduce împreună în biserică. Ieșirea Mare are loc în timpul Sfintei Liturghii, mai târziu, când pâinea și vinul aduse ca darururi sunt luate de pe Masa proscomidiarului, situată în partea nordică a altarului (uneori ocupând propria absidă), se trec prin Ușa de Nord și înapoi prin Ușile Împărătești și sunt așezate pe altar. Această Ieșire întrerupe Heruvicul și este însoțită de o serie de rugăciuni de mijlocire în funcție de obiceiurile fiecărei jurisdicții. Liturghia Darurilor
Vohodul Mare () [Corola-website/Science/318185_a_319514]
-
Liturghii, mai târziu, când pâinea și vinul aduse ca darururi sunt luate de pe Masa proscomidiarului, situată în partea nordică a altarului (uneori ocupând propria absidă), se trec prin Ușa de Nord și înapoi prin Ușile Împărătești și sunt așezate pe altar. Această Ieșire întrerupe Heruvicul și este însoțită de o serie de rugăciuni de mijlocire în funcție de obiceiurile fiecărei jurisdicții. Liturghia Darurilor Înainte Sfințite, care se face Miercurea și Vinerea în timpul Postului Mare este o Vecernie combinată cu Sfânta Împărtășanie care a
Vohodul Mare () [Corola-website/Science/318185_a_319514]
-
istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Buna Vestire"". Biserica de lemn „Buna Vestire" din Ogești a fost construită în anul 1826. Pe temelia din pietre de râu se ridică pereții din cununi orizontale de bârne. Laturile nordice și sudice ale altarului sunt puțin oblice în raport cu cele ale navei. Deasupra tindei se ridică turnul cu baza căptușită cu scânduri de brad. Coiful piramidal se continuă cu bulbul de influență barocă. În anul 1925 biserica a fost renovată. Pereții au fost acoperiți cu
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
să se spovedească fie după vecernie, fie în timpul utreniei din ziua tunderii. În ziua tunderii, după Doxologia Mare, dar înaintea troparelor de dinaintea Sfintei Liturghii, candidatul este adus de asistentul episcopului în mijlocul soleei, în fața episcopului. El face trei mătănii în fața Sfântului Altar și apoi se întoarce spre episcop și îngenunchează în fața lui, iar acestal își pune mâinile pe capul candidatului. Subdiaconii sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii, imediat după "Binecuvântată este împărăția Ta", îndată ce tămâierea mare se încheie. După canoane, nimeni nu trebuie
Hirotonire () [Corola-website/Science/318214_a_319543]
-
mai căsătorească după ce a devenit subdiacon, dar practica s-a schimbat peste tot, astfel încât să permită subdiaconilor să se căsătorească după hirotonire. În timpul slujbei de hirotonire întru preoție, un preot conduce candidatul, care, apoi, îngenunchează și își pune capul pe altar. Episcopul își pune patrafirul și mâna dreaptă pe capul candidatului pentru a primi Sfântul Duh. Întreaga comunitate prezentă la hirotonire își mărturisește lucrarea Sfântului Duh spunând la unison "Vrednic este!" (în greacă 'Axios'). Episcopul dă veșmintele sfinte proaspătului preot, care
Hirotonire () [Corola-website/Science/318214_a_319543]
-
2000, lucrările de demolare, transport, reconstruire, restaurare a lăcașului și restaurare a picturii interioare s-au finalizat spre toamna anului 2002, slujba de resfințire având loc în 14 octombrie același an. Noul edificiu încorporează sub un singur acoperiș de șindrilă, altarul și naosul vechi, cărora li s-a adăugat un pronaos nou construit din cărămidă aparentă. Folosirea cărămizii în construcția pronaosului evidențiază partea nouă a bisericii, dar nu impietează asupra părții vechi, istorice. Curățite și tratate cu substanțe care pun în
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
serbate doar în această parte a Imperiului Roman, ci și în alte părți. De exemplu, în nordul Britanniei, lângă fortul Maryport s-au descoperit mai multe alatre îngropate lângă un teren unde se crede că unitățile organizau parade militare. 17 altare îi erau închinate lui Iupiter Optimus Maximus. Unii comandanți apar de trei ori pe unele altare, precum Maenius Agrippa, iar Postumius Acilianus apare doar pe două. Este posibil ca unele altare să fi fost închinate anula, pentru binele împăratului, ca
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
nordul Britanniei, lângă fortul Maryport s-au descoperit mai multe alatre îngropate lângă un teren unde se crede că unitățile organizau parade militare. 17 altare îi erau închinate lui Iupiter Optimus Maximus. Unii comandanți apar de trei ori pe unele altare, precum Maenius Agrippa, iar Postumius Acilianus apare doar pe două. Este posibil ca unele altare să fi fost închinate anula, pentru binele împăratului, ca la Dura Europos. Existau zile în care stindardele erau împodobite oficial, iar Tertullian considera că venerarea
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
unde se crede că unitățile organizau parade militare. 17 altare îi erau închinate lui Iupiter Optimus Maximus. Unii comandanți apar de trei ori pe unele altare, precum Maenius Agrippa, iar Postumius Acilianus apare doar pe două. Este posibil ca unele altare să fi fost închinate anula, pentru binele împăratului, ca la Dura Europos. Existau zile în care stindardele erau împodobite oficial, iar Tertullian considera că venerarea stindardelor de către soldați echivala cu un cult religios. Romanii în general, au reușit să să
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Existau zile în care stindardele erau împodobite oficial, iar Tertullian considera că venerarea stindardelor de către soldați echivala cu un cult religios. Romanii în general, au reușit să să încorporeze cultele cu care au venit în contact. Existau de multe ori altare închinate mai multor zeități. La Housesteads, a fost descoperit un latar ridicat dintr-un detașament al Legiunii II Augusta, lui Jupiter și Coccidius, ultimul pare a fi un zeu al războiului răspândit în zona Zidului lui Hadrian. Romanii nu venerau
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
Serapis. Cultul lui Hercule a fost foarte popular în secolul III d.H. Zeița Covventina era venerată în unele garnizoane din nordul Britanniei. Uneori, membrii unui grupe etnic dintr-o unitate alegeau să se roage împreună. Cohorta II Tungrorum a ridicat altare lui Marte și zeităților germanice Ricagambeda și Viradechtis. Dintre multele zeități pe care le venerau soldații romani, se pare că cel mai răspândit era cultul lui Mithra. Acesta era un zeu iranian care era înfățișat cu o căciulă frigiană pe
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
a absidei, se remarcă în mod deosebit pictura de o foarte bună calitate, cu accente realiste și umoristice. Pe bolta naosului „Sf.Treime”, „Maria”, „Constantin și Elena”, cei patru evangheliști la colțuri, „Sf. Ilie”, „Înălțarea”, serafimi și heruvimi; cupola din altar nu are pictură figurativă; la iconostas narația este mai amplă decât la alte biserici de lemn: „Hristos”, „Maria”, „Sf.Nicolae”, „Sf.Gheorghe”, proroci și apostoli, „Iisus tronând”, iar sus nelipsita scenă a „Răstignirii” lui Hristos. Pe pereții naosului se înșiră
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
care Statele Unite au plătit încă 10 milioane de dolari. Tratatul a fost semnat de Nicholas Trist în numele Statelor Unite și de Luis G. Cuevas, Bernardo Couto și Miguel Atristain în calitate de reprezentanți plenipotențiari ai Mexicului în ziua de 2 februarie 1848, la altarul principal al vechii Basilici Guadalupe de la Villa Hidalgo (localitate aflată azi în interiorul orașului Ciudad de Mexico) în timp ce trupele americane sub comanda generalului Winfield Scott ocupau capitala mexicană. Versiunea tratatului ratificată de Senatul Statelor Unite a eliminat articolul X, care stipula că
Tratatul de la Guadalupe Hidalgo () [Corola-website/Science/318287_a_319616]
-
accesului publicului. Peștera este una liniară, fosilă și descendentă cu o lungime de 83 m. Intrarea oferă acces într-o galerie înaltă de 2-4 m, cu lățimi de 5-8 m. Aceasta se îngustează la 1 m într-un punct numit Altarul. Planșeul este acoperit cu blocuri desprinse din tavanul peșterii. După ce se parcurg 50 m se coboară o săritoare de 5 m. La baza acesteia începe Sala cu Coralite cu o înălțime de 5-7 m și o lungime de 30 m.
Peștera cu Corali () [Corola-website/Science/319807_a_321136]
-
Miss Alice May Carey (1879-1957), o misionară anglicană originară din insula Guernsey, stabilită de multă vreme în satul vecin Eyn Kerem (pe atunci Ayn Karm) a ridicat pe terenul cumpărat de ea, un hotel și un sanctuar denumit Interdenominational Shrine (Altarul Interconfesional), dedicat credincioșilor din cele trei principale religii monoteiste locale - creștină, musulmană și iudaică. Sanctuarul cunoscut ca "sanctuarul" sau "templul lui Miss Carey" a fost inaugurat în prezența unor notabilități britanice, arabe și evreiești în anul 1939. In timpul celui
Ora, Israel () [Corola-website/Science/319833_a_321162]
-
de bronz. În sfârșit piese de os. Nu lipsesc nici importurile, dintre care unele din materiale prețioase. Sunt cunoscute astfel vase grecești, o frumoasă camee, mărgele de sticlă, un scarabeu și multe alte piese, între care și un fragment de altar de teracota cu reprezentări figurate, de cel mai curat tip elenistic.
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
lemn din Bonț sau Ghirolt din județul Cluj sau cel al bisericii din Chiheriu de Jos din județul Mureș. În ceea ce privește aspectul, imaginile păstrate prezintă o biserică de dimensiuni mici spre medii, tencuită atât în interior cât și în exterior. Absida altarului, ușor decroșată este adăpostită sub acoperișul ce se intinde pe toată lungimea bisericii. Deasupra pronaosului este așezat turnul clopotniță, cu secțiune pătrată. Fiecare încăpere era prevăzută cu ferestre mari, rotunjite în partea superioară. Intrarea în absida altarului se făcea prin intermediul
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]
-
în exterior. Absida altarului, ușor decroșată este adăpostită sub acoperișul ce se intinde pe toată lungimea bisericii. Deasupra pronaosului este așezat turnul clopotniță, cu secțiune pătrată. Fiecare încăpere era prevăzută cu ferestre mari, rotunjite în partea superioară. Intrarea în absida altarului se făcea prin intermediul a celor două uși diaconești precum, în cazuri speciale, prin ușile împărătești. Naosul avea obișnuita boltă semicilindrică. Dintre cărțile vechi de cult, folosite aici, studiile de specialitate amintesc un "Strastnic" de la anul 1773 precum și "Triodion" din anul
Biserica de lemn din Solona, Sălaj () [Corola-website/Science/319013_a_320342]