9,532 matches
-
fumător Dunhill, unul dintre primele telefoane mobile etc. Al doilea efect secundar al divagațiilor filozofarde este chiar Ravelstein: „Abe” îi cere lui „Chick” (pe care, inevitabil, îl prețuiește ca scriitor, deși nu îl admiră pentru alegerea subiectelor) să-i scrie biografia, iar prozatorul îi îndeplinește dorința. „Abe” moare însă de SIDA, fără să vadă rezultatul. Poate a fost mai bine așa: portretul său postum este extrem de crud, deși nu lipsit pe alocuri de o paradoxală tandrețe. Dacă tandrețe este, și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
termen să apară mereu între ghilimele). Apoi, ne amintim că figura centrală a cărții, „Abe Ravelstein”, precum și numeroși eroi secundari se pot ușor identifica sub transparenta lor mască ficțională. În fine, „Chick” e rugat de agonizantul „Abe” să-i scrie biografia, iar cel dintâi afirmă către sfârșitul cărții că rămăsese în viață tocmai pentru a se achita de sarcină - confesiune puțin credibilă din partea unui supraviețuitor de vocație, care nu lasă impresia că existența sa atârnă în vreun fel profund de scriitură
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
părea de coextensive viața și scrisul în cazul unui autor deopotrivă longeviv și prolific. În primele pagini din Ravelstein, „Chick” speculează despre genul biografic și despre biografi, menționând câteva vârfuri: Plutarh, legendara carte a lui Boswell despre Samuel Johnson, fulgurantele biografii (Brief Lives) lăsate de John Aubrey (1626-1697), savuroase miniaturi fragmentare și digresive ale contemporanilor săi, între care Shakespeare, Sir Walter Raleigh, Hobbes, William Petty, Mary Herbert, contesa Pembroke (sora supraviețuitoare și legatara literară a lui Sir Philip Sidney). Mi-e
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
incomensurabile. Cu alte cuvinte, trăim într-o lume paroxistic eterogenă: nu numai că nu putem aduna mere cu pere, dar nici merele între ele nu sunt destul de asemănătoare pentru a fi organizate într-o categorie aparte. Chiar narațiunea istorică și biografia sunt construcții în ultimă instanță arbitrare. Autorul este suveran, creația este un act demiurgic, liber de orice constrângere (retorică, metafizică, morală etc.). În contextul unor polemici în jurul reprezentării Holocaustului (și, prin extensie, al reprezentării altor traume sau „rupturi de civilizație
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
despre poetul alcoolic Delmore Schwartz, ficționalizat de Bellow în Darul lui Humboldt. Richard Stern, Charles Simic („The Thinking Man’s Comedy”, The New York Review of Books, 31 mai 2001, pp. 23-24, 26) și alții au recenzat în general favorabil uriașa biografie, bazată pe cercetări de arhivă, interviuri și lungi relații cu Bellow și persoane din anturajul lui. Într-un fel, Atlas închide un cerc: face biografia unui autor care și-a construit romanele în jurul unor biografii. 18. Cf. Paul Gray, „Saul
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Books, 31 mai 2001, pp. 23-24, 26) și alții au recenzat în general favorabil uriașa biografie, bazată pe cercetări de arhivă, interviuri și lungi relații cu Bellow și persoane din anturajul lui. Într-un fel, Atlas închide un cerc: face biografia unui autor care și-a construit romanele în jurul unor biografii. 18. Cf. Paul Gray, „Saul Bellow Blooms Again”, Time, 24 aprilie 2000. 19. Fiindcă nu pot intra în detalii, trimit la un singur text: Hayden White, „Historical Emplotment and the
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
recenzat în general favorabil uriașa biografie, bazată pe cercetări de arhivă, interviuri și lungi relații cu Bellow și persoane din anturajul lui. Într-un fel, Atlas închide un cerc: face biografia unui autor care și-a construit romanele în jurul unor biografii. 18. Cf. Paul Gray, „Saul Bellow Blooms Again”, Time, 24 aprilie 2000. 19. Fiindcă nu pot intra în detalii, trimit la un singur text: Hayden White, „Historical Emplotment and the Problem of Truth”, în Saul Friedlander (ed.), Probing the Limits
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
apocaliptic, iar alții o preamăresc în numele multiculturalismului -, nu se află (din aceste motive) în criză, ci se îndreaptă către o condiție fericită în care originea etno-culturală și rasială, simbolizată sau chiar indicată de culoarea pielii, nu mai este determinantă pentru biografiile individuale și de grup. Nici nu mai există grupuri monolitice (vechea fantasmă a tuturor rasiștilor), pe care să le „citești” imediat, pe baza stereotipurilor, ci există o multitudine de comunități „policrome” la suprafață, dar „monocrome” în adânc, acolo unde găsim
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
exemplul colegului lui Lilla, Lerner: acesta e uneori înclinat să-l citească pe Tocqueville în cheie aproape idilică, de parcă l-ar citi pe Rousseau - am asistat eu însumi la un asemenea exercițiu, în 1992, în seminarul lui Franșois Furet despre biografia intelectuală a lui Tocqueville. Voi reveni asupra influenței lui Tocqueville, una dintre cheile pentru înțelegerea gândirii și practicii politice americane. Nu ar fi prima dată când americanii receptează anapoda o creație culturală europeană. și nici nu cunosc multe exemple de
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Mißosz - care i-a inspirat și pe alți critici occidentali ai comunismului, ca Alain Besanșon și discipolii acestuia (de pildă, Franșoise Thom) - scria despre Polonia stalinistă, așadar despre o tiranie pe care o cunoscuse din interior înainte de a „alege libertatea”. Biografiile prezentate de Mißosz parabolic formează o tipologie a itinerariilor individuale de ajustare la tiranie, bazată pe cazuri pe care le cunoscuse direct; polonezii și cei familiarizați cu istoria poloneză recunosc ușor personajele reale care l-au inspirat pe Mißosz, de la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în circulație de György Konrád (antipolitica), Jan Patoțka și Václav Havel (puterea celor fără de putere) merită și ele un examen critic la circa două decenii de la elaborare. Celebra carte a lui Julien Benda, La trahison des clercs, trebuie citită împreună cu biografia extrem de ambiguă a autorului, to say the least: membru al Partidului Comunist Francez, stalinist convins ai cărui inamici naturali erau dreapta și naționalismul (de la Nietzsche la Maurras), a cunoscut și nu a repudiat ororile comunismului de stat; de exemplu, a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tot de la Bellow l-a luat și pe Abe Ravelstein. Astfel, eroii fictivi ai lui Bellow au reînviat în romanul lui Aguilar Rivera. Unde sper să se și oprească, punând capăt unei derive intertextuale care ar putea ajunge să substituie biografiilor unor oameni reali tot mai fictive pseudobiografii interactive. Dincolo de jocul literar (efectele sale estetice, din păcate, sunt foarte modeste), „viața” factice, contrafăcută, pe alocuri simplă făcătură contrafactuală, tinde să obscurizeze viața, să-i manipuleze și să-i siluiască sensurile și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
sale prezintă multe inconsecvențe ortografice și un vocabular, parțial rebarbativ, încărcat de cuvinte arhaice și moldovenisme, grecisme și bizare calcuri italo-latinești. Pasionat de istorie și de disciplinele auxiliare: epigrafia, genealogia, arheologia, A. a publicat numeroase broșuri despre figuri istorice românești, biografii ale unor cronicari și un studiu cronologic, dintr-o proiectată istorie a Moldovei (1865), după ce, mai devreme (1832-1833), tradusese Istoria imperiii rosiene de Ivan Kaidanov. În balade și în legende, Asachi s-a străduit să înjghebeze o mitologie literară română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
postum de versuri de tinerețe Argotice ale lui Nichita Stănescu (1992). Dialog despre eroare și Schițe bucureștene (1975) grupează proze scurte, investigând universul vieții cotidiene contemporane, din diverse medii. Incomunicabilitatea, nostalgia, însingurarea, neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de inserturi eseistice. E o proză rafinată, cu un scrupul stilistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
o serie de caracteristici intime ale cântecului bătrânesc, care se manifestă în timpul executării acestuia de către performer. Este propusă astfel o nouă înțelegere a mișcării cântecului bătrânesc, a alcătuirii sale, a manierelor stilistice ale unor interpreți de talent (prezentați în capitolul Biografii și repertorii de informatori principali). Cartea stă sub un bine marcat semn al înnoirii în studierea baladei. Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice (1981; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) se autorecomandă cu obiectivitate ca fiind „fără îndoială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
relativ raționale, „eroi ai clasei muncitoare”, „conducători înțelepți”, „far călăuzitor”, Ceaușescu capătă dimensiuni milenare, fiind așezat alături de Cuza, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Decebal, Burebista. Aparatul de propagandă fabrică sintagme fabuloase - „Geniul Carpaților”, „Dunărea gândirii”, „Stejarul din Scornicești”. Biografia îi este „eroizată” de istorici servili, el și Elena rămân singurele figuri reprezentative pentru lupta comuniștilor în ilegalitate. Ziua sa de naștere, 26 ianuarie, devine sărbătoare națională, cu accente mitice. În 1972, orașului Turnu Severin i se atașează prin decret
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
posibile iubiri, ST, 1972, 8; Cornel Ungureanu, Ion Arieșanu, „Prietenul pe care-l caut pretutindeni”, O, 1976, 1; Valeriu Cristea, Pragul expresiei, RL, 1976, 6; Valentin Tașcu, O carte și lumea ei, ST, 1976, 2; Ardeleanu, Mențiuni, 142-145; Marian Odangiu, Biografia stării de fericire, RL, 1980, 39; Cornel Ungureanu, Ion Arieșanu, „O pasăre în iarnă”, O, 1986, 17; Adrian Dinu Rachieru, Un prozator „cald”, AST, 1988, 10; Eugen Dorcescu, „Lumina de la capătul nopții” sau Despre sociofilie, O, 1988, 5; Cosma, Romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
Miomir Todorov, Dușan Baiski, „Radiografia unui caz banal”, „Banatske novine”, 1989, 1; Al. Țion, Secvențe critice, AST, 1989, 3; Ioan Holban, Dușan Baiski, „Radiografia unui caz banal”, CL, 1989, 4; Mircea Iorgulescu, Existența și procedeele, RL, 1989, 29; Gheorghe Secheșan, Biografii comune, O, 1989, 9; Ivo Muncian, Dușan Baiski. Dragoste între umbre, „Nasa reći”, 1991, 59; Paul Eugen Banciu, Pariul autorului cu sine, „Orient latin”, 1994, 3; Maria Genescu, Drumul spre Enad, RL, 1994, 9; Octavian Soviany, Istorii insolite, CNT, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285553_a_286882]
-
noțiuni elementare de psihologie umană, ar trebui să știe înainte de a credita o asemenea aberație, mai ales în cazul lui Banting care putea avea orice, numai idei geniale nu. De altfel evoluția sa ulterioară a demonstrat-o din plin, pentru că biografia sa nu mai conține nimic în plan științific. Numai că miracolul domnului Manu are niște fisuri greu de surmontat astăzi când adevărul se cunoaște. Cu toate acestea autorul continuă să mențină evenimentul, derulat doar în câteva luni, scufundat în misterul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fac din Aron Densușianu nu „un necunoscut, ci, mai degrabă un «nerecunoscut»”. În eseul consacrat operei lui Ion Codru-Drăgușanu, A. abordează cazul unui scriitor descoperit târziu. Deși nu a fost un anonim în epoca sa, ci un personaj cu o biografie interesantă (revoluționar, «aventurier», călător, funcționar disciplinat), abia în secolul al XX-lea autorul Peregrinului transilvan este valorizat ca scriitor, prin contribuția editorială și critică a lui N. Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
multe remarci și observații preliminare. Stilul deranjează prin aparența sa de vânătoare de vrăjitoare, de răzbunare, cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu: marile dezvăluiri, fișele de la Securitate ale unor cetățeni care au cooperat, la diferite niveluri, confirmate de fotografii și biografii, publicate în presă. Publicul se confruntă cu un curent justițiar. Unii jubilează. Majoritatea își pune întrebarea: de ce aceste dezvăluiri acum? De ce este demascat un vinovat și nu un altul? Bunul-simț al unei părți a opiniei publice temperează vârtejul a ceea ce
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
deodată nu numai să-și câștige existența dar să și asigure traiul unei familii întregi, în situația în care susținătorii tradiționali, bărbații, erau arestați sau supuși la nenumărate interdicții pentru că fuseseră înainte exploatatori, militari sau magistrați? Au fost mii de biografii frânte, proiecte feminine de viață deturnate brusc. Ce să mai spunem despre femeile de la țară, smulse brusc din gospodăriile lor și private de rolul lor tradițional, prin colectivizare? Toată această bulversare socială părea că se stabilizează cât de cât în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
blamabile în sine, dar existența, în profunzime, a unei revolte perpetue și a geniului reprezintă un argument de autoritate. În forul intim, C. avea un orizont mult mai larg. Un personaj al său, căruia îi împrumută mult din propria-i biografie, închină un adevărat cult marilor poeți, de la Leopardi la Mallarmé. De altfel, el a intuit de timpuriu talentul lui Arghezi, pe care l-a proclamat cel mai mare poet român, înainte ca acesta să-și fi tipărit vreun volum, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
intelectuale pentru care scriitura „măiestrită” se dovedește a fi un revelator eficace. Marin Preda-incomodul (1996) e o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică, cu materia organizată tematic, dar fără rigiditate, și cu excursuri substanțiale în biografia intelectuală a scriitorului examinat. Formația intelectuală și culturală a lui Marin Preda, profilul moral al prozatorului, natura raporturilor sale cu experiența nemijlocită a existenței și cu literatura, cultura universală, în fine, configurarea conștiinței de scriitor sunt investigate în tușe rapide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
să participe afectiv la viața, fenomenul descris etc.; - își propune o anumită schemă artistică (pe care o reușește mai mult sau mai puțin); refuză realitatea empirică, în numele unui vis personal pe care-l crede realizabil prin „minciună” și seducție. 2. Biografia - opera literară poate reprezenta o mască a artistului, o convenționalizare dramatizată; (!!) dar ea este adesea o convenționalitate a propriilor experiențe, a propriei lui vieți; - raportarea la biografie poate explica numeroase aluzii (sau chiar cuvinte) din opera scriitorului; - ajută la studierea
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]