12,241 matches
-
bilingvă, Cluj-Napoca, 1974; Poezia trubadurilor provensali, italieni, portughezi, a truverilor și minnesängerilor, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: Mircea Tomuș, Cronică teatrală - „Curcubeul negru”, „Facla” (Cluj), 1969, 7145; Liviu Petrescu, Geometrii imaginare - Monument Shakespeare, TR, 1974, 22; Marian Papahagi, O antologie de poezie medievală, TR, 1980, 50; I. Pulbere, Poezia trubadurilor, a truverilor și a minnesängerilor, ST, 1981, 4; Marian Papahagi, Un profesor, un traducător, TR, 1987, 43; Dicț. scriit. rom., I, 330-331. M.Pp.
BOSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285821_a_287150]
-
stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă, Iași, 2001; Opoziții constructive, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Brașov, 2003; Cercul de grație, Pitești, 2003; Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic, Cluj-Napoca, 2003. Ediții, antologii: Constantin Fântâneru, Interior, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981; Racz Gyözö, Rațiune și frumos, București, 1984; Experiența externă, Iași, 2001. Repere bibliografice: Tania Radu, Un critic cu blazon, LAI, 1995, 27; Ioana Pârvulescu, Grădinile suspendate ale literaturii, RL, 1995, 35; Monica Spiridon
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
apariția sa ca reacție la „suprasaturarea eminesciană”, urmată de impunerea noii literaturi ca alternativă la excesele sămănătorismului și poporanismului; antiacademismul, „apologia inovației” și cultul pentru formă; în sfârșit, citadinismul, cosmopolitismul și condiția proletarului intelectual. În 1972, lucrarea este completată de Antologia poeziei simboliste românești, în care numele fiecărui poet este însoțit de o prezentare biobibliografică exhaustivă, iar poeziile sunt reproduse direct din edițiile princeps sau din reviste. SCRIERI: Simbolismul românesc, București, 1966. Antologii: Antologia poeziei simboliste românești, București, 1972. Traduceri: Alain
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
proletarului intelectual. În 1972, lucrarea este completată de Antologia poeziei simboliste românești, în care numele fiecărui poet este însoțit de o prezentare biobibliografică exhaustivă, iar poeziile sunt reproduse direct din edițiile princeps sau din reviste. SCRIERI: Simbolismul românesc, București, 1966. Antologii: Antologia poeziei simboliste românești, București, 1972. Traduceri: Alain Robbe-Grillet, Gumele, 1967; Jacques Lusseyran, Împotriva profanării eului, Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Doina Graur, Lidia Bote. O monografie a simbolismului românesc, CNT, 1966, 27; Mircea Anghelescu, Dicționar de istorie literară contemporană. Lidia
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
intelectual. În 1972, lucrarea este completată de Antologia poeziei simboliste românești, în care numele fiecărui poet este însoțit de o prezentare biobibliografică exhaustivă, iar poeziile sunt reproduse direct din edițiile princeps sau din reviste. SCRIERI: Simbolismul românesc, București, 1966. Antologii: Antologia poeziei simboliste românești, București, 1972. Traduceri: Alain Robbe-Grillet, Gumele, 1967; Jacques Lusseyran, Împotriva profanării eului, Cluj-Napoca, 1993. Repere bibliografice: Doina Graur, Lidia Bote. O monografie a simbolismului românesc, CNT, 1966, 27; Mircea Anghelescu, Dicționar de istorie literară contemporană. Lidia Bote
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
1993. Repere bibliografice: Doina Graur, Lidia Bote. O monografie a simbolismului românesc, CNT, 1966, 27; Mircea Anghelescu, Dicționar de istorie literară contemporană. Lidia Bote, LCF, 1966, 39; Gabriela Drăgoi, Lidia Bote, „Simbolismul românesc”, IL, 1966, 10; Nicolae Manolescu, Lidia Bote, „Antologia poeziei simboliste românești”, CNT, 1968, 20; Popa, Ist. lit., II, 1104. L.H.
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
mai departe, își leapădă crusta de temă literară, se îmbogățește cu o varietate de sensuri, adesea divergente, își regenerează substraturile și redobândește o nouă, surprinzătoare prospețime la Ana Blandiana. Numeroase titluri alese din ultimul ei volum pot figura în orice antologie a acestei teme atât de fertile pentru meditația lirică de totdeauna. Din perspectiva ei, polaritatea viață-moarte, terestru-spiritual capătă un relief memorabil. Particularitatea acestei rostiri este că într-o formă echilibrat melodioasă, calm elegiacă, de felul unui blând și inofensiv murmur
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
în „Telegraful român” - le-a strâns în volumul Scrisori către eleve (1900), iar versurile și scrierile în proză au intrat în culegerile Poezii (1905), Doina (1912), Poezii (1927), Țara Moților (1928), Povești (1940). Câteva poezii au fost selectate în diverse antologii. Dintre încercările pentru teatru în care s-a încumetat, unele s-au păstrat în manuscris. Cu ecouri ale unui eminescianism diluat, B.-C. compune într-o gamă minoră, cântând - în „doine”, în câte un sonet - bucuria dragostei, mai rar amarul
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
1988 la Hebrew University din Ierusalim, fiind cercetător la Folklore Research Center, pentru culegerea și studierea tradițiilor populare ale israelienilor proveniți din România. B. aduce reale contribuții la cunoașterea colindelor și colindatului. După o serie de studii parțiale și o antologie de colinde laice, alcătuită cu discernământ (La luncile soarelui, 1964), tipărește în 1981 lucrarea care o reprezintă cu adevărat, Colinda românească-The Romanian Colinda (Winter-Solstice Songs). Un amplu studiu introductiv abordează aproape exhaustiv aspectele legate de această specie (mențiuni istorice, culegeri
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
în română și engleză, urmat de bibliografia variantelor apărute în volume și a celor existente în Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor din București. Lucrarea este un excelent instrument de lucru, accesibil și specialistului străin. Autoarea a mai publicat câteva antologii de ghicitori, proverbe și zicători, însă importantă este lucrarea sa, rămasă deocamdată în manuscris, Lirica de dor și dragoste. Păsări, animale, flori, elaborată în cadrul proiectului Colecția națională de folclor. În Israel, B. scrie și publică proză, cartea sa, Răsunete din
BRATULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285871_a_287200]
-
la sentimentul religios din psalmii lui T. Arghezi și din poeziile lui Nichifor Crainic, la „românismul primitiv” al lui N. Crevedia sau la morbiditatea lui Demostene Botez; are în vedere o sinteză a lui George Popa despre literatura din Transilvania, antologia lui I. Breazu și reviste importante („Luceafărul”, „Gând românesc”, „Pagini literare”). O biografie amănunțită, importantă din perspectiva evenimentelor anului 1848, este Ion Axente Sever și timpul său (1931), semnată Gh. I. Biriș. Aspecte din viața Blajului (1942), cartea care l-
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
în stare să dea cât de cât relief ideii că lumea e o scenă. SCRIERI: Din romanul unei vieți, pref. N. Condiescu, Craiova, [1900]; Raze de lună, Craiova, 1905. Traduceri: Robert Blatchford, Primejdia germană, București, 1914. Repere bibliografice: I. C. Popescu-Polyclet, Antologia poeților olteni, Craiova, 1929, 15; Buteanu, Teatrul, 356-358, 372, 379, 396, 401; Victor Eftimiu, Oameni de teatru, București, 1965, 269-273; Radu Stanca, Ștefan Braborescu, București, 1965; Ist. teatr. Rom., III, 399-401, passim; Corespondență. Ramuri, 90-99; Firan, Macedonski-Arghezi, 88-89; Florin Gheorghe
BRABORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
București, 1962 (în colaborare cu Emil Giurgiuca); Poeți flamanzi, București, 1965 (în colaborare); Pablo Neruda, Poeme, pref. trad., București, 1965; Nguyên Du, Kim Van Kiêu, București, 1967; Nuvele din Flandra, București, 1968 (în colaborare cu Valeria Sadoveanu și Petre Solomon); Antologie de poezie belgiană de limbă franceză, București, 1968; Arthur Haulot, Roșcatul în lună, București, 1968, Mierloiul chior, București, 1973; Robert Goffin, Versuri, București, 1970; H. Claus, Aproape de Dédé, pref. trad., București, 1974; Mihai Eminescu în critica italiană, pref. Ștefan Cuciureanu
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
inițiere, în care probele de foc sunt chiar romanele, cu tâlcul lor ascuns. Tipul de scriitură practicat aici se aseamănă și uneori chiar trimite la scrierile lui Jorge Luis Borges și Hermann Hesse. B. este, de asemenea, autorul a numeroase antologii și traduceri din literatura engleză și americană. În versiunea lui, a fost pusă în scenă, în stagiunea 1985-1986, la Teatrul „Constantin Nottara” din București, piesa Cum vă place, de Shakespeare, iar Democrația de Iosip Brodsky a fost jucată, în 1991-1992
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
Călătoriile lui Gulliver. Povestea unui poloboc și alte satire, București, 1985 (în colaborare cu Leon Levițchi); Erich Segal, Poveste de iubire, introd. trad., București, 1972; Sidney Geist, Brâncuși, București, 1973; Robert Stone, Sala oglinzilor, introd. trad., București, 1974 (în colaborare); Antologia eseului englez, I-II, București, 1975 (în colaborare); Istoria criticii literare moderne. 1750-1950, București, 1979 (în colaborare); Eugen Jebeleanu, Groapa cu lei-The Lions’ Den, ed. bilingvă, pref. Lucian Raicu, București 1980; Kostas Assimakopoulos, Omoruri în Sparta, București, 1983 (în colaborare
BREZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285883_a_287212]
-
Confucius, Coșbuc și Longfellow ș.a.). Pretutindeni dovedește spirit asociativ și intuiție de comparatist, erudiție, în tentativa de a sublinia nu numai influențele, dar și deschiderea spre universal a gândirii și scrisului românesc. Culegerile Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire (1937), Antologie română (1938, în colaborare cu Sextil Pușcariu), Poezii patriotice (1938, în colaborare cu I. Chinezu), Din viața satului transilvănean (1942), Mama, copilul și căminul familiar în poezia românească (1943), cursurile ținute ca profesor întregesc o operă care, bazată în bună
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
Literatur Siebenbürgens, București, 1943; Literatura Transilvaniei, București, 1944; Folklorul revistelor „Familia” și „Șezătoarea”, Sibiu, 1945; Studii de literatură română și comparată, I-II, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj, 1970-1973; De amiciția: Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995. Antologii: Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, introd. edit., Cluj, 1937; Antologie română, Halle, 1938 (în colaborare cu Sextil Pușcariu); Poezii patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Chinezu); Din viața satului transilvănean, Cluj, 1942; Mama, copilul și căminul familiar în
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
și „Șezătoarea”, Sibiu, 1945; Studii de literatură română și comparată, I-II, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj, 1970-1973; De amiciția: Lucian Blaga - Ion Breazu. Corespondență, îngr. Mircea Curticeanu, Cluj-Napoca, 1995. Antologii: Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, introd. edit., Cluj, 1937; Antologie română, Halle, 1938 (în colaborare cu Sextil Pușcariu); Poezii patriotice, Cluj, 1938 (în colaborare cu Ion Chinezu); Din viața satului transilvănean, Cluj, 1942; Mama, copilul și căminul familiar în poezia românească, Cluj, 1943. Repere bibliografice: B. Munteano, „Edgar Quinet et
BREAZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285876_a_287205]
-
pe Dunăre, București, 1975 (în colaborare cu Dumitru Nicolae); Ioanna Tsatsos, Poezii, cu ilustrații de C. Piliuță, București, 1976, Poeme, pref. Aurel Martin, București, 1979, Aforisme și cugetări, pref. Mircea Malița, București, 1977 (în colaborare cu Dumitru Nicolae); Nikos Kranidiotis, Antologie lirică, București, 1976 (în colaborare cu Antița Augustopoulos-Jucan); Evanghellos Averoff-Tossizza, Porumbeii, cu ilustrații de C. Piliuță, București, 1976; Dimos Rendis, Reîntâlnire, pref. trad., București, 1978; Sreten Asanović, Frumoasa moare, pref. trad., București, 1978; Odysseas Elytis, Variațiuni pe o rază, pref.
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
-lea. În prelungirea acestuia, între 1968 și 1970 susține o serie de emisiuni radiofonice săptămânale, intitulată Meridiane lirice, în cadrul căreia traducerile din operele unora dintre cei mai mari poeți contemporani sunt însoțite de portrete-eseu; pe baza lor autorul va alcătui antologia Panorama poeziei universale contemporane (1972). Între 1965 și 1977, călătorește în Austria, Franța, Italia, Iugoslavia, Germania, unde participă la manifestări și dezbateri culturale și publică poezii și eseuri în mai multe reviste literare. Moare, împreună cu soția sa, în timpul cutremurului din
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
galbenă a lunii / arde pe vânturi și lasă / vagi reverii de mătasă / cercului galben de astre / [...] / Singură / Inima mea, / pendulând / între lună și soare”. A tradus, singur sau în colaborare, din Cervantes, Lope de Vega, Federico García Lorca, Miguel Hernández. Antologia de „folclor poetic contemporan” Pe-un picior de plai (1957) e lipsită de scrupulul fidelității și autenticității. SCRIERI: 1907, București, 1957; Poarta soarelui, București, 1964; Poeme, București, 1965; Nord, București, 1970; Pasărea de sunet, București, 1975; Noaptea corridei, București, 1976
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
istorie literară. Impunându-și un program ambițios în ceea ce privește poezia, a publicat Balade populare românești-Romanian Popular Ballads (1980), ediția bilingvă Tudor Arghezi, Poezii- Poems (1983), iar în colaborare cu Leon Levițchi, Mihai Eminescu, Poezii-Poems (1978; Premiul Uniunii Scriitorilor). A alcătuit o antologie de poezie românească a secolului al XX-lea, pe care a tradus-o împreună cu Dan Duțescu și Leon Levițchi, Like Diamonds in Coal Asleep (1985). Urmărind să ofere o privire de ansamblu asupra variatului peisaj liric românesc, corelat cu majoritatea
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
privire de ansamblu asupra variatului peisaj liric românesc, corelat cu majoritatea curentelor și influențelor din poezia europeană a secolului al XX-lea, selecția cuprinde 70 de poeți (de la Mihai Codreanu la Mircea Dinescu). În traducerea lui B. au apărut, în antologii sau în reviste din țară și străinătate, nuvele și schițe, fragmente literare din peste 50 de autori români, de la Neacșu din Câmpulung, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Antim Ivireanul, Dimitrie Cantemir la I. L. Caragiale, Ion Creangă sau la Mateiu
BANTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285607_a_286936]
-
printr-o preocupare eficientă pentru literatura clasică, din care a inițiat ediții de opere, ca și pentru literatura contemporană (a patronat debutul multor scriitori tineri în colecția „Luceafărul”). Este demis în anul 1968 pentru că tipărise, în colecția „Biblioteca pentru toți”, antologia Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta (I-II), alcătuită de Nicolae Manolescu, în care figurau poeți indezirabili regimului comunist: Aron Cotruș, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ștefan Baciu ș.a. A fost trimis redactor-șef la „Albina”. A colaborat
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
a.m.d. Adevăratul, marele spectacol al cărții rezidă în limbaj. De altfel, în 2000 (după ce primise, în 1997, Premiul Orașului București pentru volumul de versuri Balada lui Daniel Bănulescu), apare Republica Federală Daniel Bănulescu. Statul de Nord & Statul de Sud, antologie somptuos-narcisiacă, la începutul căreia poetul notează: „deși cunoaște sute de colegi mai talentați decât el [...] autorul întrezărește pentru literatura română doar trei mari șanse: poetul Daniel Bănulescu, romancierul Daniel Bănulescu și dramaturgul Daniel Bănulescu”. SCRIERI: Te voi iubi pân’la
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]