24,313 matches
-
sacru, trecerea inițiatică și le conferă experiențelor trăite o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant delict și sancționat. Cel ce visează se teme, poate, să nu se „înțepe” din cauza faptului că atitudinea sa nu este ireproșabilă. Vezi A țese. Culori Culorile au o dimensiune simbolică majoră și o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dezlănțuite, de energie pulsională necontrolată. Iată de ce, în imaginarul popular, roșcatul este asociat cu demonii și vrăjitoarele. Conform expresiei „ferește-te de omul cu părul roșu”, roșcatul poate evoca și pericolul și îl poate alerta pe cel ce visează asupra amenințărilor ce-l pândesc. Verde Verdele corespunde naturii, creației originare. Culoarea vegetației, simbolizează viața. El opune forței roșului (care de asemenea simbolizează viața) calmul și permanența. Verdele constituie o întoarcere la starea primordială. În vis, pledează pentru autenticitate, și nu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fie subtil în cuvinte și în fapte. Exprimă și ideea că este nevoie de puține lucruri, de «o picătură», pentru ca toată situația să se schimbe în bine, sau în rău (picătura care umple paharul). În a doua variantă presupune o amenințare și arată că pericolul, oricât de mic ar fi, nu e mai puțin înspăimântător. Lac Suprafața netedă și calmă a lacului este adesea folosită în simbolistică pentru a descrie liniștea spiritului. În vis, imaginea lacului exprimă, prin urmare, o aspirație
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dacă electricitatea (sau gazul) este controlată, înseamnă că energia subiectului este stăpânită; în caz contrar (scurtcircuit, scurgere de gaz etc.), înseamnă că subiectul este depășit de viața sa pulsională, că își pierde stăpânirea activității psihice profunde. În acest caz, există amenințarea de a fi copleșit de instincte, dorințe sau angoase. Emoții și sentimente Constituind o activitate inconștientă, visele lasă adesea impresii, sentimente, emoții simțite în timpul producerii lor («eram terorizat») sau percepute ulterior, la trezire («am visat ceva ciudat, care mă face
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
în avertismente, rețete, mod de folosire. 6) Predicția Dezvoltă un discurs anticipativ - din păcate, nestudiat temeinic de lingviști, de teoreticieni ai presei. Tipul verbal preferat este viitorul. Se folosește în: profeții, horoscop, meteo. 7) Dialogul (conversația) Implică acte comisive (promisiuni, amenințări), acte vocative, retroactive, de satisfacție. O variantă aparte a conversației este monologul. El conține indici dialogali, dar cu sine: întrebări retorice, dileme, interjecții, reacții. 8) Figurativul Îl întâlnim ca atare foarte rar în presă. În schimb, e bine reprezentat în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
monteze, prin colaj, o pălărie pe capul bulgarului și astfel să anuleze orice conotație negativă a fotografiei. Acționând repede și în forță, tehnoredactorii au pus în practică decizia luată. A doua zi, a izbucnit scandalul, însoțit fiind de anchete și amenințări. Neatent, secretarul de redacție nu a observat cumplita eroare. Pe capul bulgarului fusese pusă o pălărie, dar pălăria din mâna lui nu era ștearsă. Pe scurt, șeful statului bulgar avea două pălării, subliniind și mai apăsat atitudinea umilă, de cerșetor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ele interpretabile - emise de Uniunea Europeană. În orice caz, această instabilitate legislativă îl afectează pe ziarist mai mult decât s-ar crede. În lipsa unor prevederi clare, meseria de jurnalist devine o adevărată ruletă rusească, o joacă plină de riscuri mortale: procese, amenințări, interdicții din cele mai agresive. Pe lângă faptul că nu este prea limpede ce înseamnă dreptul la imagine, dreptul la intimitate, calomnia sau minciuna, ziaristul nici nu-și cunoaște drepturile. Vom evita cu bună știință să ne exprimăm părerea despre necesitatea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
contradictoriu, deoarece globalizarea este o consecință a mobilității umane ridicate, care a adus o prosperitate incredibilă și schimburi culturale pentru unii, dar a fost însoțită, de asemenea, de o puternică sărăcie, de șomaj și dezintegrare socială pentru majoritatea dintre ei. Amenințările la adresa bunăstării umane, cum ar fi degradarea mediului, s-au extins dincolo de frontierele naționale și presupun un risc mai mare ca oricând (Hausermann, 1998, p. 42). Globalizarea a fost considerată prima dintre caracteristicile situației sociale actuale în cadrul summitului mondial pentru
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nici o explicație. A hotărât singur? Din ce motiv? Cu ce scop? Isus a fost avertizat, era la curent cu gestul ucenicului? Dacă da, așa cum reise din episodul Cinei, de ce nu l-a oprit? De ce s-a mulțumit să lanseze o amenințare, ea Însăși ambiguă? De ce Iuda a fost ales ca apostol, de către Fiul lui Dumnezeu, dacă era mai bine ca el să nu se fi născut? Cert este că, În episodul Cinei de Taină, Iuda nu apare numit niciodată. Totul se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
civil asupra acestor servicii. Următorul studiu explică În detaliu cum, de ce și cu ce consecințe pentru mediul de securitate asistăm În prezent la o transformare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. Unul dintre motivele identificate este faptul că amenințările de securitate au devenit din ce În ce mai complexe și mult diferite de cele din secolul precedent, conflictele etnopolitice fiind unul dintre elementele dominante ale noului context internațional. În special la nivelul Uniunii Europene, dar și al statelor sale membre, există o preocupare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
statul are capacitatea de a preveni folosirea forței de către adversarii săi sau Încrederea că Îi poate apăra În cazul unei agresiuni. Se poate deduce că există două dimensiuni ale conceptului de securitate națională: una obiectivă, de existență fizică a unor amenințări, iar cealaltă, subiectivă, referitoare la atitudinea și percepția majorității cetățenilor. Pornind de la observațiile de mai sus și, sub influența Școlii de la Copenhaga, propunem modelul explicativ al conceptului de securitate, prezentat În figura 2.1. Prezumția de bază de la care pornim
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
influența Școlii de la Copenhaga, propunem modelul explicativ al conceptului de securitate, prezentat În figura 2.1. Prezumția de bază de la care pornim este că securitatea are o dimensiune obiectivă (pericolele există În mod real) și una subiectivă (percepția actorilor asupra amenințărilor). Figura 2.2. Politica de securitate națională (adaptare după Zulean, 2003, pp. 118-121) Pentru scopuri euristice, intersectând cele două dimensiuni, putem explica politica de securitate ca pe un proces dinamic ce stabilește obiective strategice și alocă resurse În scopul realizării
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Zulean, 2003, pp. 118-121) Pentru scopuri euristice, intersectând cele două dimensiuni, putem explica politica de securitate ca pe un proces dinamic ce stabilește obiective strategice și alocă resurse În scopul realizării securității majorității cetățenilor. În acest model teoretic, În funcție de percepția amenințărilor, vom avea de-a face cu patru stări, respectiv insecuritate, obsesie, falsă securitate și securitate. De aceea, rolul decidenților politici, aleși În mod democratic, este să asigure o politică de securitate care va aloca resursele pentru realizarea acelei stări de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ca pe un continuator firesc al marilor domnitori din Evul Mediu. Prin intermediul unui important aparat propagandistic, a Început să promoveze teza conspirației universale asupra poporului român, mitul „patriei primejduite” și cel al „cetății asediate”, ceea ce a creat o obsesie a amenințărilor externe (Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste, Raport final, 2006, pp. 502-508). Acestă obsesie a generat o sensibilitate față de amenințările externe, chiar și după 1989. Barometrul de opinie publică, produs de Societatea „Paul Lazarsfeld” din Viena, În 1992 și
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
conspirației universale asupra poporului român, mitul „patriei primejduite” și cel al „cetății asediate”, ceea ce a creat o obsesie a amenințărilor externe (Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste, Raport final, 2006, pp. 502-508). Acestă obsesie a generat o sensibilitate față de amenințările externe, chiar și după 1989. Barometrul de opinie publică, produs de Societatea „Paul Lazarsfeld” din Viena, În 1992 și 1996, descoperea o obsesie a românilor față de amenințările externe (Haerpfer et al., 1997). Astfel, În 1992, publicul român era obsedat de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Comuniste, Raport final, 2006, pp. 502-508). Acestă obsesie a generat o sensibilitate față de amenințările externe, chiar și după 1989. Barometrul de opinie publică, produs de Societatea „Paul Lazarsfeld” din Viena, În 1992 și 1996, descoperea o obsesie a românilor față de amenințările externe (Haerpfer et al., 1997). Astfel, În 1992, publicul român era obsedat de: un pericol rusesc (60% din populație), un război cu o țară vecină (67%) și pericolul minorităților ca cetățeni infideli (60%). Asemenea obsesii au fost alimentate de realitățile
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
altora” (Popescu, 2000, pp. 12-14). Așadar, securitatea națională este un concept mult mai complex decât apărarea granițelor prin mijloace militare, dar este necesar un cadru conceptual și o metodologie rațională de evaluare a mediului de securitate și de identificare a amenințărilor reale și a intereselor naționale În acel context. Politica de securitate națională Își propune să protejeze diferite entități: indivizi, stat, regiuni sau sistemul internațional. Însă provocarea fundamentală, Însă, este legată de alocarea resurselor necesare pentru a contracara acele amenințări sau
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a amenințărilor reale și a intereselor naționale În acel context. Politica de securitate națională Își propune să protejeze diferite entități: indivizi, stat, regiuni sau sistemul internațional. Însă provocarea fundamentală, Însă, este legată de alocarea resurselor necesare pentru a contracara acele amenințări sau a disipa temerile subiective ale populației. Prin urmare, decidentul politic trebuie să facă alegeri pe baza unor analize de risc pertinente și să elaboreze strategii realiste și fezabile. În concordanță cu cele discutate mai sus, se poate afirma că
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
este un cadru prin care o țară produce securitate pentru stat și pentru cetățenii săi (DCAF, 2005, p. 1). Conform DCAF, statele au nevoie de politici de securitate pentru următoarele motive: - să se asigure că se iau În considerare toate amenințările, Într-o manieră cuprinzătoare; - să crească eficacitatea sistemului de securitate prin optimizarea contribuțiilor fiecărui actor; - să se ghideze implementarea politicii de securitate națională; - să construiască un consens național; - să crească Încrederea și să Îmbunătățească cooperarea regională și internațională (DCAF, 2005
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
birocrația definesc „securitatea națională”, construiesc alternative, selectează obiectivele necesare și recomandă strategii. În realitate, mai ales În timpul unor crize, obiectivele și deciziile se stabilesc incremental și la diverse niveluri de către grupuri restrânse de persoane. Oamenii politici sunt cei care definesc amenințările și obiectivele, construiesc coaliții și asigură resurse militarilor, În timp ce militarii conduc operațiunile și construiesc forța necesară pentru a Îndeplini ordinele politicienilor. Samuel P. Huntington, În cartea fundamentală privind relațiile civil-militare, Soldatul și Statul, făcea observația, testată empiric, că națiunile care
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
observația, testată empiric, că națiunile care au promovat un model echilibrat al relațiilor civil-militare, Înțelegând prin aceasta un control democratic civil asupra militarilor, au o probabilitate mai mare de a-și asigura protecția și de a găsi răspunsurile potrivite pentru amenințările la adresa securității naționale. El considera că relațiile civil-militare sunt componenta insituțională principală a politicii de securitate (Huntington, 1957, pp. 1-3). Modelul Huntington, al „controlului civil obiectiv”, a fost propus ca model ideal În programele de asistență occidentală de sub egida NATO
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să cuprindă cel puțin trei părți. În prima parte, documentul trebuie să definească viziunea statului privind securitatea națională, care să cuprindă definirea valorilor și intereselor naționale, obiectivele strategice și instituțiile de securitate. Partea a doua ar trebui să cuprindă evaluarea amenințărilor și oportunităților prezente și viitoare legate de acele valori și interese și posibilități de cooperare internațională. A treia parte ar trebui să includă sarcini și misiuni pentru instituții și să specifice resursele necesare. Un ghid general pentru elaborarea unui concept
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să eșueze. C. Stabilirea cursului de acțiune și a misiunilor pentru instituțiile de securitate Pentru realizarea viziunii strategice și a obiectivelor naționale, este necesar un proces de analiză realistă a principalelor provocări din mediul internațional, a resuselor disponibile și a amenințărilor și oportunităților strategice. Acest proces complex cuprinde acțiuni de structurare a problemei, efectuarea de predicții și definirea unor concepte alternative, din modelul Dunn al analizei politicilor publice. În acest stadiu, trebuie avute În vedere analiza fezabilității strategiei (existența mijloacelor), a
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
avansată nu generează doar riscuri, fără precedent În istorie, ci și eforturi colective de a combate acele riscuri. Într-o lume ideală ar trebui să avem la dispoziție toate mijloacele pentru a combate sursele de insecuritate. În lumea reală Însă, amenințările la adresa securității, existente sau potențiale, sunt mult mai mari decât resursele pe care le-am avea la dispoziție să le combatem. Pornind de la această constatare, Donald Snow definește riscul ca o ecuație: RISC = AMENINȚARE - CAPABILITATE (Snow, 2007, p. 168). Intensitatea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de insecuritate. În lumea reală Însă, amenințările la adresa securității, existente sau potențiale, sunt mult mai mari decât resursele pe care le-am avea la dispoziție să le combatem. Pornind de la această constatare, Donald Snow definește riscul ca o ecuație: RISC = AMENINȚARE - CAPABILITATE (Snow, 2007, p. 168). Intensitatea unei amenințări depinde de aspectele reale sau percepute asupra securității (vezi figura 2.2.). Așadar, termenul de risc este dependent de cele două dimensiuni ale securității, cea obiectivă și cea subiectivă. De aici, interpretările
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]