9,446 matches
-
Titus Livius și urmărește sistematic felul în care istoria se metamorfozează în literatură în Viețile paralele, clasicistul tinzând să definească nu numai arta lui Plutarh, ci și arta din epoca helenistică. În Étude..., lucrare ce își are locul ei în bibliografia augustiniană, demonstrația e mai spectaculoasă, mai dezinvoltă; B. verifică ideea că „arta este expresie”, iar în literatură „expresia este stil”, precum și posibilitatea de a-l compara pe scriitorul latin cu mai toate vârstele literaturii, până la contemporaneitate. Căci B. s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
larg, nu în sensul tehnic, al temenului "filosofie". Cei care fac "filosofia politicii" sunt, tehnic vorbind, mai curând sociologi, nu filosofi politici. Că Principele lui Machiavelli sau Politica, o vocație și o profesie a lui Max Weber fac parte din bibliografia obligatorie a oricărui curs decent de sociologie politică sau/și politologie, însă nu și din bibliografia obligatorie a unui curs de introducere în filosofia politică, nu este, din punctul meu de vedere, o greșeală. Faptul că teoriile moraliste ignoră sau
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
mai curând sociologi, nu filosofi politici. Că Principele lui Machiavelli sau Politica, o vocație și o profesie a lui Max Weber fac parte din bibliografia obligatorie a oricărui curs decent de sociologie politică sau/și politologie, însă nu și din bibliografia obligatorie a unui curs de introducere în filosofia politică, nu este, din punctul meu de vedere, o greșeală. Faptul că teoriile moraliste ignoră sau analizează prea puțin "lumea reală a politicii" - i.e., circumstanțele sau interesele care acționează în politică, virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Oprea, Mișcarea, 13-27; Piru, Panorama, 338-352; Oprescu, Scriitori, 51-56; Vitner, Semnele, 127-135; Sorin Titel, „Avizuha”, RL, 1972, 12; I. Negoițescu, Eusebiu Camilar, ARG, 1972, 5; D. Florea-Rariște, Amintiri de demult, CL, 1975, 10; Nedelcovici-Popescu-Protopopescu, Cartea, passim; Dorina Mercheș, Eusebiu Camilar. Bibliografie, Iași, 1976; Haralambie Țugui, Memoria timpului, Timișoara, 1977, 144-197; Crăciun, Confesiuni, 274-276; Cioculescu, Itinerar, IV, 408-414; Corbea, Mărturisiri, 52-55, 57, 63-67; Negoițescu, Ist.lit., I, 241-243; Dicț. scriit. rom., I, 426-429; Rachieru, Poeți Bucovina, 74-78; Dicț. analitic, I, 75-76; Popa, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
în mod inevitabil, foarte controversabile. Nu acesta este și cazul, din fericire, al evidențelor strict documentare. Dar, un serios handicap împiedică deocamdată, cel puțin o sinteză completă și în acest domeniu: a manifestărilor controlabile, bine atestate, ale rezistenței culturale. O bibliografie, fie și sumară, lipsește încă. Sondaje prealabile și unele mici investigații personale (departe de a fi exhaustive) duc la precizarea câtorva categorii. Orice rectificare și completare este, se înțelege, oricând foarte bine venită. 1. Categoria cea mai importantă, clasică într
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Este vorba de autori interziși în țară. Reproducem, de pildă, mai jos, în același compartiment al cărții, două cronici clandestine, dar astfel de recenzii, care sfidau cenzura, sub proprie semnătură, au fost mai numeroase 14. Este de dorit ca o bibliografie completă a unor astfel de aventuri publicistico-literare să le ia și pe acestea, cândva, în considerație, fără nici o supralicitare. A fost repus recent în circulație și un text al lui N. Steinhardt, publicat tot clandestin, sub pseudonimul Nicolae Niculescu: Secretul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de lucrări și extrase, dintre care, de cea mai mare actualitate, este (din punctul nostru de vedere) studiul: 1. Textul merită semnalat pentru nivelul și calitățile sale de sinteză, pentru claritatea formulărilor și bogăția documentării. El se încheie cu o bibliografie foarte bogată și de o indiscutabilă utilitate. Dar acest text este scris într-un alt context și dintr-o altă perspectivă decât a Europei de est, care a trăit în regim totalitar sau posttotalitar. De unde, o mică precizare prealabilă. Relația literatură-politică nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
existat poet sau prozator contemporan omis, care să nu fi protestat, în termeni furibunzi, că n-au fost... incluși. Ca și cum un istoric literar n-ar fi avut dreptul la propria sa ierarhie și scară de valori. Istoria literară nu este bibliografie. Intimidată, editura a renunțat în cele din urmă la proiect. Și chiar forurile... Spiritul publicistic, actualist, profund politizat și-a spus din nou cuvântul. Poeții ignorați au făcut memorii etc. Ce a urmat se știe. Dar Dicționarul scriitorilor români? Și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
punct crucial al studiilor noastre istorico-teoretice. în teoria și critica literară, noua critică să spunem aproape că a măturat, în foarte multe cazuri, orice veleitate de soluție personală, prin sinteze critice proprii. O invazie și dominare aproape absolută, deci, a bibliografiei imperioase, à la page. Aceeași situație și în istoria ideilor, în istoriografie în general. Am preconizat totdeauna în opoziție cu această orientare sinteza critică: o cât mai mare deschidere și informație internațională, aplicată însă pe material românesc și dintr-un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aceasta este nevoie de cu totul altă optică și metodologie culturală. începând cu cea a învățământului superior și terminând cu un anume stil de lucru, adevăratul nod al problemei. Fără de care, lucrările de referință, instrumentele de bază ale culturii de la bibliografii și ediții, la istorii ale ideilor și enciclopedii sunt, teoretic și practic, imposibile. Apar, în presă, uneori, și astfel de apeluri și chiar recunoașteri publice. Din lectura lor se poate trage concluzia în definitiv îmbucurătoare că există chiar și în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
populare în literatura română, București, 1999, 69-241; ed. îngr. și introd. Galaction Verebceanu, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 78-91; Bogdan, Scrieri, 482-488; Cartojan, Cărțile pop., II, 364-383; I. C. Chițimia, Introducere, CPL, I, 237-239; Ist. lit., I, 681-683; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea I, 182-196; Dicț. lit. 1900, 99-100; Ursu, Contribuții, 347-352. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
Și totuși, la sfârșitul numărului 4-6/1938, directorul-proprietar Axente Banciu publică un Avis care motivează încetarea apariției ca o necesară „pauză de reculegere”, ceea ce indică speranța unei posibile reluări a revistei. Rubricile sunt „Cronica externă” (sporadică), „De la Astra”, „Reviste”, „Cronică”, „Bibliografie” (un inventar al aparițiilor editoriale românești și străine), „Dări de seamă” (numeroase recenzii), „Diverse”. Solidă este partea de istorie și de științe. Între colaboratori se remarcă, la capitolul istorie: Axente Banciu, Sextil Pușcariu, Aurel A. Mureșianu, Constantin Lacea, Octavian Giurgiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
ca „Supliment bibliografic al revistei «România viitoare»”. Director este D. Munteanu-Râmnic. După ce „România viitoare”, săptămânal ploieștean condus de același D. Munteanu-Râmnic, își încetează apariția simultan cu încheierea primei serii a G. c., subtitul seriei a doua va fi „Publicație de bibliografie, literatură și cultură generală”. De la numărul 11-14/1941 redacția și administrația se mută la București. Articolul-program este semnat de D. Munteanu-Râmnic. Prima serie reproduce poeme de Al. Mateevici (Limba noastră), N. Iorga (Năvălitorii), Al. Macedonski (Noapte de mai) și inserează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
doar sporadic lucrări monografice concentrate pe spații provinciale, întocmite eventual pe tiparul ghidurilor turistice, fără accent pe istoricul localităților, cu atât mai puțin pe perioada interbelică. După 1989, studiile de istorie locală și regională încep să se revitalizeze. Volumele de bibliografie istorică a României înregistrează contribuții semnificative la rubrica destinată acestui segment de istorie, chiar dacă preocupările vizează mai ales sate sau alte așezări mici. Nu lipsesc însă publicații despre orașele nord-moldovenești care să confere istorii totale, de la întemeiere până la epoca recentă
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșanilor, a constituit un bun teren de explorare ale cărei rezultate au fost publicate în studii de specialitate și înainte de 198912. După un deceniu în care cercetările au proliferat, preocupările pentru istoria locală par că se diminuează după anii 2000. Bibliografia istorică a României înregistrează doar sporadic studii sau cărți dedicate provinciei nord-moldovenești, acestea vizând mai ales monografii de sate. Doar câteva publicații au abordat diferite aspecte sau momente ale istoriei orașelor 13. Remarcăm totuși că în 2006 apare monografia lui
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Muzeului Bucovinei, conținând studii de istorie, arheologie, geologie, conservare, la care colaborează cercetători români, dar și din străinătate. În cadrul muzeului funcționează Biblioteca Bucovinei "I. G. Sbiera" cu o contribuție remarcabilă la istoricul bucovinean prin editarea seriei Biblioteca Bucovinei ce grupează bibliografia publicațiilor românești din zonă, începând cu Foaia Societății pentru cultură și literatură românească în Bucovina, apărută în 1865, la Cernăuți. Pe lângă aceasta, Biroul de Informare Bibliografică redactează și o bibliografie a materialelor despre Bucovina, apărute în cărți sau reviste literare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la istoricul bucovinean prin editarea seriei Biblioteca Bucovinei ce grupează bibliografia publicațiilor românești din zonă, începând cu Foaia Societății pentru cultură și literatură românească în Bucovina, apărută în 1865, la Cernăuți. Pe lângă aceasta, Biroul de Informare Bibliografică redactează și o bibliografie a materialelor despre Bucovina, apărute în cărți sau reviste literare din țară. Primul număr al seriei apare în 2006 și prezintă bibliografia revistei Iconar (1935-1937), continuând, în anii următori, cu revistele Bucovina literară (1994-1995) și Pagini bucovinene (1982-1989). Din 2009
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literatură românească în Bucovina, apărută în 1865, la Cernăuți. Pe lângă aceasta, Biroul de Informare Bibliografică redactează și o bibliografie a materialelor despre Bucovina, apărute în cărți sau reviste literare din țară. Primul număr al seriei apare în 2006 și prezintă bibliografia revistei Iconar (1935-1937), continuând, în anii următori, cu revistele Bucovina literară (1994-1995) și Pagini bucovinene (1982-1989). Din 2009 se începe redactarea bibliografiei județului Suceava, realizată pe baza a zece publicații apărute în anii '90, conținând secțiuni de editoriale, literatură, istorie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Bucovina, apărute în cărți sau reviste literare din țară. Primul număr al seriei apare în 2006 și prezintă bibliografia revistei Iconar (1935-1937), continuând, în anii următori, cu revistele Bucovina literară (1994-1995) și Pagini bucovinene (1982-1989). Din 2009 se începe redactarea bibliografiei județului Suceava, realizată pe baza a zece publicații apărute în anii '90, conținând secțiuni de editoriale, literatură, istorie, viață culturală suceveană, științe, educație, politică, corespondență etc. Astfel de bibliografii devin instrumente de lucru ce facilitează semnificativ cercetarea zonei, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
literară (1994-1995) și Pagini bucovinene (1982-1989). Din 2009 se începe redactarea bibliografiei județului Suceava, realizată pe baza a zece publicații apărute în anii '90, conținând secțiuni de editoriale, literatură, istorie, viață culturală suceveană, științe, educație, politică, corespondență etc. Astfel de bibliografii devin instrumente de lucru ce facilitează semnificativ cercetarea zonei, mai ales că majoritatea studiilor legate de istoria și cultura Bucovinei se cantonează în zona Cernăuți. La Rădăuți, un grup de cercetători dedicați studiului istoriei și culturii Bucovinei - Vasile Precup, Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu zona facilitează accesul la surse și oferă o mai bună aprofundare a realităților înconjurătoare. Pe de altă parte însă, impedimentele de ordin material fac ca multe producții istorice să apară în ediții limitate, la edituri obscure, nefiind menționate în bibliografiile istorice și cu un impact redus în sfera academică. În plus, caracterul apologetic sau diletantismul unora dintre lucrări contribuie, odată în plus, la marginalizarea acestui domeniu istoric. Toate acestea nu diminuează totuși farmecul istoriilor locale sau regionale și nuanțele pe
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și figuri intelectuale din generațiile formate înainte de Primul Război Mondial. Ignorarea acestor personalități nu ar conferi mai multă veridicitate, ci, din contră, ar distorsiona reconstituirea câmpului literar interbelic. Precizăm, de asemenea, că publicațiile menționate la fiecare autor nu constituie o bibliografie exhaustivă a operei. Limitarea provine atât din perioada luată în considerare pentru punctarea publicațiilor, cât și din accesul restrâns la date pentru unii autori. Am optat astfel să menționăm doar lucrările de bază și domeniile de interes. Producție intelectuală în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Calcularea dobânzilor legale și convenționale, păstrată în manuscris la Fondul documentar S. Fl. Marian din Suceava. 79. Victor Țăranu (1901), profesor în zona Dornelor, publicist, colaborator cu articole la diferite reviste pe teme de istorie și cultură națională. A redactat Bibliografia economică română (1926-1928) și revista Familia noastră. 80. Anca Țurcan (1896-1976), poetă, publicistă, institutoare la Rădăuți, debutează la Voluntarul Bucovinean, în 1935, și colaborează cu poezii și articole pe teme de pedagogie la Freamătul literar și Junimea literară. 81. Dionisie
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Șuhan - - - - - N. Simionovici - - - - - F. Taniac x x I. G. Toma x x P. Tomaschek - - - - - G. Turtureanu - - - - - V. Țăranu x A. Țurcan - - - - - D. Udișteanu - - - - - I. Vesper x x I. Vicoveanu - - - - - G. Voevidca x x x x 15 6 4 14 41 BIBLIOGRAFIE Surse arhivistice D.J.A.N. Botoșani, Fond Gimnaziul "Gr. Ghica", Dorohoi. D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul "A. T. Laurian". D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul "Anastasie Bașotă", Pomârla. D.J.A.N. Botoșani, Fond Liceul de Fete "Carmen Sylva", Botoșani
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fond Prefectura județului Baia. D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc. D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Rădăuți. D.J.A.N. Suceava, Fond Primăria orașului Suceava. D.J.A.N. Iași, Fond Baroul Avocaților Iași (1865-1914). Dicționare, enciclopedii, bibliografii ***, Enciclopedia României, vol. 1-4, Imprimeria națională, București, 1938-1943. Bălan, Ioan, Oameni de seamă ai județului Botoșani, tehnoredactat, 1988. Bejenaru, Ionel, Dicționarul botoșănenilor, Editura Moldova, Iași, 1994. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003. Deac
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]