10,418 matches
-
sugerează nesiguranță, experiență redusă sau lipsa de autoritate", "tonul parental" implică, în general, supunere din partea interlocutorului, "deoarece evocă autoritatea părinților, bunicilor sau a profesorilor", iar tonul scăzut "creează senzația de relaxare, control pe situație, forță bine temperată", fiind un ton "blând, consolator sau securizant" (Nuță, 2004, p. 22); de aici importanța, recunoscută, de altfel, din practica și realitatea comunicării, a tonului cu care este adresată o întrebare; * folosirea unei intensități a vocii și a unui ritm al vorbirii care să fie
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
text doar la câteva dintre ele. În primul rănd, actualitatea blajinilor ar ține chiar de semnificația numelui. Fie că este vorba de rohmani (Bucovina), rogmani (Moldova), ragmani (Maramureș), rugmani (Năsăud), antropologii și etnologii l-au tradus pe blajin prin "om blând, cucernic și drept credincios". Sunt virtuți din nefericire inactuale în România contemporană. Aici contează enorm banii, afacerile, câștigul copios și urgent obținut. Prin urmare, pe scena politică și socială românească se impun alte "virtuți", cum ar fi tupeul, prostia agresivă
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
al regimului de la Belgrad, renunțarea la principiul luptei de clasă, lipsa democrației interne de partid, naționalismul excesiv al conducătorilor etc. În stadiul acesta încă nu se folosesc apelative jignitoare, liderii iugoslavi Tito, Kardelj, Djilas, Rankovici fiind numiți cu mult mai blândul „tovarăși”. Pe de altă parte se arată că în interiorul partidului domnește „un regim birocratic și dictatorial”, orice încercare de critică fiind eliminată „prin mijloace de represiune teroristă.” Ei încearcă să-și mascheze greșelile prin „declarații și măsuri stângiste”, decizând „în
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sporite și nicidecum pentru schimbarea lor. Înțelegerea modurilor în care sînt gestionate spațiile în interiorul zidurilor dezvoltă o viziune asupra pedepsei și a rolului pe care această instituție și-l asumă în fața societății. Iar această viziune poate fi, în cel mai blînd caz, etichetată ca nedemocratică. Prezentarea, pe măsura înaintării în analiza culturii carcerale, ne-o va releva în amploarea grotescului ei, care generează deseori violență, împinsă uneori pînă la crimă. Arhitectura închisorilor evidențiază cel mai bine viziunea autorităților despre pedeapsă și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
teroare, ură, aroganță, reflexie, prostie, amuzament etc. Ochii joacă un rol important în comunicarea non-verbală, întrucît circa 80% din impresiile senzoriale ale unui individ sînt înregistrate prin intermediul ochiului. Putem recunoaște imediat mesajele pe care le transmit dacă privirea ochilor este blîndă, catifelată, pătrunzătoare, dură, goală, absentă, sticloasă, blazată, fulgerătoare, scînteietoare, prietenoasă, strălucitoare, evitantă, îndrăgostită etc. "Pe nou-veniți îi recunoști ușor. Primul indiciu erau ochii. După cîteva luni își pierdeau strălucirea, deveneau mohorîți, părînd acoperiți de o a treia pleoapă, care nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
partidă de sex oral și anal în baie. Cei mai mulți sînt violați, iar cei care fac sex cu ei folosesc, în loc de prezervative, pungi de plastic"123. Nici violatorii de copii, femei sau de bătrîne nu au parte de o soartă mai blîndă. Reacția de ostilitate față de ei merge de la izolare pînă la agresarea zilnică. Respingerea lor este motivată prin explicații de genul: "avem și noi mame, surori, prietene și copii", "ăștia nu merită să trăiască", "ăștia nu sînt normali". Marginalizați, dar cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de către cei aparținînd categoriilor sociale defavorizate sînt mult mai mari decît cele disponibile pentru depistarea infracțiunilor comise de cei aflați în păturile superioare ale societății, așa cum e cazul evaziunilor fiscale. Iar pedepsele celor dovediți cu infracțiuni economice sînt mult mai blînde decît cele ale hoților mărunți. În ciuda faptului că România este prima țară din Europa și a treia din lume la pirateria pe Internet, ea nu deține nici măcar 10 persoane arestate pentru furturile din spațiul virtual. Și aceasta deoarece cyber-crima este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nu și pentru cele foarte grave și cu periculozitate mare) se preferă arestul pentru o perioadă scurtă, de cîteva luni, urmat de pedepse neprivative de libertate. În sistemul punitiv românesc, și pedepsele cuprinse între 1 și 3 ani sînt considerate blînde și se acordă de două ori mai rar decît în țările vestice pentru fapte similare. Chiar și unele țări foste comuniste (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia) au un procent ridicat de deținuți condamnați cu închisoarea între 1 și 3 ani: aproximativ
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Rusă, Azerbaidjan, Ucraina, Armenia, Moldova), în care domină pedepsele cuprinse între 3 și 10 ani și sînt nesemnificative pedepsele cu durate mici și foarte mari. Închisoarea pe viață este rar aplicată, deși numărul criminalilor este destul de mare. Paradoxal, justiția pare blîndă cu infractorii periculoși, dar severă cu infractorii mărunți. Severității deciziei de condamnare îi e contrapusă blîndețea eliberării înainte de termen. În România, peste 75% din deținuți sînt eliberați înainte de ispășirea în totalitate a pedepsei. Și astfel, pedeapsa cea mai mică posibilă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
izolăm de comunitate. Vrem ca ei să gîndească pozitiv și constructiv, Așa că îi înjosim și îi facem nefolositori. Vrem ca ei să nu fie violenți, Așa că îi punem acolo unde sînt înconjurați de violență. Vrem ca ei să fie oameni blînzi și iubitori, Așa că îi supunem urii și cruzimii. Vrem ca ei să nu mai fie niște duri, Așa că îi punem acolo unde durii sînt respectați. Vrem să nu se mai întovărășească cu ratații, Așa că adunăm toți ratații sub același acoperiș
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
detenție de pe teritoriul României, cu o vechime de 3-5 secole. Dietele și Parlamentele locale au elaborat din vreme regulamente ale închisorilor, iar orice detenție avea la bază un ordin scris sau o hotărîre administrativă. Condițiile de arest preventiv erau mai blînde, cei încarcerați putînd să-și păstreze și să primească haine de acasă, să beneficieze de asistență medicală, toți avînd bani asupra lor și doar cei săraci fiind întreținuți de administrație. Secolul al XVIII-lea a marcat trecerea la pedeapsa cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și rolul de loc al supliciilor și de așteptare a unui verdict cu efecte corporale (bătăi, torturări, omorîri), dar în același timp detenția a devenit pedeapsă prin ea însăși. Durata încarcerării a crescut, pedeapsa cu închisoarea devenind una din pedepsele blînde de care beneficiau doar puțini condamnați. Corpul a continuat să fie principala țintă a represiunii penale, fiind expus pe străzile și ulițele orașelor și satelor, mutilat, dezmembrat, amputat, spînzurat, purtînd la gît tăblița cu faptele comise. Dintr-un ceremonial al
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
13 închisori județene. Fiecare temniță cuprindea în jur de 240 de arestați, iar închisorile județene cel mult 30 de deținuți. Pe lîngă acestea, persoanele trimise în surghiun și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea a fost prima amenajată după noile reorganizări. Fiecare închisoare era condusă de un îngrijitor, iar ocnele de inspectori, paza fiind asigurată de dorobanți. Paznicii vinovați de neglijență erau pedepsiți cu bătaia sau chiar condamnați, iar singurele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de schimbări în regimul de detenție al arestaților. Pe fondul unui val de simpatie a Occidentului, dat de opoziția lui față de invadarea Cehoslovaciei de către URSS în august 1968, s-a aprobat un an mai tîrziu o lege (23/1969) mai blîndă de executare a pedepselor, s-au desființat coloniile de muncă forțată, au fost înlăturați unii din vechii angajați fideli stalinismului, s-au angajat mai mulți oameni cu studii superioare, cei cu studii medii sau fără studii fiind excluși de la conducerea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care sînt lăsați liberi să comită alte crime, se anulează, de fapt, toate celelalte efecte pozitive mult mai numeroase, făcînd indirect apologia unei represiuni severe. "Sancțiunile alternative nu reprezintă o atenuare a represiunii penale și, prin urmare, o atitudine mai blîndă față de infracționalitate, de fapt, utilizarea adecvată a alternativelor la pedeapsa cu închisoarea permite o mai mare concentrare a forțelor de reprimare a criminalității asupra celor mai grave infracțiuni și asupra celor mai periculoși infractori."277 În condițiile în care autoritatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Io dau pă gât paharu pentru toți frații mei care-i iubesc io pă ei. Îîîîîu. Hi-hi. Hopa. Hopa. Au. Gâl. Hopa. Hi. Au. Îîîîu. Gâl. Hi-hi. Pereche Stăteam cu tine pe canapea. Citeam împreună, din aceeași carte. Vântul bătea blând, dinspre mare, iar perdeaua de la fereastră se umfla ușor. Apoi se liniștea și rămânea nemișcată. Tu citeai mai repede decât mine. Când terminai o pagină, așteptai un minut, ca să termin și eu de citit și să întorc foaia. Așteptând, îți
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
uită prin magazin, căutând răspunsul printre cei prezenți. Eu știu la cine se referă, dar n-o ajut. Pentru ultima oară, fac apel la rațiune și-i explic cum stau lucrurile. Încerc să-mi păstrez calmul și folosesc un ton blând. Sunt foarte convingător, doamna mă ascultă cu gura căscată. Îmi termin pledoaria, apoi o privesc cu simpatie, anticipându-mi izbânda. Se uită la mine și tace. Gura ei a rămas căscată. Un domn cu breton mă arată cu degetul și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
stă să-i crape deasupra mușchilor, nu-mi dau seama. E mare. E cât un taur. De fapt, chiar seamănă cu taurul ăla din desenul animat. ăla care era îndrăgostit de flori. Ferdinand. Doar că n-are o expresie prea blândă. Face câteva mișcări de încălzire, apoi se așază la un aparat pentru lucrat pectoralii. Se uită la gradația care arată numărul de kilograme cu care vrei să te lupți. Umblă la mecanism, mută cheița cu vreo 50 de kile-n
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
frică să meargă să cumpere ceva de la magazin, au fobii, nu pot să atingă clanțe și-așa mai departe. Sunt fascinat. Nu-mi vine să cred că s-a gândit la toate astea. Aștept lovitura de grație. Zece. Să fie blândă. Feminină. Delicată. Femeie. Face o pauză. Adică să nu fie vreo răgușită din care dă pe-afară testosteronul. Zâmbește. Câteva secunde tăcem amândoi. Brusc, îl întreb dacă are o relație în clipa de față. Am avut. Ne am despărțit acum
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cu cotul, dar nu-și dă seama. Mă trag zece centimetri mai spre dreapta. Ia și mie pentru pompa doi, spune brunetul. Femeia ia banii, deschide casa de marcat, scoate alte bancnote, i le întinde. Gesturile ei sunt precise, dar blânde. Brunetul se-ntoarce să iasă, apoi se oprește brusc, cu ochii la standul cu reviste. Auzi, păpușe, zi și mie ce să iau de-aicea? Parcă latră. Vreau și io o integramă d-aia. Numa să fie ușoară, să nu
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
cu modestie și pentru alți amatori de profanare a "frumuseților naturii". Îndată ce inflorescența trandafirilor atingea apogeul, paza de zi nu era de ajuns și atunci domnul A devenea și un conștiincios paznic de noapte, încât nu te mirai auzind cuvinte blânde ca acestea: Măgarule, de ce te uiți la trandafiri?! Vrei să-i rupi, nu-i așa?! Lasă, că o să vorbesc eu cu taică-tu sau el te-a trimis să-i distrugi?! Asta se întâmpla, uneori, și după ora douăzeci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se numește Zamolxe, Pan sau Isus, Zeul se definește printr-o restituire benefică a simbolului acvatic: „Isus e piatra, /Isus e muntele, /totdeauna lângă noi izvor limpede și mut” (Cruciada...: 354, s.n.); „Dumnezeul meu...e lumină bună, al meu e blând, al meu e apă.” (Cruciada...: 264, s.n.). Zeul se situează într-o senină detașare („Mă-mpărtășesc cu câte-un strop din tot ce crește/și se pierde,/ Nimic nu mi-e strein,/și numai marea îmi lipsește.” (Zamolxe: 3, s.n.
Poetica apei în teatrul blagian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
că are o stofă extraordinară! Dramatism, voce, arată foarte bine... Sophie are glas frumos, dar trebuie să fie foarte înfiptă. Eu am văzut-o în Ariadna la Naxos și era excelentă. Am cântat opera cu Alain Fondary: el bun și blând, eu la fel... Toată lumea se întreba cum puteam fi atât de răi, răzbunători și otrăviți! Probabil că tot ce ni se interzicea în viață defula pe scenă! — Că a venit vorba, odată cu Sophie Koch, de mezzosopranele de azi, vă place
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
spus nimic despre Pălăria de pai din Florența. Nu știu să mai existe alt artist român care să fi colaborat cu Nino Rota, celebrul compozitor al muzicii pentru cele mai mari filme ale lui Federico Fellini... — Un om atât de blând și de gentil! Am înregistrat această operă a lui, el ne-a dirijat la început și l-a lăsat pe Maurizio Arena să continue. Filmările au fost la Roma, la Cinecittà. Toată lucrarea e o șampanie, o glumă savuroasă! Cred
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Robert Merrill și Paul Plishka. Dirija Carlo Felice Cillario. — El era unul dintre dirijorii de casă ai lui Montserrat, pentru că făcea cam tot ce îi cerea ea, ca un fel de cățeluș. — Nu era la fel și Nicola Rescigno? — Era blând și bun - și cu Callas a lucrat -, dar știa meserie. Norma noastră de la San Carlo din Napoli a fost cu el, la fel Werther la Dallas, împreună cu Alfredo Kraus. Îl am și acum în urechi, însă, pe Robert Merrill, metalic
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]