13,186 matches
-
care conversam Îndelung despre literatură, prietenia cotidiană care ne făcea să ne vedem zilnic, comentându-ne unul celuilalt realitățile“. În 1993, când l-am cunoscut la Buenos Aires, Bioy era de multă vreme un bărbat În etate, un domn din generația bunicului meu, nespus de fermecător Încă, și folosea, ca și el, pentru a-și exprima entuziasmul, cuvântul admirabil. Nu-și mai amintea, sau pur și simplu n-a vrut să-mi mărturisească, cum scriseseră el și Borges „la patru mâini“ (unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
această arenă de timp. Viața nu-i decât un zâmbet sincer și bine ascuns în tainele inimii. Nici un blestem nu-l poate ucide, nici măcar trenul despărțirilor noastre ce a uitat să mai șuere în trupurile noastre. Multe amintiri abandonate, amintirea bunicului în nopțile poveștilor când propria noastră fiică le urmărea la nesfârșit tălmăcirea. Plimbarea prin orașe cu ploile toamnelor, arborii rămași în urma vitezei de motoretă, casa noastră făcută din mâlurile dragostei noastre, unde ne ascundeam prin grădina cu pomi plăsmuiți să
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
deschizând poarta dinspre grădină. Zări nucul cel bătrân pe care-l știa de când era mic si merse către el. Coroana bogată acoperea o mare parte a cerului și răcoarea plăcută îl îndemnă să se așeze pe banca fixată cândva de bunicul său lângă trunchiul pomului, pe atunci tânăr și mult mai subțire. Stinghia de sus făcea corp comun, acum, cu trunchiul. Aici era cândva lumea lui de basm. Aici visa în voie. Își aminti că adormea înainte de a se termina fiecare
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
pomului, pe atunci tânăr și mult mai subțire. Stinghia de sus făcea corp comun, acum, cu trunchiul. Aici era cândva lumea lui de basm. Aici visa în voie. Își aminti că adormea înainte de a se termina fiecare poveste spusă de bunicul ori de mama sa. Întotdeauna întreba, a doua zi, despre cum se termina povestea „de ieri” și, din această cauză, povestea „de azi” începea cu sfârșitul celeilalte... Se așeză cu gesturi moi pe bancă, privi din nou atent la planta
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
grupuri micuțe aproape de malul acoperit de vegetație bogată. La vreo cincizeci de pași de pod, prin păpurișul des, crescuseră trestii din care Tudorel alesese una mai mare, pe care o tăiase cu briceagul cu două limbi primit în dar de la bunicul său în ziua în care împlinise șapte ani. Legase o ață de vârful ei, dar nu avea un ac să-l prindă la capăt pentru a-și face undiță. Întinse mâna în care ținea trestia, o trecu în sus spre
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ori că nu mai suporta muștele de pe spinarea sa. Apoi, după câteva secunde, a împins copilul cu botul, atentă, să nu-l trântească de pe picioare și, privindu-l cu ochii ei mari și blânzi, i-a vorbit: Este destul de târziu. Bunicul te va certa. Este și el îngrijorat... Da! Ai dreptate, căluțul meu drag. Să mergem! a zis Tudorel și a apucat hotărât de belciugul din capul lanțului, trăgând de căpăstrul Bătrânei. Să stai aproape de mine, să nu se mai întâmple
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mâna sa micuță și mergea cu pas hotărât ocolind lăstărișul prea des ori prea înalt, încercând să se protejeze, dar s-o ferească și pe ea de zgârieturi. Fața i se înseninase, dar îl prinsese grija de ce avea să zică bunicul. Era conștient că timpul se scurge repede și știa cât de greu i-a aprobat să ducă el, de unul singur pentru prima oară, iapa la păscut. „Bine-bine! dar cum să povestesc eu acasă întâmplarea asta? Cine mă crede pe
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
că s-a uscat și pielea lui. S-a îmbrăcat și s-a așezat într-o poziție numai de el știută pentru a afla ora exactă. „Aoleu, ce mă fac! Două ceasuri tot am întârziat... Mama mă va certa. Și bunicul... Bunicul va fi supărat și trei zile nu mi va spune nici-un basm... El nu mă ceartă, dar numi vorbește. E mai rău așa... Ce mă fac eu acuma?” A scos două pietricele din buzunar și lea zvârlit cu putere
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
s-a uscat și pielea lui. S-a îmbrăcat și s-a așezat într-o poziție numai de el știută pentru a afla ora exactă. „Aoleu, ce mă fac! Două ceasuri tot am întârziat... Mama mă va certa. Și bunicul... Bunicul va fi supărat și trei zile nu mi va spune nici-un basm... El nu mă ceartă, dar numi vorbește. E mai rău așa... Ce mă fac eu acuma?” A scos două pietricele din buzunar și lea zvârlit cu putere pe
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mai mulți oameni se uitau după ei mirați. Tudorel era cuminte. Nu făcea cu mâna, așa cum ar fi dorit prima oară, nu lăsa coama din mâinile strânse pe ea și nici privirea nu o lua de pe firul drumului. Aproape de curtea bunicului, Bătrâna s-a oprit. Băiatul nu știa ce să facă. Ar fi dorit să intre călare, să fie văzut. Gata! Până aici te-am adus. Coboară! i-a poruncit vocea de care, de data asta, Tudorel nu s-a mai
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
recunoscător și nu dorea în ruptul capului să și supere noul său prieten, poate cel mai bun. Nu trebuie să povestești nimic nimănui. Să nu uiți asta niciodată, a zis Bătrâna. Nu, nu voi povesti. Îți promit, căluțul meu drag! Bunicul era destul de supărat. Privea încruntat, puțin pieziș, fără să spună o vorbă. I-a trecut destul de repede, dar numai după ce a examinat iapa cu atenție și a văzut că este bine hrănită iar băiatul este întreg și vesel. Mulțumit, a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
zâmbit hoțește și a îndemnat-o să meargă la grajd. Iapa a nechezat, l-a împins jucăușă cu botul în piept, a scuturat capul și a plecat agale unde i s-a spus. Tudorel privea uluit la tot ce face bunicul său și la manifestările animalului. Strângând pietricelele în buzunarele pantalonilor, aștepta încruntat muștruluiala de care nu credea că a scăpat. După ce și-a frecat mâinile și s a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
bunicul său și la manifestările animalului. Strângând pietricelele în buzunarele pantalonilor, aștepta încruntat muștruluiala de care nu credea că a scăpat. După ce și-a frecat mâinile și s a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: A fost cuminte Bătrâna, nepoate? Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru cum
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mâinile și s a uitat lung după Bătrâna, până a dispărut în curtea cu acareturi, bunicul s-a răsucit încet, mustăcind, l-a fixat oarecum distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: A fost cuminte Bătrâna, nepoate? Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru cum ai zis matale. Cred că poate merge și singură, bunicule... Nu! Să n-o lași singură niciodată. Da, bunicule! Cum s-o las singură? Îmi
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
distrat, cu gândul la altceva și l-a întrebat: A fost cuminte Bătrâna, nepoate? Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru cum ai zis matale. Cred că poate merge și singură, bunicule... Nu! Să n-o lași singură niciodată. Da, bunicule! Cum s-o las singură? Îmi este drag să merg cu ea. Mă mai lași s-o duc la păscut? Ei! Om vedea noi ce-om face... Mergi și mănâncă, până
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
A fost cuminte Bătrâna, nepoate? Da, bunicule! N-am pomenit un cal mai cuminte ca ea... Am dus-o de căpăstru cum ai zis matale. Cred că poate merge și singură, bunicule... Nu! Să n-o lași singură niciodată. Da, bunicule! Cum s-o las singură? Îmi este drag să merg cu ea. Mă mai lași s-o duc la păscut? Ei! Om vedea noi ce-om face... Mergi și mănâncă, până una-alta! La bucătărie l-a luat maică-sa
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
este drag să merg cu ea. Mă mai lași s-o duc la păscut? Ei! Om vedea noi ce-om face... Mergi și mănâncă, până una-alta! La bucătărie l-a luat maică-sa la întrebări. Era mai supărată ca bunicul. L-a tras ușor de urechi, l-a muștruluit și i-a explicat cât de urât este să nu respecte programul și, mai ales, promisiunea. Tudorel s-a rușinat. Iartă-mă, mamă! Nu se va mai întâmpla... Știi? Mi-a
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
curățat, spălat, țesălat... Da, am văzut. Nici din baltă n-a băut apă. A băut doar de la izvorul din poieniță. E curată acolo. Bem și noi... Imediat cum a ieșit din bucătărie, Tudorel a fugit în curte să-și caute bunicul. Era pe banca pe care el o lucrase din lemn și o fixase la umbra nucului. Multe întrebări ar fi dorit să-i pună, dar se temea să nu se dea de gol. De altfel, nu știa ce să creadă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
creadă. I se părea de necrezut ce i s-a întâmplat și, destul de orgolios, nu ar fi vrut să fie luat în râs. S-a apropiat spășit, încet, cu cea mai potrivită expresie de nevinovăție pe care o putea înfățișa. Bunicule, te superi dacă te întreb ceva? Nu, tataie! Despre ce este vorba? i-a vorbit bunicul mângâindu-i fruntea. Vino lângă mine, aici, pe bancă! Bunicule, de ce ai dat numele acesta la iapa matale? Hm! Despre asta-i vorba? se
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
fi vrut să fie luat în râs. S-a apropiat spășit, încet, cu cea mai potrivită expresie de nevinovăție pe care o putea înfățișa. Bunicule, te superi dacă te întreb ceva? Nu, tataie! Despre ce este vorba? i-a vorbit bunicul mângâindu-i fruntea. Vino lângă mine, aici, pe bancă! Bunicule, de ce ai dat numele acesta la iapa matale? Hm! Despre asta-i vorba? se miră bătrânul privindu-l cu luare aminte. Când era tânără o chema „Mândra”... Era așa de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
spășit, încet, cu cea mai potrivită expresie de nevinovăție pe care o putea înfățișa. Bunicule, te superi dacă te întreb ceva? Nu, tataie! Despre ce este vorba? i-a vorbit bunicul mângâindu-i fruntea. Vino lângă mine, aici, pe bancă! Bunicule, de ce ai dat numele acesta la iapa matale? Hm! Despre asta-i vorba? se miră bătrânul privindu-l cu luare aminte. Când era tânără o chema „Mândra”... Era așa de frumoasă și mândră cu adevărat, că nu i se potrivea
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
mai vreau eu... Este foarte bătrână. De trei ori mai mare ca tine. M-a slujit o viață întreagă. Și m-a slujit credincioasă, să știi! Cât o mai avea zile, merită, drept răsplată, o viață tihnită... Credincioasă ai zis, bunicule? Da... credincioasă. A fost și este foarte cuminte. Că era zi ori că era noapte, a muncit la fel de bine... La un fluierat de al meu sau dacă o strigam, lăsa mâncarea, lăsa orice și venea fuga la mine. Da, am
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
și este foarte cuminte. Că era zi ori că era noapte, a muncit la fel de bine... La un fluierat de al meu sau dacă o strigam, lăsa mâncarea, lăsa orice și venea fuga la mine. Da, am văzut. Este foarte ascultătoare... Bunicule, caii vorbesc? Da, nepoate. Vorbesc și ei în limba lor. Se înțeleg și de la depărtare. Și câinii vorbesc în limba lor și pisicile și păsările... Toate vorbesc, Tudorele, fiecare pe limba lui. Așa le-a lăsat Dumnezeu să se-nțeleagă
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
înțeleg și de la depărtare. Și câinii vorbesc în limba lor și pisicile și păsările... Toate vorbesc, Tudorele, fiecare pe limba lui. Așa le-a lăsat Dumnezeu să se-nțeleagă... Da’ pot vorbi așa... ca noi, cu oamenii, pe limba noastră, bunicule? He-he, tataie! Ei înțeleg ce le spunem, doar. După un timp, după antrenament, cum s-ar zice. Le repeți de multe ori, le arăți și animalele se obișnuiesc. Atâta. Nu vorbesc în graiul nostru, băiete. Tataie, cât de mare trebuie
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
trebuie să fiu să călăresc? Ha, ha! Da’ grăbit mai ești nepoate... Uite, la vara viitoare te voi învăța. Întâi să văd că nu șchiopătezi la școală. Să văd că ești silitor și cuminte. Apoi... mai stăm de vorbă, răspunse bunicul ridicându-l și așezându-l pe genunchii săi. Mai întâi te voi învăța cum să te porți cu animalele. Caii, să știi tu, sunt pretențioși. Pot fi cei mai buni prieteni. Dar trebuie îngrijiți cu mult suflet, nepoate, trebuie să
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]