KorAP: Find »[drukola/base=coordonată & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...353 354 355 ...396 >

9,900 matches

Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487

tipologii ale textelor jurnalistice etc. Jurnalistul aparține unui context istoric și socio-cultural bine determinat care oferă conținuturile limbajului publicistic și construiește un orizont de așteptare particular din partea publicului receptor. Restrângând cadrul conceptual, identificăm datele unui context situațional specific, ale cărui coordonate sunt trasate de statutul și rolul jurnalistului, de intențiile acestuia, de relația pe care o stabilește cu publicul cititor. Coroborând informațiile pe care ni le pun la dispoziție cele două contexte comunicaționale, ajungem la descrierea și explicitarea modalităților de funcționare

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
predilecte ale jurnalistului. Vorbind despre această tehnică argumentativă, Monica Spiridon sublinia: "La Eminescu, imaginea pilduitoare a istoriei este confecționată din date seci și prozaice (economice, demografice sau topografice)"432. Incursiunile istorice oferă gazetarului prilejul unor analize contrastive prezent-trecut și configurează coordonatele desfășurării argumentației. Ilustrativ în acest sens este studiul "Basarabia", în care Eminescu demonstrează apartenența românească a ținutului Basarabiei, printr-o incursiune în trecutul istoric al acestei provincii, ajungând la concluzia că "acel pământ nu l-am cucerit, n-am alungat

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-ne astfel de judecăți unilaterale. Descrierea parametrilor hexadei a evidențiat dinamica procesului de semnificare care stă la baza publicisticii lui Mihai Eminescu și impactul relațiilor sintagmatice și paradigmatice din interiorul modelului, la nivelul semnificațiilor scrisului jurnalistic. Fiecare dintre cele șase coordonate intră în relație, simultan și succesiv, cu ceilalți cinci parametri ai situației de comunicare, modelând noi semnificații ale mesajului jurnalistic. Utilizarea modelului hexadic a impus, pentru început, raportarea limbajului obiect la orizontul receptării publicisticii eminesciene. Analiza relațiilor pe care le

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
și succesiv, cu ceilalți cinci parametri ai situației de comunicare, modelând noi semnificații ale mesajului jurnalistic. Utilizarea modelului hexadic a impus, pentru început, raportarea limbajului obiect la orizontul receptării publicisticii eminesciene. Analiza relațiilor pe care le întreține receptarea cu celelalte coordonate ale hexadei a favorizat identificarea cauzelor care au determinat anexarea și proliferarea unor judecăți de valoare radicale în legătură cu gândirea politică eminesciană. În acest sens, eludarea micro și macro-contextului social, politic și istoric al epocii eminesciene a constituit cadrul formulării unor

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
se fac vinovați de coruperea limbii. Prin varietatea și modernitatea expresiei jurnalistice, publicistica eminesciană se impune ca paradigmă a limbajului publicistic modern, contribuind la autonomizarea acestuia între limbajele specifice celorlalte domenii de cunoaștere și comunicare. Analiza celei de-a șasea coordonate a hexadei a vizat identificarea finalităților care guvernează discursul publicistic eminescian, prin raportare la însemnările din manuscrise și la notațiile din corpul articolelor. Lectura textelor a condus la concluzia că activitatea publicistică eminesciană se întemeiază pe interesul jurnalistului pentru problemele

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
ansamblului semnificant. În acest sens, studiul de caz a vizat descrierea paradigmatică a rolurilor asumate de jurnalistul Eminescu în spațiul publicistic (analist politic, polemist, artist, istoric, dascăl și specialist) și prezentarea efectelor pe care le generează acestea asupra celorlalte cinci coordonate ale procesului de semnificare. Analiza a evidențiat, și de această dată, că fiecare ipostază în parte modelează selecția mijloacelor de exprimare, imprimă textelor direcții tematice particulare, manifestă finalități specifice, generând efecte distincte la nivelul receptării. În vreme ce ipostaza analistului politic imprimă

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
interpretări tendențioase și incomplete. Așezarea într-un unghi sau altul, pe o latură sau alta a figurii hexadice echivalează cu asumarea a tot atâtea perspective de interpretare, îndemnând la precauție în formularea unor judecăți radicale, în lipsa epuizării analitice a tuturor coordonatelor și relațiilor dintre acestea. Fiecare perspectivă în parte imprimă limbajului-obiect trăsături particulare, dar numai coroborarea rezultatelor prilejuiește formarea unei viziuni complexe, obiective, asupra obiectului de cercetare. Prin jocul generos al combinărilor și prin evidențierea potențialului semnificativ al relațiilor sintagmatice și

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
p. 33. Bourdieu, Pierre, (2001), Langage et pouvoir symbolique, Editions du Seuil, Paris. Bulgăr, Gheorghe, (1963), Eminescu despre problemele limbii române literare, Editura Științifică, București. Bulgăr, Gheorghe, (1976), Pagini vechi despre Eminescu, Editura Eminescu, București. Bulgăr, Gheorghe, (1980), M. Eminescu. Coordonate istorice și stilistice ale creației, Editura Junimea, Iași. Butoi, Octavian, (1969), "Istoria presei românești (sinteze 1)", extras din Analele Universității București, anul XVIII, nr. 2. Caracostea, D., (1980), Arta cuvântului la Eminescu, Editura Junimea, Iași. Carnap, Rudolf, (1972), Semnificație și

by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650

negativ/pozitiv, inventariind astfel atât lucrările care au marcat consolidarea termenului în mai multe domenii, cât și conceptele de bază care s-au dezvoltat o dată cu acestea. Cu toate neajunsurile inerente acestui tip de demers care se folosește de doar două coordonate majore: modalitatea în care este receptat curentul postmodern perspectivă pozitivă sau negativă și coordonata temporală, diagrama elaborată de Rose oferă o imagine cuprinzătoare asupra postmodernismului, cel puțin în privința cronologiei sale textuale. 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez 1.2.1

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
domenii, cât și conceptele de bază care s-au dezvoltat o dată cu acestea. Cu toate neajunsurile inerente acestui tip de demers care se folosește de doar două coordonate majore: modalitatea în care este receptat curentul postmodern perspectivă pozitivă sau negativă și coordonata temporală, diagrama elaborată de Rose oferă o imagine cuprinzătoare asupra postmodernismului, cel puțin în privința cronologiei sale textuale. 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism Poststructuralismul reprezintă o mișcare în filosofia, teoria literară și în

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
filosofic. Deși se pare că structuralismul nu este formulat într-o teorie filosofică propriu-zisă, bazele sale implicite par a ține de o anumită interpretare a cartezianismului, din care, bineînțeles, este exclus rolul subiectivității. Critica structuralismului 49 se centrează pe câteva coordonate esențiale: lipsa unui concept adecvat pentru istoricitate, structuralismul acționând sincronic și nu diacronic (din moment ce sistemele sunt permanent stabile); "propovăduirea" unui determinism total, deoarece se referă doar la structuri anonime, care ar exclude libertatea, inițiativa sau alegerea; însăși definirea conceptului de

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
spațiu-timp ce este regăsită și în criza reprezentării dezvăluită de literatură și artă. Criza receptării spațiului și a timpului a fost accentuată și de o serie de invenții cum ar fi telefonul sau telegraful, care relativizau și fragmentau aceste două coordonate, conducând, implicit, la anihilarea spațiului prin timp. În mod contrar, Fr. Jameson atribuie trecerea de la modernitate la postmodernitate unei noi crize care s-ar fi petrecut în modalitatea noastră de a experimenta cuplul spațiu timp, dar în care acum prevalează

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
informațională sau societate de cunoaștere; iar în ceea ce privește modurile de cunoaștere, o modificare pe axa abstracției, de la empirism sau gândirea de tipul încercare și eroare către teorie și codificarea cunoașterii teoretice pentru coordonarea inovației și formularea politicilor"105. Pornind de la aceste coordonate, s-a continuat conturarea noii societăți și la alți teoreticieni, accentuându-se evoluția altor raporturi de putere și mecanisme psiho-sociale, ce conduc spre un nou hedonism și spre "societatea informatizată". Consumerismul contribuie la amplificarea "pieței iluziilor", a importanței "sistemului obiectelor

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
și Bertolt Brecht, în special în 1960. De asemenea, importanța semiologiei din acei ani i-a atras atenția asupra problemei semnificației și a sistemelor de semne în general, iar primele sale cărți se vor fi aflat neîndoielnic sub două mari coordonate: teoria marxistă și semiologia. O altă influență a venit din partea profesorului său, Henri Lefebvre, care, de altfel, i-a și coordonat teza de doctorat (ce va apărea în 1968 sub titlul de Sistemul obiectelor, lucrare considerată drept singura sa operă

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
spectacolul cultural, studentul își regăsește în mod firesc locul de discipol respectuos. [...] El confirmă pe deplin analizele cele mai banale ale sociologiei americane referitoare la marketing: consum ostentativ, instituirea unei diferențieri publicitare"380. Alienarea se instituie astfel ca o altă coordonată majoră a omului modern, care se află într-un continuu decalaj față de sine însuși, care nu semnifică distanța față de un eu ideal constituit, esențial, complet, ci semnalează crescuta importanță a imaginii și a obiectelor în formarea unei imagini de sine

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
de radical"402. În aceeași măsură, Baudrillard vrea să demonstreze că tradiția occidentală este marcată de respingerea unui alt tip de logică, cea a schimbului simbolic, pe care el vrea să o reabiliteze, cel puțin ca indiciu al fixării în coordonatele raționalismului occidental, care nu poate controla situații în care imperativele utilitaristo-economice dispar într-o nietzscheană energie dionisiacă a jocului, sfidării și a sărbătorii. În raport cu modelul lui Saussure de înțelegere a arbitrarietății semnului, Baudrillard preferă viziunea lui Benveniste, ce situează caracterul

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
le nihilisme", în timp ce alții văd în L'échange symbolique et la mort lucrarea care a contribuit în mod decisiv la construcția categoriilor prin intermediul cărora să poată fi surprinsă "condiția postmodernă". Ambele texte sunt importante în ceea ce privește dimensiunea asumativă a cercetării sub coordonate noi, care le depășesc cu mult pe cele ale stadiilor anterioare sau sunt chiar incompatibile cu acestea. În acest sens, este semnificativă anunțarea sfârșitului modernității și al însemnelor sale, din L'échange symbolique et la mort, precum și dezvoltarea caracteristicilor noii

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
poate justifica actul de a scrie, ci "singularitatea poetică a analizei" și transformarea limbajului în eveniment. Pentru realizarea acestei scriituri, dimensiunea ironică, iluzia sensului, denaturarea obiectului discursului, instituirea paradoxului și a aluziei, a secretului și a enigmei sunt câteva dintre coordonatele posibile: "A cifra, nu a descifra. A lucra iluzia. A fabrica iluzia pentru a provoca evenimentul. A face enigmatic ceea ce este clar, ininteligibil ceea ce nu este decât prea inteligibil, ilizibil evenimentul însuși"565. Am putea numi una dintre formele de

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
le-a construit au ajuns să aibă aproape aceleași caracteristici cu cele "dizolvate" anterior. De asemenea, deși în multe lucrări utilizează procedee deconstructive și afirmă, ca Derrida, caracterul dominant-constrângător al unor concepte privilegiate de către gândirea occidentală, Baudrillard nu aplică aceleași coordonate și propriilor lucrări. În acest sens, putem afirma că a realizat doar o parte din mișcarea deconstrucției aceea a inversării importanței și privilegierii termenilor dar nu și întregul demers. Astfel, putem observa că aproape fiecare lucrare se alcătuiește pe o

Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529

vom încerca să aflăm în cele ce urmează, căutând să identificăm o serie de elemente care au determinat modificarea pentru totdeauna a relațiilor internaționale începând cu momentul descoperirii armei nucleare. Din acest punct de vedere, vom urmări o serie de coordonate fundamentale în analiza armelor nucleare și a politicilor nucleare. Prima dintre aceste coordonate este triada nucleară cele trei elemente fundamentale ale unei puteri nucleare funcționale și operaționale: Această triadă constă practic din vectorii nucleari necesari operaționalizării unei arme nucleare. Vectorul

RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
de elemente care au determinat modificarea pentru totdeauna a relațiilor internaționale începând cu momentul descoperirii armei nucleare. Din acest punct de vedere, vom urmări o serie de coordonate fundamentale în analiza armelor nucleare și a politicilor nucleare. Prima dintre aceste coordonate este triada nucleară cele trei elemente fundamentale ale unei puteri nucleare funcționale și operaționale: Această triadă constă practic din vectorii nucleari necesari operaționalizării unei arme nucleare. Vectorul nuclear este vehiculul care poartă spre țintă încărcătura nucleară. O altă coordonată esențială

RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
aceste coordonate este triada nucleară cele trei elemente fundamentale ale unei puteri nucleare funcționale și operaționale: Această triadă constă practic din vectorii nucleari necesari operaționalizării unei arme nucleare. Vectorul nuclear este vehiculul care poartă spre țintă încărcătura nucleară. O altă coordonată esențială în analiza noastră o constituie evoluția politicilor nucleare la nivel național și internațional. În acest sens, urmărim îndeosebi felul în care armele nucleare au fost concepute politic și, în egală măsură, felul în care a fost teoretizată folosirea lor

RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare (2006) [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

a început prin studii morfologice (evidențierea îngroșării parietale în zonele cu stress de forfecare redus - Zarins, 1983) continuând cu studiile angiografice (evaluarea ZDF - zones of delayed contrast filling - și a ER - edge roughness Smedby, 1993). Toate aceste cercetări au dobândit coordonate noi odată cu implicarea în cercetare a analizei computerizate a fluxurilor (“a treia cale în cercetare”, Yamaguchi) - după studiul in vitro și in vivo, studiul in silico. Identificarea geometriei arteriale a fost obținută prin explorarea angiografică (DSA), computer tomografică sau prin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
explorare a cărei interpretare are avantajul prelucrării matematice. {i știm prea bine că Roger Bacon spunea că “nici o investigație umană nu se poate intitula știință adevărată dacă nu trece prin demonstrația matematicii”. Măsurarea unor cantități fizice se face în funcție de unele coordonate spațiale care pot fi 1-D (ex. deplasarea unui fir-ghid în sistemul arterial - impedanță electrică intravasculară), 2-D (ex. examinarea radiologică tradițională), 3-D (ex CT, arteriografia prin RMN) sau chiar 4-D (ex. adăugarea coordonatei temporale). Cu toată dezvoltarea pe care au

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a început prin studii morfologice (evidențierea îngroșării parietale în zonele cu stress de forfecare redus - Zarins, 1983) continuând cu studiile angiografice (evaluarea ZDF - zones of delayed contrast filling - și a ER - edge roughness Smedby, 1993). Toate aceste cercetări au dobândit coordonate noi odată cu implicarea în cercetare a analizei computerizate a fluxurilor (“a treia cale în cercetare”, T. Yamaguchi). Identificarea leziunilor aterosclerotice precoce ca și predicția evenimentelor clinice ulterioare este limitat oferită de angiografie, un credit crecut fiind acordat acum imagisticii prin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]