9,217 matches
-
comandantul acestei oștiri, mareșalul P. A. Rumianțev, se adresa populației Moldovei, susținând „alipirea acestui Principat la preaînaltul stat al împărătesei a toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din Imperiul Otoman, se considera succesor al sultanului în problema basarabeană; în cazul unei nereușite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o stare deplorabilă. Bugetele se încheiau cu deficite de proporții, cheltuielile ajungând de patru ori mai mari decât veniturile; inflația era amenințătoare. Imediat după război, venitul național era mult sub cel din 1913. Implicații negative au avut operațiile speculative, corupția, conturându-se o categorie de profitori, cunoscuți (și în actele oficiale) sub denumirea de „îmbogățiți de război”. În aprecierea rezultatelor la care s-a ajuns la sfârșitul perioadei interbelice, trebuie să se țină seama de unde s-a plecat în 1918-1919, de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nordul Bucovinei și ținutul Herța se reinstaura regimul de dureroasă amintire din 1940-1941 și, de data aceasta, pentru o perioadă de timp mult mai lungă. ÎNCHEIERE În strânsă legătură cu formarea ca stat de sine stătător, Țara Moldovei și-a conturat tot mai clar hotarele (în sensul medieval al termenului) în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Dincolo de unele chestiuni, de cronologie îndeosebi, ce rămân de discutat între specialiștii problemei, s-a produs unificarea politico-statală a spațiului cuprins între
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
idealuri, despre responsabilitate și nu în ultimul rând, despre sfințenie. 3.2. Etapele formării sentimentului religios la copil Dezvoltarea funcțiilor sufletești se află în strânsă legătură cu dezvoltarea fizică a copilului și a adolescentului. Percepțiile, sentimentele și trăirile religioase se conturează și se încheagă în funcție de etapele de vârstă. Pentru toți cei implicați în activitatea de educație religioasă, în special pentru profesorii de religie, cunoașterea percepțiilor, a trăirilor și a caracteristicilor educației religioase în funcție de etapele psihice și biologice de dezvoltare devine un
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Părinții poartă responsabilitatea aducerii lui pe lume, iar copilul nu trebuie să suporte consecințele unor acte pe care nu le pot controla. „Capitalul spiritual acumulat de către părinți se va răsfrânge pozitiv asupra formării religioase a copilului.” Procesele gândirii religioase se conturează, se transformă și se sedimentează corelativ cu etapele psihogenetice de dezvoltare. O preocupare în acest sens a manifestat-o Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia apropierii de altul, nevoia de participare, nevoia de protecție, de securitate. Acest grup se perpetuează de-a lungul câtorva ani și are o imensă influență asupra membrilor săi, alcătuind „creuzetul” în care se conturează personalitatea. Clasa de elevi este un grup de muncă specific, compus dintr un număr de membri egali între ei (elevi) și dintr-un animator (profesorul), ale căror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii și de normele de funcționare 63
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de o parte, prin cerințele funcționale finale și câteva cerințe funcționale laterale care exprimă parametrii structurali mai stabili ai societății respective, în spațiul cărora se constituie respectivul sistem, și pe de altă parte, printr-un set de condiții care îi conturează posibilul său acțional. În această matrice sunt posibile una sau mai multe structuri alternative, moduri diferite de organizare a activităților sociale care să satisfacă cerințele funcționale incluse în respectivul spațiu funcțional. Mai întâi trebuie determinat sistemul abstract (matricea structurală) și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezamăgitor. Ea a atras atenția asupra unor mecanisme cognitive și de comunicare socială care sunt, fără doar și poate, importante și necesar de a fi luate în considerare. Ca alternativă a sociologiei obiective, etnometodologia pare însă un eșec ce se conturează cu tot mai mare claritate. Ca investigare complementară, ea ar putea aduce o contribuție la îmbogățirea explicației sociologice. Deja în interiorul etnometodologiei se prefigurează un proces de delimitare a ambițiilor și obiectivelor, dintr-o abordare sociologică cu pretenție de globalitate, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o inegalitate de nivel de cunoaștere. Sindicatul este luat „pe nepregătite”. Neposedând o cantitate de cunoștințe comparabilă cu cea acumulată în jurul propunerii patronale, el se găsește adesea în dificultate. Acesta este motivul pentru care în Suedia a început să se contureze tot mai clar, în ultimii ani, ideea că sindicatele trebuie să-și dezvolte propriile proiecte de cercetare științifică, orientate de la început spre elaborarea pe larg a punctului de vedere al clasei muncitoare, spre articularea soluțiilor care contravin acesteia. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și justificativ-manipulatoare, trebuie privite ca stări-limită. Sociologia angajată este deosebit de vulnerabilă la ideologia grupului, a subsistemului social ale cărui perspective încearcă să le clarifice. Ea cuprinde adesea presupoziții ideologice particulare de care cu greu se poate debarasa. Abordarea obiectivă se conturează însă tot mai mult ca un deziderat atât științific, cât și social. Obiectivitatea trebuie concepută însă mai mult ca un proces asigurat mereu de critica intern-științifică, dar și extern-socială a diferitelor presupoziții ideologice particulare. Angajarea deschisă este un remediu. La
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Punctul critic în constituirea științelor umane îl reprezintă explicarea tocmai a variației comportamentului uman. Viziunea raționalistă tindea să împingă variația mai mult în sfera accidentalului, a întâmplării, dacă nu chiar a erorii. Ideea unei metodologii specifice disciplinelor umane s-a conturat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Germania, în contextul unei filosofii de tip neokantian. Schimbarea de optică operată în cadrul acestei filosofii s-a petrecut tocmai în punctul amintit mai sus: raportul dintre constant/variabil, general/individual
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această cauză se pare că nu există comunitate umană care să nu aibă conștiința cel puțin a originii sale. Miturile originii, atât de frecvente în conștiința societăților arhaice, reprezintă prima formă a conștiinței istorice. Odată cu diferențierea societăților începe să se contureze ideea de istorie. Dinamica în timp a societăților încetează să mai fie o simplă reproducere a structurilor inițiale. Ea reprezintă o continuă geneză, o schimbare pozitivă sau negativă cu urmări semnificative asupra cursului ulterior al evenimentelor. Doar în aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiectivul urmărit de guvern a se Înfăptui apare a fi popular, cetățenii să fie dispuși chiar să-l plătească mai mult decât pentru realizarea altor obiective generale, asupra cărora ei au un control limitat. Într-o variantă asemănătoare s-a conturat și teoria siguranței, Întemeiată de T. Hobbes, care pornește de la teza conform căreia raporturile În care se găsesc contribuabilii cu statul se aseamănă cu raporturile dintre asigurați și asigurători. În această optică, impozitul este interpretat ca o primă de asigurare
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
la dezvoltarea echilibrată a economiei. Dar, În doctrina economică s-au semnalat de-a lungul timpului aprecieri controversate la adresa impozitelor și misiunii lor În societățile umane de tip statal. Se consideră, de altfel, că fundamentele științifice și obiectivele impozitului sunt conturate, pentru prima dată În doctrina economică, de Adam Smith, care a formulat celebrele „maxime” ale impunerii. Dar, până la Începutul secolului al XX-lea, respectiv până la criza din anii 1929-1933, preocupările În acest domeniu rămân centrate pe problema determinării asietei 26
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
C., Sistemul fiscal În știința finanțelor, Ed. Codecs, București, 1998, p. 66 34 Din perspectivă istorică, În această fază a gândirii economice și politice preclasice, care cuprinde antichitatea și evul mediu, concepțiile dominante reprezentau o emanație a curentelor ce se conturau În timp, iar În cadrul acestora un rol important revenea celor despre stat, promovate atât de gânditori antici (Xenofon, Platon, Aristotel), cât și de cei ai Evului Mediu (Augustin, Toma d'Aquino). Este interesant de observat, În context, că aceste concepții
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
p. 92 48 Marea criză economică mondială din perioada 1929-1933 este fenomenul care a determinat schimbări fundamentale În gândirea economico-financiară, ca și În privința rolului puterilor publice și al politicii generale promovate de guverne la nivelul statului modern. După cum s-a conturat anterior, În concepțiile gânditorilor clasici se susținea limitarea cuantumului prelevărilor fiscale doar pentru finanțarea activităților considerate tradiționale (apărare, justiție) și evitarea celor ce puteau influența funcționarea mecanismelor pieței libere. Mutațiile survenite pe fundalul primului război mondial și crizei economice mondiale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
viziunii metafizice asupra procesului economic”46, cu implicarea profundă a cheltuielilor publice și surselor de finanțare a acestora, respectiv a impozitelor. Teoria generală elaborată de John Maynard Keynes - considerat cel mai de seamă economist după Smith și Ricardo - s-a conturat după marea criză din anii '30 care a evidențiat eșecurile posibile În funcționarea mecanismelor pieței. De aceea, concepția sa se află sub semnul modernității și se caracterizează „printr-o nouă reflecție asupra importanței cu care trebuie investite finanțele publice (inclusiv
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și practica economico-financiară, reprezintă o alternativă la doctrina keynesistă. Deși „paternitatea” termenului „monetarism” i se atribuie lui Karl Brunner (1868), monetarismul actual a cunoscut o transformare spectaculoasă datorită eforturilor unor cercetători remarcabili În frunte cu Milton Friedman și s-a conturat pe fundalul schimbărilor economice intervenite după anii 1960, caracterizate de prezența simultană a șomajului și inflației pornind de la anumite axiome 54, Între care una se referă la cheltuieli publice finanțate din impozite și Împrumuturi care reglează cheltuielile (investițiile) private. Una
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de tip statal, asigurând procurarea, În proporții covârșitoare, a resurselor În formă bănească la dispoziția autorităților publice pentru finanțarea cheltuielilor, iar În măsura În care statul a instituit prelevări cu caracter obligatoriu (fiscal) din veniturile sau averile private la fondurile publice, s-au conturat diverse forme ale impozitelor și modalități tehnice de administrare fiscală. La baza existenței și evoluției impozitelor stau Însă elemente de natură economică și socială, care imprimă esența comună, dar implică și diferențieri sensibile, atât În privința formelor impozitelor, cât și În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
schimbările profunde În sistemele de impozite, incluzând și perfecționarea mecanismelor de așezare și colectare a acestora, s-au produs pe fondul asumării unor sarcini sporite de către state și promovării intervenționismului prin instrumentele financiare aflate la dispoziția autorităților publice. S-a conturat, astfel, folosirea impozitului În scop intervenționist, În condițiile confruntării societății capitaliste cu fenomene necunoscute anterior, de tipul crizelor economice și șomajului, care au bulversat economia și societatea, În ansamblu 87. Începuturile intervenționismului statal se plasează În perioada primului Război Mondial
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Contribuția de asigurări sociale de sănătate + Contribuția pentru asigurările sociale de șomaj 141 Figura nr. 2.1 Evoluția nivelului (gradului) de fiscalitate În România, În perioada 1990-2005 Din grafic rezultă că după depășirea perioadei de Început (1990 1994) s-a conturat, cu deosebire din anii 1999, creșterea mai rapidă a PIB, comparativ cu cea a prelevărilor fiscale, ca și o evoluție În scădere a ratei (nivelului) fiscalității, ca aspecte caracteristice definitorii pentru România În procesul tranziției la economia de piață și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
măsuri de sporire a cheltuielilor publice și reducere a impozitelor, care generează un deficit bugetar, ce se finanțează din Împrumuturi. 3.2.2 Integrarea impozitului În modele sau mecanisme de reglare/stabilizare a economiei În baza relațiilor expuse anterior, se conturează și posibilitatea impulsionării economiei și creșterii PIB aplicând decizii de reducere a impozitelor (T) și creșterea cheltuielilor publice (G), aceste mutații antrenând și o sporire a cererii agregate care va stimula producția și oferta (Y) de bunuri și servicii. În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a volumului activității, cu ocuparea mai deplină a forței de muncă. Se mizează, deci, pe impactul stimulator al reducerii impozitelor asupra investițiilor și producției și, implicit, pe o creștere a produsului intern brut, ceea ce sugerează un context În care se conturează și prezența multiplicatorului fiscal (Kf)138. Acest multiplicator, numit și al impozitului, semnifică creșterea producției sau venitului global (PIB) rezultată pe seama reducerii a prelevărilor fiscale de Încasat la bugetul de stat, ce devin resurse disponibile pentru investiții private, În condițiile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de 59,9% În Danemarca) și cel mai scăzut (de 18,2% În Polonia) a fost de 41,7 puncte procentuale. 189 O imagine comparativă a proporțiilor prelevărilor sub forma impozitului pe profit, În raport cu produsul intern brut al acestora, se conturează pregnant și În reprezentarea grafică aferentă. Figura nr. 3.10 Ponderea impozitului pe profit În PIB, În țările membre OCDE, În anul 2004 0 5 10 15 20 25 30 35 Impozitul pe profit ca procent În PIB Mexic Polonia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozitului pe profit, caz În care procedura fiscală confuză sau greoaie a permis sustragerea de la impunere a materiei impozabile. O imagine de ansamblu asupra prelevărilor sub forma impozitului pe profit, În condițiile din România, În perioada 1990 - 2005, poate fi conturată În baza datelor expuse În tabelul și În graficele ce urmează. Tabelul nr. 3.7 Ponderea impozitului pe profit În PIB, În totalul veniturilor bugetului consolidat și În cadrul resurselor fiscale Anul Impozitul pe profit ca pondere În PIB Impozitul pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]