9,556 matches
-
Rozilei și Cașoca, 58 de fierăstraie, o moară de apă, 16 făcae, 4 pive și o cășerie pe muntele Siriu. În 1925, comuna Nehoiașu avea 4028 de locuitori. În 1931, comuna Siriu s-a desprins din comuna Nehoiașu, având în compunere satele Bonțu, Broasca (reședința), Cașoca, Gura Siriului, Înșelata, Muscelușa și Pițigoiu. În 1950, comunele Siriu și Nehoiașu au trecut la raionul Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Satele Broasca și Înșelata au fost rebotezate în
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,48%). Pentru 8,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocargeaua", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere satele Cocargea, Buliga și târlele Nefelea și Renciu, având în total 2513 locuitori. În comună existau trei biserici și două școli una de băieți, cu 80 de elevi și una de fete, cu 31 de eleve. La acea vreme, pe
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
61%), cu o minoritate de penticostali (1,18%). Pentru 7,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Negoești a județului Ilfov, purta numele de "Frumușani-Cuștureni" și avea în compunere satele Cuștureni, Frumușani, Pasărea și Petrăchioaia, cu 1240 de locuitori ce trăiau în 299 de case și 10 bordeie. Existau în comună două biserici (la Frumușani și Petrăchioaia), o școală mixtă și o moară cu apă. La acea vreme, pe
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,37%). Pentru 4,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere satele Jegălia și Beilicu, populația lor totală fiind de 1713 locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 90 de elevi, și două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gâldău
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
71%), cu o minoritate de penticostali (3,45%). Pentru 7,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Lămotești-Gălbinași", făcea parte din plasa Negoiești a județului Ilfov și avea în compunere satele Gălbinași, Lămotești, Moara Nouă și Ștefăneasca, având 1434 de locuitori ce trăiau în 258 de case și 14 bordeie. În comună funcționau două biserici (la Gălbinași și Lămotești), o școală mixtă și o moară de apă. În 1925, conform
Comuna Gălbinași, Călărași () [Corola-website/Science/301113_a_302442]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,28%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cacomeanca", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere doar satul Cacomeanca, cu 1482 de locuitori. În comună erau o școală mixtă cu 48 de elevi (dintre care 8 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Rasa, ce
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,01%). Pentru 4,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și avea în compunere doar satul de reședință, cu 1695 de locuitori ce trăiau în 322 de case și 7 bordeie. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 21 de elevi (dintre care 3 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,71%). Pentru 3,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Mitreni-Clătești", făcea parte din plasa Oltenița a județului Ilfov și avea în compunere satele Mitreni (sau Mitreni-Fundeni), Clătești și Luica (ultimul, denumit și "Luica-Mihai Vodă", pentru a-l deosebi de alt sat cu același nume), având în total 1182 de locuitori, ce trăiau în 260 de case și 12 bordeie. În comună funcționau
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
de adventiști de ziua a șaptea (1,02%). Pentru 5,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Roseți-Volnași", făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere doar satul Roseți-Volnași, cu 3368 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și o școală mixtă cu 206 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Roseți" în plasa Ciocănești a aceluiași județ, având o populație de 3619
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]
-
48%), cu o minoritate de penticostali (1,36%). Pentru 7,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cucuieți-Plătărești", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov și avea în compunere satele Cucuieți-Sudiți, Cucuieți-Moara, Podu Pitarului, Progresu și Renașterea, având în total 2610 locuitori, ce trăiau în 590 de case. În comună funcționau 3 biserici (la Cucuieți-Sudiți, Plătărești și Podu Pitarului), două mori cu aburi și patru școli mixte. Anuarul Socec
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
Obileștii Vechi (Siliștea), având doar satul de reședință cu 941 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 25 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Sărulești a aceluiași județ. Obileștii Noi avea în compunere satele Obileștii Noi, Valea Căpitanului și Vlădiceasca, plus cătunele Orășani, Buzoieni și Pârlițeni, cu 3153 de locuitori. Comuna Obileștii Vechi era formată tot dintr-un singur sat, iar populația ei era de 1124 de locuitori. Din 1931, comuna Obileștii Noi
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
Bărbulețu este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bărbulețu (reședința), Cetățuia și Gura Bărbulețului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și avea în compunere numeroase cătune mici, care totalizau 1121 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, o biserică și o școală mixtă, cu 50-61 de elevi, înființată în 1884. În 1925, Bărbulețu făcea parte din plasa Voinești a aceluiași județ și
Comuna Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301153_a_302482]
-
continuare separate și aflate în două județe diferite. Comuna Vizurești era în plasa Ghergani a județului Dâmbovița, având în componență satele Ghimpați și Vizurești, cu 1390 de locuitori. Comuna Ciocănești era în plasa Buftea-Bucoveni din județul Ilfov și avea în compunere aceleași sate, plus satul Cocani, și o populație totală de 3450 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Răcari din regiunea București. La un moment dat, comuna Vizurești s-a desființat, iar satul ei de
Comuna Ciocănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301159_a_302488]
-
în căutare de teren, de aici denumirea. În România mai există un singur sat numit asemănător, Bezded în comuna Garbou, județul Sălaj. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița-Ialomița al județului Dâmbovița și avea în compunere satele Bezdead, Râmata-Costișata și Valea Leurdei, cu o populație totală de 3000 de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
de locuitori. În comuna funcționau 3 biserici și 3 școli o școală de fete și una de băieți la Bezdead, și una mixtă la Valea Leurdei. În 1925, comuna era inclusă în plasă Pucioasa a aceluiași județ și avea în compunere satele Bezdead, Ramată și Costișata, cu 3560 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a absorbit și comuna vecină Măgura
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în cadrul aceleiași plăși și comunele Bădulești și Pătroaia. Comuna Bădulești avea 854 de locuitori, două biserici, o școală, o moară de aburi și una de apă. Comuna Pătroaia (denumită și Pietroaia) avea în compunere șapte sate: Pietroaia-Vale, Pietroaia-Deal, Baloteasca, Ciupa-Mănciulescu, Ciupa-Mavrodolu, Potlogeni-Vale și Potlogeni-Deal, cu o populație totală de 2114 locuitori. La Pătroaia funcționau cinci biserici, o mănăstire, o școală mixtă la Pătroaia din Vale cu 45 de elevi în anul școlar 1899-1900, și
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
Crângași, Podul lui Petrache, Beșteloaia și Bănești, cu 1484 de locuitori. Acolo funcționau două biserici și o școală mixtă cu 40 de elevi fondată în 1862. În 1925, comuna Cornățelu se regăsea în plasa Bilciurești a aceluiași județ, având în compunere satele Cornățelu, Corni, Slobozia și Cocoș-Văleni, cu 2060 de locuitori. Comuna Bolovani făcea parte din plasa Titu a aceluiași județ și avea 2976 de locuitori în satele Adunați, Bănești, Beșteloaia, Bolovani, Crângași, Cuza Vodă și Moara Nouă. În 1950, comunele
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
locuitorii se ocupau cu olăritul și producerea de coșuri de răchită. Mare parte din celelalte sate actuale ale comunei se găseau la acea vreme în comuna Lucieni. În 1925, comuna era arondată plășii Voinești din același județ, și avea în compunere satele Dragomirești și Duindeni, având în total 1307 locuitori. În 1950, comuna Dragomirești a fost transferată raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Dâmbovița, căpătând alcătuirea actuală
Comuna Dragomirești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301168_a_302497]
-
armată), un fierăstrău și trei mori de apă pe Ialomița, două biserici și o școală mixtă cu 29-45 de elevi înființată în 1872 și care funcționa în sediul primăriei. În 1925, comuna făcea parte din plasa Târgoviște și avea în compunere satele Brănești și Scarlențea, și cătunul Lăcuțele-Brănești, având în total 2976 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova, și apoi, după 1952, în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1955, satul Scârlența a
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
asemenea, satul Adânca alcătuia și el comuna Adânca, cu 911 locuitori. La Adânca funcționau o școală întreținută de stat, cu 30-40 de elevi, o biserică, o judecătorie comunală și un șef de garnizoană. În 1925, comuna Gura Ocniței avea în compunere în plus și satul Gărgoteni, având 1296 de locuitori și făcând parte din plasa Târgoviște a aceluiași județ. Din aceeași plasă făcea atunci parte și comuna Secueni, care avea în compunere satele Secueni și Adâncata, împreună cu cătunul Malurile, cu o
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
de garnizoană. În 1925, comuna Gura Ocniței avea în compunere în plus și satul Gărgoteni, având 1296 de locuitori și făcând parte din plasa Târgoviște a aceluiași județ. Din aceeași plasă făcea atunci parte și comuna Secueni, care avea în compunere satele Secueni și Adâncata, împreună cu cătunul Malurile, cu o populație totală de 2564 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Săcueni a fost și
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
județului Dâmbovița și era formată din cătunele Doicești, Dolani, Săteni și Gușoiu, având o populație totală de 1.628 de locuitori. În comună funcționa o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa Târgoviște a aceluiași județ și avea în compunere satele Doicești, Dolani și Săteni, cu 2.430 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, iar satul
Doicești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301167_a_302496]
-
comună de sine stătătoare în aceeași plasă, comună ce avea 750 de locuitori, o fabrică mare de spirt, o biserică și o școală. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Bilciurești a aceluiași județ. Comuna Finta avea în compunere satele Finta Mare și Finta Veche, cu o populație totală de 1984 de locuitori, după ce satul Ibrianu fusese transferat la comuna Frasin. Comuna Gheboaia, formată tot din unicul său sat, avea 1546 de locuitori. Și în timpul celui de-al Doilea
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
biserici și o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa Găești a aceluiași județ, dar din ea se desprinsese comuna Jugureni. Comuna Uliești a rămas cu satele Ragu, Zinca și Uliești, cu 2724 locuitori, în vreme ce comuna Jugureni avea în compunere satele Coada Izvorului, Funduri, Dogari, Jugureni, Mânăstioara, Olteni, Stavropolia și Gușați, cu 2080 de locuitori. În 1931, satul Dogari a fost transferat comunei Uliești, iar satul Uliești s-a împărțit în Uliești-Dâmbovița și Uliești-Vlașca, primul dintre ele rămânând reședință a
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
Morteni este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Morteni (reședința) și Neajlovu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Morteni făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Morteni, Cacova, Vultureanca și Balomireasa, cu o populație totală de 1842 de locuitori. În comună funcționau o moară, o piuă cu aburi, trei biserici și o școală. În 1925, comuna era inclusă în plasa Găești a aceluiași județ și
Comuna Morteni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301180_a_302509]